POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI SIBIU

CUPRINS

Argument

CAP I. PROBLEME GENERALE ALE GEOGRAFIEI TURISMULI

Definitii si concepte de turism

Consideratii asupra dezvoltarii turismului

CAP II. JUDETUL SIBIU PREZENTARE GENERALA, OFERTA TURISTICA

2.1 Prezentare generala

2.1.2 Clima

2.1.3 Precipitatiile

2.1.4 Reteaua hidrogarafica

2.1.5 Resursele subsolului

2.1.6 Flora si fauna. Rezervatii

2.2 Scurt istoric

2.3 Civilizatie. Cultura

2.4 Turismul si obiectivele turistice ale judetului Sibiu

2.4.1 Turismul cultural

2.4.2 Agroturismul

2.4.3 Turism in scop therapeutic

2.4.4 Turism de pelerinaj

2.4.5 Turims sportive

2.4.6 Obiective turistice

2.4.7 Festivaluri si sarbatori

CAP III. CONCEPEREA DE PRODUSE TURISTICE

3.1 Circuitul turistic. Programul oferta

3.2 Analiza de pret

3.3 Promovarea produsului turistic

ARGUMENT

Dezvoltarea trepatata si imbogatirea diferitelor forme de activitati turistice a impus extinderea continutului notiunii de turism.

Turismul reprezinta o activitate permanenta a omului modern, avand implicatii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural si natural.

Turismul ca fenomen social se desfasoara in functie de actiunea mai multor factori, specifici unei anumite perioade istorice. Factorii genetici nu actioneaza izolat, ci simultan in stransa independenta. Principalii factori care determina dezvoltarea turismului sunt: calitatea mediului inconjurator, factorii demografici, economici, politici, sociali, psihologici etc. Rolul unuia dintre acesti factori poate deveni primordial intr-o anumita perioada pentru un anumit teritoriu in functie de alte criterii. In cele mai multe cazuri acesti factori actioneaza in stransa independenta asociindu-se in atragerea turistilor potentiali.

Mi-am ales aceasta tema pentru proiect, deoarece Sibiul reperezinta un important centru cultural, o veche cetate medievala cu un bogat potential turistic, care si-a pastrat traditia de-a lungul secolelor.

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Proiectul este alcatuit din trei capitole: in primul capitol se trateaza problemele generale ale geografiei turismului, in al II-lea capitol este expus judetul Sibiu si oferta turistica, iar al III-lea capitol surprinde etaplele conceperii de produse turistice.

CAP. I. PROBLEME GENERALE ALE GEOGRAFIEI TURISMULUI

1.1. DEFINITII SI CONCEPTE IN TURISM

Dezvoltarea trepatata si imbogatirea diferitelor forme de activitati turistice a impus extinderea continutului notiunii de turism.

In majoritatea definitiilor se accenutueaza rolul diferitilor factori (psiholigici sau publicitari, economici) sociali, dar aspectul spatial este intotdeauna limitat la calatorie, fara a se evidential rolul predominant al factorilor geografici.

Oricare ar fi actul turistic, acesta nu se efectueaza niciodata intr-un spatiu cu adevarat neutru in relatie cu turismul. Spatiul este catalizatorul turismului si, in subsidiar, exprima/reflecta impactul acestuia.

Activitata turistica se inscrie in fenomenele ce s-au impus in mod deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind una din trasaturile caracteristice ale secolului al XX-lea, cu precadere in adoua jumatate.

Ca mijloc de utilizare in mod placut si in conditii de confort a timpului liber, turismul a devenit azi o activiatate social-culturala si economica de mare importanta. In unele tari turismul reprezinta una dintre cele mai importante ramuri economice, daca se are in vedere ponderea incasarilor din turism in raport cu exportul. Totodata, turismul ofera locuri de munca in domeniul organizarii, transportului, cazarii si al altor forme de servire a turistilor.

In conceptia actuala a Organizatiei Mondiale a Turismului (O.M.T.), "turismul cuprinde activitatile unei personae care calatoreste in afara mediului sau obisnuit, pentru o perioada scurta, specificata de timp si al carui scop este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizat".

Asadar, prin turism se intelege, in primul rand, ansamblul activitatilor prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate, regiune sau tara, pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar in al doilea rand, industria de bunuri si serevicii creata pentru satisfacerea dorintelor, preferintelor sau motivatiilor solicitate de turisti in locul de destinatie.

1.2. CONSIDERATII ASUPRA DEZVOLTARII TURISMULUI

Turismul ca fenomen social se desfasoara in functie de actiunea mai multor factori, specifici unei anumite perioade istorice. Factorii genetici nu actioneaza izolat, ci simultan in stransa independenta. Principalii factori care determina dezvoltarea turismului sunt: calitatea mediului inconjurator, factorii demografici, economici, politici, sociali, psihologici etc. Rolul unuia dintre acesti factori poate deveni primordial intr-o anumita perioada pentru un anumit teritoriu in functie de alte criterii. In cele mai multe cazuri acesti factori actioneaza in stransa independenta asociindu-se in atragerea turistilor potentiali.

