TEHNICIAN IN TURISM

SIBIU-Capitala europeana

Argument

Sibiul a fost desemnat in 27 mai 2004 in urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007, titlu pe care il imparte cu Luxemburg.

Un punct care a cantarit mult in decizie a fost parteneriatul special cu Luxemburg in organizarea programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor intre cele doua orase, cat si multiplele parteneriate si programe de colaborare Europeana dezvoltate de Sibiu cu Landshut, Rennes, Klagenfurt, Deventer.

Tema aleasa de Sibiu/Hermannstadt pentru Programul Sibiu 2007 isi propune sa prezinte profilul multicultural al acestui oras vechi de opt secole, sub deviza

City of Culture - City of Culture

De sute de ani, cetatea Sibiului s-a situat in calea invaziilor din Evul Mediu, al conflictelor si razboaielor. De aceea, in acele vremuri tulburi orasul isi intampina vizitatorii cu ziduri de aparare solide si porti inchise.

O legenda spune ca acum 800 de ani fondatorii orasului au trasat locul viitoarei asezari cu doua sabii. Aceste arme se pot vedea astazi doar in stema istorica a orasului.

Sabiile din Evul Mediu au disparut de mult si orasul si-a deschis larg portile spre lume si a devenit adapost pentru oameni de culturi diferite, care vorbeau limbi felurite si impartaseau credinte diferite. Secolele in care au trait pasnic laolalta pe aceste meleaguri au adus tot mai aproape diversele comunitati etnice, pana la modelul de convietuire din ziua de azi.

Sibienii sunt oameni calzi si ospitalieri. Ei isi primesc vizitatorii cu bratele deschise fie ca acestia vin sa-si stabileasca o afacere aici sau vin ca turisti dornici sa cunoasca mai bine mostenirea noastra culturala si sa petreaca clipe de destindere.

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.

Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inestimabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.

Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga numeroase expozitii si targuri periodice.

Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din Romania, dar unul din cele mai importante din aceasta parte a Europei.

Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa. in 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural artistice, unele dintre acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fi Festivalul International de Teatru, Festivalul International de Jazz, Festivalul de folclor 'Cantecele Muntilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval.

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALA A SIBIULUI

I.1         Date geografice

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 4547' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 2405' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.

Este asezat in depresiunea Cibinului, in apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea in partea de sud-vest. In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.

Municipiul se afla in depresiunea Cibinului, intr-o zona de campie piemontana colinara cu terase ale raului Cibin, care o dreneaza.

Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti)

Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

I.2         Relieful

Suprafata judetului este acoperita in cea mai mare parte de munti, acestia ocupand circa 30% din teritoriul judetului. Zona muntoasa include varfuri ce depasesc altitudinea de 2.000 m in Muntii Fagarasului, Cindrelului si Lotrului. In Muntii Fagarasului inaltimile depasesc 2.500 m in Vf. Negoiu - 2.535 m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2.508 m. Muntii Cibinului si Muntii Lotrului ating peste 2.200 m in masivele Motru si Steflesti. Acestia mai pastreaza urmele eroziunii din cuaternar, fiind caracterizati de vai adanci si lacuri glaciare.

Dincolo de munti urmeaza zona de podis, respectiv Podisul Hartibaciului, Podisul Secaselor si Podisul Tarnavelor, care ocupa aproximativ jumatate din suprafata judetului, avand altitudini de pana la 700 m. Zona depresionara ocupa 20% din suprafata judetului si este reprezentata de depresiunea Fagarasului si Depresiunea Sibiului. Cele mai joase altitudini sunt caracteristice luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m.

I.3         Clima

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Sibiul este amplasat intr-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vantului la sol, influentata atat de factorii de relief, cat si de zona construita. Elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic zona municipiului sunt urmatoarele:

. Temperatura medie multianuala: 8,8 º C

. Temperatura maxima absoluta: 37,4 º C

. Temperatura minima absoluta: -31º C

. Nebulozitatea - media anuala: 6,2

. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm cu valori minime in februarie si maxime in iunie, iar numarul zilelor de inghet de circa 120 pe an.

. Umiditatea relativt a aerului atmosferic - valoarea medie multianuala este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii.

Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 (la Boita in 1949) si -34,4 (la Sibiu in 1888).

I.4         Vegetatia si flora

Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.

I.5         Fauna

Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice zonei de munte si podis.

Padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeaza padurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita.

Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal.

I.6         Populatia

Populatia orasului este de 170000 locuitori (2002).

Structura etnica a populatiei este urmatoarea:

95 % sunt romani

2 % sunt maghiari

1,6 % sunt germani

1,4 % sunt de alte Nationalitati.

Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4 % din populatie.

I.7         Cultura

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care orasul si zona din marginime il detine.

Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras.

Sibiul este locul unde s-a deschis primul muzeu de pe actualul teritoriu al Romaniei, Muzeul Brukenthal, la 25 februarie 1817. A fost al doilea muzeu deschis in Europa si poarta numele fostului guvernator de Transilvania, Samuel von Brukenthal care si-a donat vastele colectii personale de arta si o impresiva biblioteca pentru a se infiinta acest muzeu care este gazduit in fosta lui resedinta. Dintre operele care se gasesc in Galeria de Arta a muzeului, amintim lucrari semnate de Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Alessandro Magnasco, Albrecht Drer, Rubens, Botticeli, Jan van Dyck and Titian.

Complexul National Muzeal ASTRA include pe langa Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Dumbrava Sibiului, care este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa si Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder si noul Muzeu de etnografie saseasca Emil Sigerus, deschis in 1997 .

Telegraful Roman este ziarul cu cea mai lunga existenta din istoria presei romanesti si este ziarul cu cea mai lunga aparitie din aceasta parte a Europei. Primul numar a aparut la 3 ianuarie 1853 sub indrumarea lui Andrei Saguna, episcop devenit din 1864 mitropolit al Transilvaniei pana la moartea sa in 1873.

Revista 'Transilvania' a aparut incepand cu ianuarie 1868, sub conducerea lui George Baritiu, ca organ al Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman. 'Transilvania' ramane si astazi una dintre cele mai importante reviste de cultura din Romania.
Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.

Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.

Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si Teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in romana cat si in germana.

Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Uniunea Artistilor Plastici si multe alte asociatii sportive si culturale, ofera un program bogat in evenimente.

Capitolul II               Formele de turism

Potentialul natural si antropic este "izvorul" unor variate forme de turism, care, in conditiile tarii noastre, sunt reunite intr-o gama foarte larga.

In literatura de specialitate s-au adoptat diferite clasificari ale formelor de turism practicate sau practicabile, in functie de anumite categorii, urmarindu-se o grupare cat mai corespunzatoare specificului resurselor turistice, structurii turistilor, motivatiilor, deplasarilor si caracterului activ al turismului etc.

Principalele categorii de resurse turistice din Romania genereaza si formele de baza ale turismului romanesc: turism montan (odihna, sporturi de iarna, drumetie, alpinism, cunoastere stiintifica etc.); balnear (cura balneara, climatism, odihna); de litoral (odihna, balneo-medical, agrement, sportiv); vanatoare si pescuit; turism sportiv si de agrement; turism cultural (de cunoastere, educativ-instructiv); de afaceri, stiintific, de congrese etc.

Consideram ca aceasta clasificare este cea mai completa, intrucat da posibilitatea sa se regaseasca concomitent atat preferintelor turistilor si motivatia deplasarii turistice, cat si resursele generatoare de turism. De asemenea, ea are in vedere alte doua importante aspecte: pe de o parte, faptul ca multitudinea formelor de turism este data de complexitatea potentialului turistic, iar pe de alta parte, ca in teritoriu, aceste forme se completeaza reciproc, contribuind la o valorificare optima a potentialului.

Alaturi de clasificarea respectiva sunt intalnite si altele care recurg insa la criterii limitative, oferind astfel structuri bine conturate, dar cu un grad ridicat de rigiditate. Dintre acestea redam, in continuare, clasificarile realizate in functie de:

Ø      provenienta fluxurilor turistice: turism intern (national) si turism international (receptor, dat de sosirile de turisti straini in tara noastra, si emitator generat de plecarile de turisti romani in alte tari);

Ø      gradul de mobilitate al turismului: turism de sejur (lung, de durata medie, scurt la sfarsit de saptamana); turism itinerant (cu valente culturale, stiintifice, cognitive, tehnice, drumetie etc); turism de tranzit;

Ø      perioada anului in care se realizeaza actiunea turistica: turism continuu, turism sezonier (de vara, de iarna) ocazional si la sfarsit de saptamana;

Ø      mijloacele de transport folosite: drumetie, turism rutier, feroviar, naval si aerian;

Ø      momentul si modul de angajare a prestatiilor turistice; turism organizat, neorganizat (pe cont propriu) si comercializant;

Ø      varsta si ocupatia turistilor: turism pentru tineret; pentru varsta a treia, turism social etc.