1. CALITTEA MEDIULUI INCONJURATOR:

Mediul inconjurator (totalitatea componentelor naturale si antropice) ofera resurse de baza, cu cea mai mare importanta pentru turism. Factorii de mediu pot sa fie favorizabili sau restrictive pentru dezvoltarea activitatilor turistice. Mediile inconjuratoare echilibrate, bine pastrate, impulsioneaza activitatea turistica. Mediul natural constituie principala materie prima utilizata in industria turismului. Relieful, calitatea aerului si a apelor, a vegetatiei, peisajele frumoase si echilibrate reprezinta factori de mediu ce determina practicarea tipurilor de turism: de odihna, de tratament, de recreere, de vanatoare si pescuit etc.

Degradarea reliefului si a solurilor prin exploatari miniere, prin poluarea aerului sia apei, prin distrugerea invelisului vegetal duc la eliminarea regionala sau locala a turismului. Intre turism si mediu inconjurator exista relatii de interdependenta:

a) prin turism se valorifica si se conserva medii inconjuratoare putin favorabile altor activitati antropice.

b) turismul poate duce la detriorarea propriei sale substante de existenta prin: poluarea solului, a aerului si a apei, prin circulatia turistica mecanizata, poluarea padurilor, distrugerea elementelor rare, suprasolicitarea unor locuri. Adeseori turismul este considerat "barometru al calitatii mediului".

Mediul inconjurator, prin calitatea lui, poate trece p primul loc intre factorii actuai determinanti ai fenomenului turistic.

2. FACTORI DEMOGRAFICI:

Turismul este o creatie umana, rezultata din nevoia de odihna si de recreere. Deci, pretutindeni si in toate timpurile, omul a reprezentat principalul element al aparitiei si dezvoltarii turismului. Cresterea numarului de locuitori ai planetei a determinat sporirea treptata a numarului de turisti; astfel turismul s-a generalizat treptat ca fenomen social.De la 1.8 mld. loc. In 1920 in numarul locuitorilor globului a deposit 6 mld. la sfarsitul anului 2000.Dupa al doilea razboi mondial, ca urmare a industrializarii si urbanizarii a crescut nivelul de trai al populatiei si s-a produs explozia demografica. Aceasta a fost mai accentuate in tarile in curs de dezvoltare.

3. FACTORII ECONOMICI:

Transformarea necesitatii de practicare a turismului in realitate depinde de resuresele fincanciare ale populatiei, in conditiile existentei timpului liber. Astfel, factorul economic se impune in geneza turismului prin veniturile reale si cresterea duratei concediilor platite. Partea din veniturile personale ramasa la dispozitia fiecarui memebru al societatii dupa schitarea cheltuielior curente poate fi luata in seama pentru practicarea turismului Disponibilitatile financiare pentru turist apar doar dupa ce veniturile membrilor societatii depasesc pragul cristic. Acestea influenteaza turismul p masura puterii lor de cumparare.

Tipul si formele de turism depind de marimea venitului. Persoanele cu venituri mari practica turismul pe lunga durata si la distante mari cu mijloace de transport rapide si confortabile. Persoanele cu venituri mici participa la un turism de scurta durata, la distanta scurta si pe cat posibil la utilizarea unor baze de cazere si servicii ieftine, eventual in extrasezon.

Venitul national influenteaza fenomenul turistic, prin furnizarea mijlocelor necesare populatiei pentru practicarea lui, prin stimularea investitiilor, prin dezvoltarea unei baze tehnico-materiale proprii.

4. FACTORI SOCIO-CULTURALI:

Acestia au o importanta decisiva in dezvoltarea turismului. Din factorii sociali decurge raportul dintre timpul productiv si neproductiv al omului. Cresterea timpului neproductiv ofera sanse practicarii turismului. Din punct de vedere social, timpul liber este supus cerintelor si conditiilor unei perioade istorice. Repartitia timpului liber in cursul uniu an este importanta pentru delimitarea tipurilor de turism si a modului de amenajare a teritoriului.

5. FACTORII POLITICI:

Acestia trebuie judecati prin prisma ideologiilor si practicilor politice, dar si prin situatii conjucturale favorabile (pace si intelegere intre popoare) sau nefavorabile (razboaie, conflicte armate, tensiuni institutionale).

Politica economica a statelor influenteaza turismul in mod direct prin: liberalizarea circulatiei persoanelor si simplificarea formalitatilor de trecere a frontierelor de stat, prin formalitatile de eliberare a vizelor turistice, prin facilitate de circulatie pe diferite tipuri de transport, prin liberalizarea platilor, prin facilitate bancare si vamale.

Stabilitatea politica este foarte importanta, ca si masurile de securitate.

6. FACTORII PSIHOLOGICI:

Acestia se manifesta ca urmare a constientizarii rolului omului in natura si in societate. Pe masura dezvoltarii societatii, omul isi manifesta tot mai mult dorintele de utilizare a timpului liber. Dorinta de plecare in alte locuri decat cele cunoscute zi de zi, curiozitatea de a vedea alte peisaje, nevoiea de deconecatare si de eliberare de mediul in care munceste, stau la baza miscarii turistice.

Exista si alte clauze care determina miscarea turistica: "prestigiul social", moda de a vizita anumite locuri, imitarea altor personae cu anumite posibilitati materiale,considerate religioase, manifestari sportive etc.

Exista si factori inhibatori ai miscarii turistice: starea sanatatii, relatiile tensionate din familei, sedentarismul, varsta inaintata, starea varemii si nu in ultimul rand, costurile etc.

CAP. II. JUDETUL SIBIU, PREZENTARE GENERALA, OFERTA TURISTICA.

2.1. PREZENTARE GENERALA:

Municipiul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei, in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume si se intinde pe o suprafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.

Orasul se afla in apropierea Muntilor Fagaras (cca. 20 km), a Muntilor Cindrel (cca. 12 km) si a Muntilor Lotrului (cca. 15 km), care marginesc depresiunea in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde actualmente pe o suprafata de 12164 ha. In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.

2.1.1. RELIEFUL:

Relieful este variat si coboara in trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile inalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului

2.1.2. CLIMA:

In ceea ce priveste judetul Sibiu, vom preciza ca aici predomina un climat temperat continental, de nuanta central europeana, cu ierni moderate si veri racoroase. Datorita reliefului framantat si cu trasaturi locale variabile, si factorii climatici inregistreaza valori foarte diferite si se constituie in etaje climatice distincte, corespunzatoare marilor unitati de relief: munte, dealuri si depresiuni. Principalele elemente ce caracterizeaza climatul statiunilor forestiere sunt: temperatura sau regimul termic; precipitatiile sau regimul pluviometric; vantul sau regimul eolian.

Temperatura: in judetul Sibiu, temperaturile medii anuale inregistreaza valori cuprinse intre 9 grade, in Depresiunea Apoldului, -2 grade in Muntii Fagaras si 0 grade in Cindrel. Ele sunt mai coborate fata de tinuturile invecinate de la sud si vest, in conditii similare de altitudine. Distributia temperaturilor este strans legata de influenta reliefului sau se manifesta in mod diferit de la un sezon la altul si chiar de la o luna la alta. Depresiunea Fagarasului bunaoara inregistreaza cele mai scazute temperaturi iarna, datorita localizarilor frecvente de aer rece. In lunile ianuarie si februarie se intalnesc frecvente inversiuni termice, determinate de stationarea aerului rece in depresiuni si a producerii inseninarii pe platouri sau culmi mai inalte.

2.1.3. PRECIPITATIILE:

Aflat in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate, insa ferita de excese, media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime in iunie (113 mm).

Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar ultimele la inceputul lunii aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50-60 de zile in depresiuni si podis, iar la munte 100 de zile. Numarul mediu al zilelor cu cer acoperit oscileaza intre 140 in depresiuni si 170 la munte. Primele zile de inghet apar cel mai devreme la munte, inca din luna septembrie. Ultimele zile cu inghet se prelungesc, la munte, pana in luna mai.

2.1.4. RETEAUA HIDROGRAFICA:

Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet) colecteaza apele aduse de riurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Rurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoraste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent raul Hartibaciu, care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele. 
Riurile din partea nordica sunt adunate de Tirnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este intregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Balea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezerul Mare, Iezerul Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.

2.1.5. RESURSELE SUBSOLULUI.

Gazele naturale (metan). Pe teritoriul judetului Sibiu se gasesc cam din structurile gazifere ale Transilvaniei (de ex. anticlinalul Rusi, Copsa Mica, Nou Sasesc, Bazna etc.). Roci utile si materiale de constructii se intalnesc in zona montana si anume calcare cristaline marmoreene (langa Porumbacu de Sus, Poplaca, Sibisel etc.), calcare tectonice pentru var la etc. In zona sedimentara sunt prezente argilele comune la Dumbraveni, Medias, Bazna, Agnita etc., nisipuri si pietrisuri in albia minora si majora a raurilor Olt, Cibin, Hartibaciu, Sadu.

2.1.6. FLORA SI FAUNA. REZERVATII.

REZERVATII NAUTRALE: Prezenta unor plante si asociatii vegetale rare, a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitarea in cadrul judetului a unor rezervatii naturale, dintre care amintim complexe - Iezerele Cindrel - Gura Raului si lacul si golul alpin Balea, botanice - dealul Magura, calcarele fosilifere de la Cisnadioara si Turnu Rosu, vulcanii noroiosi de la Hasag si Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului.

Iezerele Cindrelului - este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Arealul comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel (2244m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime). Reliefului alpin i se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prindarasul de munte, pasarea alpina.

Suprafata: 609,6 ha.

Golul Alpin si lacul Balea rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti, iar o serie de specii de animale s-au refugiat in vaile din imprejurimi. Se inregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului in lac.
Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Balea, intre varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , in aria comunei Crtisoara. Suprafata 180 ha.

Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti - este un monument al naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinti de rechin.
Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei, strabatuta de cursul Vaii Sadului.
Suprafata: 60 ha Problemele cu care se confrunta Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip paleontologic) sunt faptul ca pasunatul excesiv favorizeaza procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de catre diverse persoane si comercializate

Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba Este o rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta vinata, sachiz, frasinel, colilie, negara.
Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren)
In ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex) d atorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5 ha;
Nu exista ridicari topografice pentru ariile protejate din judetul Sibiu.

Calcarele cretacice de la Cisnadioara
Monument al naturii cu valoare geologica. - de tip paleontologic (aria protejata este afectata de pasunat, nu are paza si este degradata prin practicarea unui turism neecologic)
Extravilan loc. Cisnadioara-0,9 ha
Localizare: Pe Valea Argintului, la cca. 800 m S-V de satul Cisnadioara.
Vulcanii noroiosi de la Hasag - monument al naturii cu valoare geologica
(aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata n vreun fel, iar in zona se practica agricultura)
Localizare: intre Hasag si Mandra, pe raza comunei Loamnes.
Suprafata:1,0 ha

Lacul fara fund de la Ocna Sibiului - este un monument al naturii cu valoare geologica. Prezinta fenomenul de heliotermie. S-a format intr-o veche mina de sare prabusita la 1775. Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor.
Suprafata: 0,2 ha
Localizare: in partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului, in apropierea aleii ce duce la statia CFR.