II.1      Valorificarea resurselor turistice

Valorificarea resurselor turistice - elementele cadrului natural sau cultural-istoric - in turism s-a realizat inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim chiar si numai la apele minerale sau asezamintele religioase din antichitate si evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori.

In conditiile prezente si viitoare ale dezvoltarii Romaniei, valorificarea superioara a resurselor turistice se impune, cu pregnanta, ca in orice domeniu economic. Aceasta presupune atat o valorificare complexa si eficienta in contextul unui turism intensiv, cat si o protejare si conservare a valorilor turistice, multe dintre ele epuizabile intr-un volum de timp redus.

Valorificarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului trebuie sa fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizarii complexe a teritoriului, care asigura o dezvoltare armonioasa a tuturor sectoarelor economice si o imbinare a criteriilor de eficienta economica cu cele de ordin social.

Practica a dovedit ca turismul romanesc a cunoscut pana in prezent o dezvoltare conjuncturala si extensiva, fara o conceptie unitara cuprinzand toate categoriile de resurse turistice si adresandu-se, in aceeasi masura in turismul intern si international. Aceasta conceptie a condus, pe de o parte, la faramitarea investitiilor la nivel teritorial, realizandu-se totodata "produse turistice" (montane, balneo-turistice, culturale etc.) incomplete si mai ales necompetitive pe piata externa, iar pe de alta parte, au fost lasate in afara turismului obiective turistice si zone cu un potential turistic reprezentativ sau cu valoare de unicat.

II.2      Turismul in Sibiu

In prezent, pe tot cuprinsul judetului sunt raspandite 112 unitati de cazare, hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice si agroturistice cu o capacitate de cazare de 4449 locuri. Intre atractiile turistice ale judetului, de o importanta majora este statiunea montana Paltinis, cea mai inalta statiune climaterica din tara (1450 m) si statiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscuta prin factorii naturali de clima (namol, lacuri sarate, helioterme) si Bazna, a carei prima instalatie balneara a intrat in functiune in anul 1843. Situata intr-un loc cu frumuseti de basm din Muntii Fagaras, pe o peninsula a lacului Balea, Cabana Balea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creasta ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Muntilor Fagaras). Muzeul Brukenthal (el insusi un monument de arhitectura baroca, cea mai veche institutie de acest fel din tara), muzeele de istorie, de istoria farmaciei, armelor si trofeelor de vanatoare, de istorie naturala si muzeul civilizatiei populare traditionale Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre putinele muzee din lume care surprind evolutia geniului popular si tehnic, casele si locurile legate de numele personalitatilor acestor meleaguri, constituie tot atatea obiective de atractie pentru turisti.

Principalele domenii economice care au intalnit un teren bun de dezvoltare in Sibiu sunt productia de componente pentru industria automobilelor, domeniul logisticii si ambalajelor, industria alimentara, a confectiilor textile, comertul si productia mestesugareasca, iar in ultimii ani au inceput sa se dezvolte industria electronica, tehnologia informatica si turismul.

Forta de munca pe care o ofera Sibiul este de cea mai buna calitate, aici existand numeroase institutii de invatamant universitar si preuniversitar, de stat si private.

La acest capitol trebuie mentionate si numeroasele firme private care ofera un segment larg de posibilitati de pregatire, de la cursuri de reorientare profesionala la cursuri de specializare si perfectionare in cele mai diferite domenii.

Datorita boom-ului economic cunoscut de Sibiu in ultima perioada, somajul in Sibiu este printre cele mai scazute din Romania, cu mult sub media pe tara. Ultimele statistici arata ca ponderea somerilor in randul sibienilor cu varste cuprinse intre 18 si 62 de ani este de 0,8 %. Prin oportunitatile pe care le ofera, Sibiul s-a transformat intr-un adevarat magnet pentru forta de munca calificata din apropierea orasului. Principala sursa a cresterii bugetului local este cresterea masei de impozitare datorata noilor investitii atrase in Sibiu si mai ales a celor din Zona de Vest.