2.2. SCURT ISTORIC

In vremea romana, zona Sibiului era cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivand numele raului ce trece prin oras (Cibin) si denumirea romaneasca a orasului. In zona actualului cartier Gusterita a existat o asezare romana numita Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi asezari, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de colonisti sasi din teritoriul Rin-Mosela. Prima mentiune a cetatii este facuta in sub numele Cibinium intr-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentara in forma Hermannstadt dateaza din anul , dar exista si mentiuni ale numelui Villa Hermanni. In anul a fost atacat, cucerit si partial distrus de hoardele mongole. In secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comert si timp de secole a fost cea mai importanta cetate germana din Transilvania. Orasul era organizat in bresle, fiind cunoscute un numar maxim de 19 bresle.

In anul Sibiul a fost declarat 'oras Aici a fost publicat, in anul , Catehismul Luteran, prima carte tiparita in limba romana. Din 1692, odata cu cresterea influentei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioada infloritoare a o rasului, cea mai importanta constructie din aceasta perioada fiind Palatul Brukenthal. In secolul XIX se construieste prima linie de cale ferata, iar in Sibiul este electrificat. Tot in aceasta perioada Sibiul este sediul asociatiei ASTRA si un oras important al comunitatii romanesti. Ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial si a perioadei comuniste populatia saseasca s-a diminuat considerabil prin deportari in Siberia si mai tarziu prin emigrarea masiva in Germania.

2.3. CIVILIAZATIE. CULTURA

Situat pe locul unor asezari omenesti din neolitic, pastrand sub vatra orasului urmele vechii asezari romane Caedonia, Sibiul este atestat intr-un document databil in perioada 1192-1196 ca 'Praepositus Cibiniensis'

In evolutia tarii, creatia de valori spirituale a indeplinit firesc, un rol de liant si de fundament al afirmarii identitatii nationale. Astfel spus, referindu-ne la Sibiu se poate spune ca este judetul cu 18 muzee si case memoriale. Caracteristice Sibiului sunt Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale 'Astra', Muzeul de Istorie si Muzeul de Istorie Naturala. Inca din secolul al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal incepe sa-si adune colectiile de tablouri, antichitati si carti rare, pe care le va expune in muzeul ce ii poarta si azi numele. Monument de arhitectura in stil baroc austriac, muzeul a fost deschis pentru public in anul 1817.

Alte monumente de arhitectura care-si pastreaza nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului (primul sediu al Sfatului Orasenesc), Biserica Parohiala Catolica, Scara Fingerling, Pasajul Scarilor, Podul Minciunilo, Bserica Parohiala, Biserica Ursulinelor. De asemenea se mai pot enumera turnurile aparare ale Cetatii Sibiului in Evul Mediu, construite de mestesugarii breslasi, care se mai pastreaza pe strada Cetatii si Primaria veche, construita in stil gotic in sec. al XV-lea. Aici a functionat primaria orasului intre anii 1550-1948.

In ansamblul vietii culturale sibiene, o vie activitate o desfasoara Teatrul de stat 'Radu Stanca', cu cele doua sectii, romana si germana, Biblioteca 'Astra' avand sediul in Palatul Asociatiei Transilvane pentru Literatura si Cultura Poporului Roman si care prin marimea si valoarea fondului de carte impune cultul fata de cuvantul tiparit, Filarmonica, Teatrul pentru copii si tineret 'Gong', Scoala de arte, Centrul judetean al creatiei populare 'Cindrelul - Junii Sibiului', carora li se alatura cele 8 case de cultura municipale si orasenesti, 53 camine culturale, 5 cinematografe si 291 biblioteci. Prin aceste institutii de cultura se asigura revigorarea identitatii culturale si nationale, a sentimentului de apartenenta la cultura si civilizatia latina, aportul culturii romanesti in conceptul culturii europene si universale, precum si vocatia de originalitate si deschidere a poporului roman.

2.4. TURISMUL SI OBIECTIVELE TURISTICE ALE JUDETULUI SIBIU

2.4.1. TURISMUL CULTURAL

Turismul cultural cuprinde acele persoane care viziteaza abiectivele turistice apartinand patrimoniului cultural. Specificul acestui tip de turism este dat de faptul ca se adreseaza anumitor categorii ale populatiei (elevi, studenti, intelectuali); atrage populatia urbana si populatia rurala; durata este limitata la un timp scurt sau mediu; se desfasoara pe distante variabile in functie de cererea si pozitia spatiala a obiectivului turistic. Acest tip de turism este practicat frecvent de turistii aflati in transit, care nu utilizeaza prea mult infrastructura turistica.

Fluxurile de turisti amatori de turism cultural se indreapta spre orasele mari ale lumii recunoscute prin arhitectura veche a cladirilor, prin muzee sau prin concentrari de obiective turistice variate.

2.4.2. AGROTURISMUL

Agroturismul valorifica potentialul economic al gospodariilor locale prin dezvoltarea unor servicii de gazduire si de valorificare a produselor din gospodaria proprie si locala. Agroturismul valorifica excedentul de cazare din gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat ca sa primeasca oaspeti. Activitatile din gospodaria taraneasca de orienteaza spre consumul turistilor (produse proaspete, ecologice). De aceea, se redescopera unele mestesuguri aproape uitate sau se valorifica mai bine unele resurse naturale.

Agroturismul este o activitate practica ce contribuie la dezvoltarea economiei locale. El se realizeaza prin valorificarea resurselor naturale si a ofertei de cazare, a serviciilor agroturistice puse la dispozitie de gospodariile taranesti si fermele agroturistice. Scopul acestei activitati este obtinerea de venituri si cresterea bunastarii familiilor si a comunitatii locale.

Veniturile obtinute din agroturism au un caracter complementar, deoarece gospodaria taraneasca realizeaza prin traditie venituri din activitatea agricola si din alte activitati.

Agroturismul are un caracter complex, el imbinand mai multe elemente:

mediul natural utilizat ca resursa turistica;

surplus de cazare si dotarile proprii gospodarii taranesti; posibilitati pentru recreere si agrement, pentru activitati sportive si de intretinere;

serviciile agroturistice: servirea mesei (cu produse taditionale, proaspete cu valoare biologica ridicata); insotire si calauza turistica, initiere in practicile agricole sau a celor din gospodaria taraneasca, practicarea unor sporturi. Pentru comunitatile locale creaza noi locuri de munca.

Agroturismul este o forma de turism care ofera multa varietate si unicitate in realizarea srviciilor. In plus, se ofera posibilitati de plimbare in imprejurimi iubitorilor naturii, spre valorile din patrimonial local celor ce apreciaza istoria, cultura si arta populara.

De asemenea, ofera posibilitatea de a privi sau chiar de a participa la obiceiurile traditionale din gospodarie sau din localiatate: sezatori, hore satesti, colinde, hramuri bisericesti, targuri traditionale, nunti, spectacole folclorice etc.

Cresterea veniturilor populatiei ofera posibilitatea reconstructiei drumurilor si bazei tehnico-materiale, dar si incadrarii gospodariilor in planurile de amenajare teritoriale locale.

2.4.3. TURISMUL IN SCOP TERAPEUTIC

Turismul de in grijire a sanatatii (balnear sau curativ) isi are originea in timpurile antice, cand oamenii cunosteau si exploatau proprietatile curartive ale apelor minerale si termale, ale curie heliomarine, namolurilor etc. Este considerat cel mai vechi tip de turism. Desi se adreseaza tuturor grupelor de varsta, la acest tip de turism participa mai mult persoanele in varsta care de mai multe ori sunt insotide de copii.

Majoritatea turistilor provin din regiunile urbane, dar in ultimii ani se constata o crestere a populatiei rurale care practica turism balnear. Prin amenajarile corespunzatoare, are avantajul ca se practica tot timpul anului si poate fi organizat corespunzator capacitatii de cazare. Distanta in raport cu pozitia ariei generatoare variaza in functie de natura afectiunii, fiind impusa turistului. Se desfasoara pe distante medii si lungi, in stransa legatura cu durata concediului de odihna si eficacitatea tratamentului curativ. Are nevoie de o infrastructura specializata si de dotari speciale (sali de proceduri, de gimnastica medicala, saune, bai, namoluri etc.). precum si de un personal calificat, ceea ce ridica costul serviciilor. Numarul participantilor este mai redus decat in celelalte tipuri, fiind limitat la populatia ce sufera anumite afectiuni.

2.4.4. TURISMUL DE PELERINAJ

Pelerinajele religioase sau turismul de pelerinaj atrag anual milioane de pelerini sau practicanti ai unor culte religioase, dar si mase de turisti curiosi. Destinatia o reprezinta marile centre religioase ale cultelor din intreaga lume. Ele au caracter national, iar cele mai renumite au capatat caracter international. Marile centre ale pelerinajului mondial si-au adaptat amenajarea teritoriului pentru aceasta categorie de turism, si-au adaptat oferta pentru acest tip de turisti. Astfel, centrele religioase s-au organizat in functie de existenta, importanta si pozitia sanctuarelor.

In tara noastra haramurile bisericilor artag populatia de pe plan local sau regional.

2.4.5. TURISMUL SPORTIV

Evenimentele sportive genereaza un tip de turism. Competitiile de varf, cum ar fi campionatele mondiale si continentale, olimpiadele de vara si de iarna, turneele finale ale unor competitii, concentreaza un numar mare de turisti pe perioada desfasurarii lor. Cu aceasta ocazie, se fac investitii exceptionale in dezvoltarea infrastructurii, in special in bazele de cazare, alimentatie publica, agreement, partii de schi sau bob etc., avand ca scop final atragerea unui numar cat mai mare de turisti. Competitiile atrag mii sau milioane de spectatori pasivi in special pentru fotbal, rugby, baschet, volei, cricket, sumo, box, sporturile de iarna etc. Marile competitii internationale atrag milioane de spectatori.

2.4.6. OBIECTIVELE TURISTICE

Piata Mare din Sibiu: aici este centrul istoric al Sibiului, prima data mentionata in 1411 ca piata de cereale, piata exista din anul 1366 odata cu finalizarea celei de-a 3-a centuri de fortificatii a orasului. Incepand din sec. 16 Piata Mare a devenit centrul vechii cetati. Timp de sute de ani a fost denumita Der Grosse Ring sau Grosser Platz, intre razboaie s-a numit Piata Regele Ferdinand, comunistii au denumit-o Piata Republicii, iar dupa 1990 s-a revenit la denumirea originala.