Incepand din anul 2000 si pana in 2007, bugetul local a cunoscut cresteri semnificative de la an la an, cea mai mare fiind inregistrata in anul 2003 fata de anul 2002, cand s-a inregistrat o crestere de 61%.

Prin dezvoltarea proiectului Zona Industriala Vest, Sibiul a fost readus in competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Totalul firmelor care au dorit sa investeasca in Sibiu si care isi dezvolta afacerea in Zona Industriala Vest este de 31, acoperind diverse ramuri ale industriei.

Interesul aratat pentru aceasta zona s-a datorat in principal lucrarilor mari de infrastructura derulate la nivelul municipiului in ultimii ani, a proiectelor demarate pentru imbunatatirea cailor de acces si a notorietatii pe care Sibiul a dobandit-o anul trecut datorita Programului Sibiu CCE 2007.

Prin noul Plan Urbanistic General se incearca identificarea unei noi suprafete de teren pentru a putea fi viabilizata si transformata in timp intr-o noua zona industriala.

II.3      Istoric

In proximitatea Sibiului, la Cedonia (cartierul Gusterita) a existat o cunoscuta asezare romana, inca necercetata sistematic. Este de notorietate in literatura de specialitate Donariumul de la Biertan a carui inscriptie latina, 'Ego Zenovius votum posui Eu, Zenovius am pus aceasta ofranda), atesta existenta unei populatii romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de catre romani (271 d. Chr.). Aceasta populatie a supravietuit epocii migratiunii, in conditii vitrege, populand vaile Oltului, Cibinului, Hartibaciului sau Tarnavelor pana in zilele noastre.

Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, cand papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu.

Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pana in anul 1876).

In 1302 este semnalat inceputul organizarii sasilor in scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar in 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune.

Mentionat inca sub numele de Hermannsdorf in anul 1321, in a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, intr-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfarsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata in fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai tarziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate romanesti asa numite scaune-filiala in care nu locuiau sasi.

Perioada medievala se caracterizeaza in Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; in secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau in Tara Romaneasca sau in Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea existand 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, intr-o perioada in care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.

Aflat la rascruce de drumuri, Sibiul s-a aflat inca de la inceput in calea popoarelor invadatoare, inca din 1241 cand Sibiul a fost devastat si incediat de tatari. Doar 100 de locuitori au scapat cu viata. In 1432 are loc primul asediu turcesc asupra cetatii. In 1438 Papa Eugena al IV-lea mentioneaza Sibiul ca fiind un bastion de aparare pentru intreaga crestinatate.

Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohcs in anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si intemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, in fata unei situatii noi in care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, cand cea fireasca filohabsburgica, avand in vedere afinitatile etnice si culturale, cand prootomana.

Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul isi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu incepere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecand in corpore la confesiunea luterana pe care, in marea lor majoritate, o marturisesc si in prezent.

Sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai intai, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului.

Odata cu infrangerea turcilor de catre austrieci la sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat in cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu intre 1692 si 1790.

In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei romanesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. In cadrul luptei de eliberare Nationala a romanilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - Proclamatie catre romani citit la Blaj, si tot la Sibiu isi va avea sediul Comitetul National permanent roman sub presedintia episcopului Andrei Saguna. In 1863 isi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor sale.

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent in Sibiu.

La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.

Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este frinata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu Romania (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.

Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.

In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.

Sistemul comunist, cu mici exceptii, nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.

La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.

Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.

II.4      Obiective turistice

II.4.1      PIATA MICA

Piata este impartita in doua parti distincte de strada Ocnei care coboara pe sub Podul Minciunilor spre orasul de jos.

Latura nordica si estica a pietei urmareste conturul celei de-a doua centuri de fortificatii, prezentandu-se sub forma circulara. Cladirile din partea stanga a strazii Ocnei, au o forma concava si urmaresc conturul primei centuri de fortificatii, ele despartind Piata Mica de Piata Huet.

Cladirile din Piata Mica dateaza din sec. XIV - XVI si, cu o singura exceptie, nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pietei Mari sau strazii Balcescu.
Caracteristica caselor din Piata Mica este loggia de la parter, boltita si semideschisa spre piata, cu arcade semicirculare sustinute de portanti. In aceste spatii erau etalate marfurile. Cladirile din Piata Mica adaposteau ateliere mestesugaresti.