Latura de sud a pietii este declarata monument arhitectural datorita stilului medieval unic care este mentinut aici. De mentionat 'ochii orasului', cum sunt cunoscute ferestrele din acoperisuri, care aici se pot observa cel mai bine. Piata are lungimea maxima de 142 m, iar latimea de 93 m.

   

Casa albastra: pe latura de vest, langa Palatul Brukenthal se afla Casa Albastra, la nr. 5, datand din sec. XV. Corpul din spate al cladirii gazduise intre 1768-1783 spectacole de teatru. In 1769 s-a practicat o deschidere spre Ulita Balului (str. Xenopol).

Denumirea de 'Casa albastra a orasului' dateaza din anul 1819. Intre 1858-1862 a fost sediul Societatii de Stiinte Naturale. La mijlocul sec. XIX aici a functionat magazinul de confectii 'La ducele de Reichstadt' si Academia de Drept (intre 1858-1862). Vechea stema a Sibiului este pictata pe fatada.

   

Statiunea Paltinis (Muntii Cindrel) - 1450 m alt, sezon schiabil decembrie-martie. Considerata ca fiind cea mai inalta statiune din Romania, partii amenajate pentru toate categoriile si servicii de buna calitate. Partia de schi este iluminata artificial si dispune de instalatie pentru transport pe cablu, respectiv telescaun.

Statiunea Parang se lauda cu sase partii deservite de instalatii de cablu. Doua dintre ele pot fi folosite si noaptea.

Complexul turistic Balea Lac ( 2034 m) - Balea Cascada (Muntii Fagaras) 1234 m alt.  Cea mai spectaculoasa zona de schi din tara, este recomandata numai celor cu experienta. In caldarea Balii, cat si pe valea acesteia se poate schia o buna parte din an. Aici avem cel mai lung sezon de schi din tara, multe competitii de schi extrem au loc in mai-iunie. Exista partii de schi naturale: schi de agrement si schi extrem. Durata sezonului este de circa 180 zile.

Statiunea Paltinis - este cea mai inalta statiune balneo-climaterica din tara - 1450m. Este situata sub varful cu acelasi nume, avand spre nord despicatura adanca a cheilor Cibinului, spre sud creasta principala care o separa de Valea Sadului si inainteaza spre vest pana in Vf. Cindrel. Vilele - peste 60 - sunt construite pe mai multe terase si pot gazdui peste 1000 de turisti in conditii de comfort diferit. Partia de schi duce pana in Vf. Oncesti (1717m) fiind prevazuta cu telescaun si teleschi. Din punct de vedere terapeutic Paltinisul este indicat in astenii nervoase, anemii secundare, catare cronice, sechele dupa afectiuni pulmonare si mai ales in afectiuni endocrine. Din Paltinis se deschid trei trasee turistice montane spre tot atatea zone pline de pitoresc si destul de putin cunoscute: Muntii Cindrel, Sebes, Lotru.

Ocna Sibiului - este o statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 15 km nord de Sibiu, intr-o regiune inconjurata de paduri de stejari seculari si cu un subsol bogat in minereuri de sare. Cu un potential balneoclimateric valoros, prima statiune balneara a fost infiintata aici in 1845 si de atunci, Ocna Sibiului si-a atras renumele datorita lacurilor helio-termice (Lacul Avram Iancu - cel mai adanc lac de ocna din tara) formate in locul unor vechi mine de sare surpate.

Baile Bazna - Situata la 18 km de Medias, este atestata documentar in anul 1302. Asezarea se afla intr-o regiune deluroasa in nordul Mediasului. Factorii naturali de cura (apa minerala bogata in saruri, namol mineral si sarea de Bazna) au facut din aceasta statiune un nume in domeniul terapeutic.

Biserica Ursulinelor - (1478), a fost construita din ordinul calugarilor dominicani, iar dupa Reforma a trecut in proprietatea orasului, asezand aici o scoala. In 1728, lacasul a fost predat ursulinelor. 

Biserica Franciscanilor - (secolul al XV-lea) a apartinut franciscanilor. In aceeasi perioada, s-au facut unele transformari, fatada vestica fiind modificata, iar in interior s-au amenajat doua altare. Sculptura 'Madona cu pruncul' dateaza din secolul al XV-lea.

Biserica Evanghelica - a fost construita pe locul unei foste biserici romanice demolata in secolul al XIV-lea. In numerosul grup de pietre funerare (peste 60) din ferula bisericii se afla si cea a domnitorului muntean Mihnea Voda cel Rau, mort la Sibiu in 1510.

Biserica Catolica - a fost ridicata intre 1726 si 1728, de catre calugarii iezuiti. A fost conceputa sub forma de biserica-hala, prezentand atat la exterior cat si la interior, influentele stilului baroc.

Bierica Cisnadioara - este cel mai insemnat monument de arhitectura saseasca de la inceputul secolului al XIII-lea, fiind o cladire de tip bazilical cu trei nave, construita in intregime din piatra. Este cea mai veche biserica romanica din Romania. 

Casa memoriala Herman Oberth: muzeul este dedicat omului de stiinta Hermann Oberth (1894 - 1980), fizician german originar din Romania (nascut la Sibiu), unul din intemeietorii astronauticii moderne. 