Cladirile sunt inalte si prezinta acele lucarne lenticulare cunoscute sub denumirea de "ochii sibiului'.

II.4.2      PODUL MINCIUNILOR

Podul Minciunilor a fost construit inainte de 1771 din lemn si a fost reconstruit in 1859 de catre Fredericus Hutte de data asta din fier forjat fiind primul pod din fier forjat din Romania.

Originea numelui sau de Podul Minciunilor este disputata fiind in circulatie mai multe legende fiecare avand farmecul sau.

O prima teorie spune ca fiind primul pod din Sibiu care nu a fost construit pe piloni, avea supranumele de podul culcat. Culcat in limba saseasca se traducea lugenmarchen care era si omonimul cuvantului minciuna. De asemena se spunea ca daca spui o minciuna cand treci pe Podul Minciunilor acesta se va prabusi. 

O alta legenda spune ca negustorii care isi desfasurau activitatea in Piata Mica din Sibiu erau aruncati de pe pod daca isi inselau clientii Sibiul capatand astfel o faima printre negustorii din zona care nu prea se incumetau sa ii mai insele pe sibieni.

Insa cea mai mare credibilitate are faptul ca Podul Minciunilor era locul de promenada a tinerelor cupluri din Sibiu dar si a cadetilor de la Academia Militara astfel foarte multe promisiuni, juraminte au fost rostite pe acest pod de catre tineri indragostiti unul altuia, foarte multe dintre ele fiind minciuni.

II.4.3      PALATUL BRUKENTHAL

Palatul Brukenthal, Sibiu (1777-1785) construit de baronul Samuel Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, in stilul barocului austriac; fatada impunatoare cu parter si doua etaje; acoperis inalt cu trei registre orizontale si decoratie discreta; interioare (saloane oficiale si locuinte) fastuoase; plafoane bogat ornamentate cu o diversitate de motive in stucatura; cele doua curti interioare (festiva si a anexelor) sunt separate printr-un portal stil Renastere flancat de atlanti daltuiti in piatra; actualmente - Muzeul de Arta si Biblioteca Brukenthal.

(1777-1785) construit de baronul , guvernator al Transilvaniei, in stilul barocului austriac; fatada impunatoare cu parter si doua etaje; acoperis inalt cu trei registre orizontale si decoratie discreta; interioare (saloane oficiale si locuinte) fastuoase; plafoane bogat ornamentate cu o diversitate de motive in stucatura; cele doua curti interioare (festiva si a anexelor) sunt separate printr-un portal stil Renastere flancat de atlanti daltuiti in piatra; actualmente - Muzeul de Arta si Biblioteca Brukenthal.

II.4.4      TURNUL SFATULUI

Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orasului Sibiu.

Are acest nume deoarece apara poarta de intrare in cea de a doua incinta, situata in imediata apropiere a cladirii ce adapostea primaria Sibiului, mentionata in documente la 1324 (Piata Mica nr. 31, azi refacuta). Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de constructii, fiind suprainaltat si chiar inglobat unui grup de cladiri. Din constructia initiala s-a pastrat, probabil, doar nucleul ridicat pana la inaltimea primului etaj. Datarea probabila a turnului corespunde edificarii celei de a II-a incinte fortificate, adica perioadei cuprinse intre 1224 si 1241. In forma initiala nedepasind mai mult de patru niveluri.

In santul de aparare al acestei incinte, in urma unui sondaj arheologic, a fost descoperita o moneda din perioada de domnie a lui Andrei al II-lea (1205 - 1235).

Lucrari ample de reconstructie s-au efectuat in anii 1586 - 1588, dupa ce in 17 februarie 1585 s-au prabusit etajele superioare, surprinzand-l printre daramaturi pe pictorul Johann David in timp ce zugravea bolta. Dupa ce a fost reparat de mai multe ori in secolul al XVIII-lea, turnul a suportat interventii radicale in partea superioara. In forma sa actuala, turnul se ridica pe inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, avand fatadele marcate prin deschideri inguste de forma unor metereze. La parter are o ampla trecere boltita. Al doilea tunel este practic pe sub casa din Piata Mare nr.2 si a fost deschis in 1930.

Pe peretele sudic al turnului sunt incastrate reprezentarile in relief de piatra a doi lei care se presupune ca fac parte din structura originala a turnului datand din sec. XIII. Accesul in interior este posibil printr-o usa de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului, iar ultimul etaj prezinta un punct de observatie peste orasul vechi.

Turnul a avut diverse intrebuintari, de la depozit de cereale la punct de observatie a incendiilor, de arest temporar sau chiar de muzeu de stiinte naturale la mijlocul sec. XVIII. Intre 1962 si 1998, turnul a adapostit o sectie a Muzeului Brukenthal de exponate medievale.

II.4.5      TURNUL SCARII

Este singurul dintre cele 3 porti de acces in prima incinta de fortificatii care s-a pastrat si dateaza din sec. XIII fiind cea mai veche constructie pastrata din Sibiu. Forma actuala dateaza din 1542.

Turnul se prezinta sub forma unei constructii masive din caramida, cu un singur etaj, avand la primul nivel o trecere boltita prin care se ajunge la scarile care fac legatura dintre 'Orasul de sus' si 'Orasul de jos' in directia strazii Turnului, iar in lateral o trecere arcuita spre COLTUL ISPASIRII (BUSSWINKEL) de sub zidul curb ce delimiteaza gradina casei parohiale.

II.4.6      TURNUL ARCHEBUZIERILOR

A fost construit pe o fundatie octogonala. Ulterior a devenit Turnul Panzarilor dupa breasla care il avea in ingrijire.

Este cel mai sudic dintre cele trei turnuri.

Turnul are forma unei prisme octogonale cu partea superioara iesita in afara, sprijinita pe console in ale caror arce de legatura sunt plasate guri de aruncare.

Gurile de tragere, la primul nivel, in forma de gaura de cheie. Materialul de constructie este piatra (pana la inaltimea de 1 m.), iar de aici in sus caramida.

II.4.7      BASTIONUL HALLER

Constructia in forma de pica este initiata de generalul austriac Castaldo in timpul primariatului lui Petrus Haller.

Arhitect a fost Alessandro Clippa si mesteri Peter Nrnberger si Georg Waal.

Bastionul este construit din caramida si umplut cu pamant, avand zidurile in lungime totala de 223 metri si inaltimea maxima a zidului de 9 metri.

Pentru o mai buna aparare, zidurile erau prevazute la cca 1 metru de limita superioara cu distantiere, realizate din piatra, pentru a impiedica instalarea scarilor de asediu.

Se pastreaza deschiderile cazematelor pentru tunuri, atat spre Turnul Gros (doua) cat si spre str. Manejului (trei).

In 1771 pe bastion se construieste scoala de calarie (manejul), iar in primul deceniu din secolul XX se ridica edificiul actual al Spitalului de neurologie.

II.4.8      BISERICA EVANGHELICA

Biserica este construita pe locul unui monument mai vechi, monumentul actual este un amplu edificiu in stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee, flancat la nord de o sacristie; urmeaza spre vest un transept, apoi nava centrala si cele doua laterale. In vest a fost construit turnul masiv, inglobat in cele din urma intr-un nartex format, la randul sau, din trei nave. 

Partea cea mai veche a edificiului, asa cum reiese si dintr-un document din 1371, era constituita de cor. Tot atunci incepuse constructia turnului ridicat doar pana la inaltimea etajelor inferioare. Dupa 1424 au fost inaltati peretii navei centrale cu 2,60 metri, iar navele laterale au fost largite. In 1448 a inceput amplificarea spre vest a bisericii, prin constructia ferulei. Aspectul bisericii a fost modificat pe latura sudica dupa 1474, cand s-a hotarat transformarea bazilicii intr-o biserica-hala. S-a suprainaltat astfel peretele exterior sudic, iar in interior, s-a format o tribuna laterala prevazuta cu bolta stelata. 

In 1494 a fost terminat turnul bisericii, suprainaltat cu inca doua etaje. Alte lucrari mai putin ample au constat din construirea celor doua pridvoare situate pe laturile de sud si nord, ambele adapostind cate un portal cu ancadramente gotice bogat profilate. Deasupra portalului sudic a fost construita o capela, iar in 1520 a fost ridicat turnuletul cu scara spiralata de pe aceeasi fatada, incheindu-se definitiv lucrarile.

II.4.9      PIATA HUET

Piata s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Incinta propriu-zisa dateaza de la sfarsitul secolului al XII-lea, existenta prepoziturii in anul 1191 fiind un termen "ante quem" pentru datarea actualei suprafete a pietei.