Casa memoriala Stephan Ludwig Roth: expune piese de mobilier original (scrin pirogravat), fotografii, documente, texte, decupaje, amintind de activitatea istoricului, ganditorului si revolutionarului pasoptist din Transilvania Stephan Ludwig Roth (1796 - 1849).

Casa memoriala Octavian Goga: colectia memoriala este adapostita in casa in care s-a nascut poetul Octavian Goga (1881 - 1938). Sunt expuse: mobilier care a apartinut familiei Goga, biblioteca in care se afla, intre altele, o colectie a revistei literare 'Luceafarul', o monografie a Rasinarilor de V. Pacala, tiparita la Sibiu, in 1915, caiete de scoala ale elevului Octavian Goga, fotografii de familie.

Muzeul National Brukenthal: format dupa 1990 care cuprinde pe langa Muzeul Brukenthal aflat in palatul cu acelasi nume din Piata Mare si Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul Farmaciei si Expozitia de Arme si Trofee de Vanatoare.

Muzeul Locomotivelor cu abur, deschis publicului in 1994 care ofera celor interesati 40 de locomotive cu abur construite intre 1885 si 1959 in Germania, USA si Romania.

2.4.7. FESTIVALURI SI SARBATORI

Prima editie a "Festivalului National al Traditiilor Populare" se va desfasura la Sibiu si va fi gazduit de muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, intre 9 si 15 septembrie. Inspirat de modelul Festivalului Folcloric Smithsonian din Washington, SUA, la care Romania a participat in anul 2000 si s-a bucurat de un succes remarcabil, festivalul de la Dumbrava Sibiului va fi organizat de Ministerul Culturii si Cultelor si Complexul National Muzeal 'Astra' din Sibiu.
Festivalul isi propune, potrivit ministerul Culturii si Cultelor, sa evidentieze tezaurul patrimonial cultural, material si spiritual gestionat de comunitatile rurale din Romania, pastratoare ale traditiilor populare. Potrivit regulamentului festivalului, vor participa reprezentanti din cate un judet din cele trei areale folclorice majore ale Romaniei, pentru acest an fiind desemnate sa participe Sibiu, Gorj si Vrancea. Fiecare din cele trei judete va avea cate 100 de reprezentanti la festival. Vor participa si cate 50 de reprezentanti ai celor doua tari invitate, Canada si Republica Moldova.
Cei 400 de participanti vor evolua in baza programelor specifice ale culturii traditionale pe care le reprezinta, prin intermediul celor sapte arte ale sistemului culturii populare: artele religioase, literare, muzicale, ludice, plastice, culinare si artele mecanice (inventivitatea taraneasca).

Sibiul va fi gazda celei de-a 37-a editie a  Festivalului de Jazz.  Acest eveniment a evoluat de la an la an si acum cand acest oras a devenit Capitala Culturala Europeana nu puteau sa lipseasca de pe scena numele mari ale jazzului. Publicul va avea sansa sa vada muzicieni ale caror discuri au fost ascultate de generatii intregi melomani si care au facut istorie in acest gen muzical.

Festivalul International de Umor, ce va avea loc la data de 18 aprile la Sibiu, provoaca  zambete si hohote de ras. Vor fi trei sectiuni:  expozitia internationala de caricatura expozitia internationala de fotografie umoristica gala internationala a clipului umoristic

CAP 3. CONCEPEREA DE PRODUSE TURISTICE

3.1. CIRCUITUL TURISTIC. PROGRAMUL OFERTA.

Circuitul turistic: Sibiu-Fagaras-Sighisoara-Medias-Alaba Iulia-Sibiu

Durata: 5 zile

Tip de produs turistic: circuit, program pentru tineret

Transportul se realizeaza cu autocarul.

Grup: 20 de turisti

Numar de km.: 514 km, la 2 lei/km

Cazare: 1 zi la Fagarasi

1 zi la Sighisoara

1 zi la Medias

1 zi la Alba-Iulia

Ghid

Programul oferta:

Prima zi:

• intalnire la ora 8,00 in Piata Mare din Sibiu; plecare spre Fagaras; sosire in Fagaras la hotelul "Floarea Reginei" ( 3 stele) la ora 12,00; cazare la hotel (120 ron)
• la oara 13,00 servirea dejunului (30 ron), apoi vizitarea obiectivelor turistice din Fagaras: Piata Mihai Viteazul, Cetatea Fagaras, Biserica Evanghelina, Biserica Sfantul Nicolae, Biserica Sfanta Treime.
• Cazare la hotelul "Floarea Reginei", sosire la oara 19,00 si servirea cinei (20 ron)

A doua zi:

• Intalnire in restaurant pentru servirea micului dejun (15 ron) la ora 8,00.
• plecare spre Sighisoara la ora 9,00; sosire la hotelul "Sighisoara" (3 stele) la ora 12,00; la ora 13,00 servirea dejunului (30 ron), apoi vizitarea obiectivelor turistice din Sighisoara: Piata Cetatii, Turnul cu ceas, Casa cu cerb, Muzeul Armelor Medievale, Scara scolarilor.
• cazare la hotelul "Sighisoara" (130 ron), servirea cinei la ora 20,00 (25 ron)

A III-a zi:

• intalnire la ora 8,00 in restaurant pentru servirea micului dejun (15 ron)
• plecare spre Medias la ora 9,00; sosire la hotelul "BinderBubi" (3 stele) la ora 11,00; la ora 13,00 servirea dejunului (30 ron), apoi vizitarea obiectivelor turistice din Medias: Muzeul Municipal, Biserica Sfanta Margareta, Cetatea si sitemul de parare, Turnul Croitorilor, Vechea primarie, Complexul Franciscan, Casa Hann.
• Cazare la hotelul "BinderBubi" (120 ron); servirea cinei la ora 20,00 (20 ron)

A IV-a zi:

• Intalnire la ora 8,00 in restaurant pentru servirea micului dejun (15 ron)
• Plecare spre Alba-Iulia la ora 9,00; sosire la oara 12,00 la hotelul "Medea" (3 stele); servirea dejunului la ora 13,00 (30 ron), apoi vizitarea obiectivelor turistice din Alba-Iulia: Catedrala Reintegrarii, Catedrala Romano-Catolica, Muzeul National al Unirii, Palatul Principar
• Cazare la hotelul "Medea" (150 ron), servirea cinei la ora 20,00 (20 ron)

A V-a zi:

• Intalnire la ora 8,00 in restaurantul hotelului "Medea" pentru servirea micului dejun (20 ron)
• Ora 9,00 vizitarea restului obiectivelor turistice din Alba-Iulia: Cetatea Veche, Cetatea Bastionara, Sala Unirii, Fostul Comisariat
• Servirea pranzului la ora 13,00 (30 ron); la ora 14,30 plecarea spre Sibiu din fata hotelului "Medea"; sosire la ora 20,00 la Sibiu in Piata Mare

Servicii incluse: transport autocar, ghid, masa, cazare, intrari la muzeu.

3.2 ANALIZA DE PRET:

Calculul pretului produsului turistic - pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentatie si de la celelalte elemente de calcul (comision, TVA, asigurari, contributia de participare la fondul de dezvoltare si promovare a turismului).

Elemente care influenteaza pretul pachetelor turistice

v     Pachete turistice interne

1. Determinarea cheltuielilor directe care cuprind:

Transportul:

in cazul autocarului - (nr.Km * cost/Km) / nr. turisti.Nu se include soferul, ghidul sau locurile gratuite pentru organizatori;

in cazul trenului si avionului - cost billet

Alimentatia: nr. MD, D, C * pret MD, D, C;

Cheltuieli culturale: nr. obiective * taxa intrare;

Cheltuieli organizator: eventual;

Cheltuieli sofer: cazare, alimentatie (sau diurna);

Cheltuieli ghid: transport, cazare, alimentatie, cheltuieli culturale.

2. Calculul valorii totale a cheltuielilor directe
3. Calculul valorii comisionului (mark - up ): total cheltuieli directe * comision (5-30%)
4. Determinarea valorii TVA: valoarea comisionului * % cota TVA (19%)
5. Aplicarea procentului de 3% (cota de participare la fondul de promovare si dezvoltare a turismului) se calculeaza valoarea comisionului
6. Efectuarea unor eventuale rotunjiri
7. Determinarea pretului total de vanzare prin adunarea la totalul cheltuielilor directe a valorii comisionului, TVA-ului, cotei de 3% (daca este cazul).Aceasta valoare va fi tre-cuta in oferta turistica.

TRANSPORTUL: 514km la 2 lei /km

514 * 2= 1028 => 1028:20=51 lei/persoana=transportul

MASA:

MD=65 lei

D=150 lei

C=80 lei

Masa = 295 lei/pers

CAZARE= 120 + 130 + 120 + 150= 520 lei/pers

INTRARI MUZEU: 3 intrari la 5 lei= 15 lei/pers

GHID: transport + masa + cazare + intrari muzeu =51,4 + 295 + 520 + 15= 881,4 lei/pers

SOFER: transport + masa + cazare + intrari muzeu=51,4 + 295 + 520 + 15= 881,4 lei/pers

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

COMISION = 15/100 * 969,54 = 145,43

TVA = 19/100 * 145,43 = 27,63

TOTAL CHELTUIELI/PERSOANA:

+ 145,43 + 27,63 = 1142,6

3.3 PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC

Principalele modalitati de promovare a produselor turistice de catre agentiile de turism sunt:

editarea de materiale publicitare;

realizarea de campanii publicitare.

Orice realizare de programe turistice trebuie sa-si realizeze promovarea propiilor produse prin una din cele doua modalitati mentionate.

Materialele publicitare sunt cataloagele si brosurile destinate publicului gratuit.

In conceperea unei brosuri turistice trebuie respectate anumite cerinte:

aspectul comercial: fotografie color, pret de referinta, calitate grafica, etc.

prezentarea brosurii trebuie sa fie ingrijita, aspectul ei conducand la succesul voiajelor propuse.

Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, in scopul stimularii vanzarilor.

Pentru pachetele turistice complexe, mesajele publicitare contin trei argumente principale:

pret, care este, in general, cel de extrasezon;

continut,pentru a-l diferentia de cel al concurentei;

imaginea de marca.

BIBLIOGRAFIE

Mihaela Dinu, Ioana Petan, "Geografia turismului in Romania", Editura Universala, Bucuresti 2005

Andreea Baltaretu, Nicolae Neacsu "Economia turismului", Editura Uranus, Bucuresti 2005

Internet -www.sibiu.ro

-www.preferatele.com