Cladirile au fost ridicate pe traseul primelor ziduri in momentul in care fortificatia si-a pierdut rolul practic, incepand cu a doua jumatate a secolului al XIV-lea, odata cu intarirea completa a "Orasului de sus". In 1415 este mentionata aici existenta capelei cimiteriale cu hramul Sf. Iacob, dreptul de patronat fiind concesionat de catre papa unuia din vicejuzii Sibiului pe nume Iacob.

De asemenea, in imediata apropiere a capelei se afla Turnul preotilor, alaturi de care, se ridica o casa, a lui Thomas Gulden, donata de proprietar orasului drept sediu al primariei. Constructiile din jurul Catedralei evanghelice constituie valoroase vestigii de cultura, fiind databile in secolele XV-XVIII. Dintre acestea, cele mai importante sunt Casa Parohiala, Turnul Scarilor sau Liceul Brukenthal.

II.4.10  PARCUL NATURAL DUMBRAVA SIBIULUI

Se intinde pe 960 hectare si este situat la 4 km de centrul orasului in directia sud-vest de-a lungul soselei care merge spre Rasinari. Este traversat de paraul Trinkbach, care formeaza pe cursul sau trei lacuri de origine antropica: unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua in Gradina Zoologica.

Padurea Dumbrava este un stejaret de terasa, in care, pe langa stejar, vegeteaza foarte bine carpenul, ciresul paduret, ulmul, jugastrul si teiul. Sporadic apar gorunul, frasinul, artarul si scorusul.

Dintre arbusti cresc aici lemnul cainelui, paducelul, porumbarul, sangerul, macesul, salba moale, crusinul, calinul, verigariul. In zona lacului cu barci exista un exemplar de stejar vechi de peste 400 de ani. In stratul ierbos al padurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori, dintre care mai rare sunt: opaita, brandusa, lacramita, iarba albastra, salata iepurelui.

In Padurea Dumbrava traiesc capriori, veverite, arici, mistreti, soareci, parsi, vulpi si urmatoarele pasari: pitigoiul mare, mierla, presura, ciocanitoarea mare, gaita, turtureaua, bufnita, pupaza, cucul, cinteza, sticletele, vrabii, corb si un numar foarte mare de specii de insecte si alte nevertebrate terestre.

Padurea Dumbrava a fost locul preferat de promenada pentru sibieni inca din sec. al XVIII-lea, astazi fiind renumita prin Muzeul Civilizatiei Populare ASTRA care se afla aici.

Sunt trei lacuri amenajate, unul in muzeu, altul la Gradina Zoologica, care ofera plimbari de agrement cu barca sau hidrobicicleta.

Paralel cu soseaua se afla linia de tramvai care leaga Sibiul de Rasinari.

La limita padurii, in partea de sud, se gaseste "Monumentul eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale" si Cimitirul Municipal, deschis in 1907.

II.5      Cai de acces

In judetul Sibiu accesul se poate face:

II.5.1       Cai rutiere

D.N.1-E15/A/ Bucuresti-Brasov-Sibiu-Oradea

D.N.7-/ Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Deva-Arad

D.N.14-Sibiu-Medias

II.5.2       Cai ferate

Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Codlea-Fagaras-Sibiu

Ramnicu Valcea-Sibiu-Ocna Sibiului-Medias

Capitolul III           Studiu de caz - Hotel Ramada

III.1    Prezentarea hotelului

Situat in centrul Sibiului la intrepatrunderea noului cu vechiul, a luxului cu sarmul medieval, Hotel Ramada Sibiu te asteapta sa-l descoperi pas cu pas, dorind sa convinga pe oricine intra in casa sa, de calitatea si profesionalismul serviciilor, de confortul si dotarile moderne, de ineditul designului din interior si nu numai pentru ca "Ramada e mai mult decat un hotel!'

III.2    Facilitati

Hotelul - pune la dispozitia clientilor sai:

• Cazare in 127 camere (single, double, executive, apartment, apartament prezidential)
• Centru de conferinte: 3 sali conferinte (Alfa, Betta, Gamma) - capacitate maxima 50-70 locuri; sala amfiteatru Hera - capacitate maxima 174 locuri, sala polivalenta Atlass capacitate maxima 500 locuri;
• Centru de afaceri (conexiune internet, servicii secretariat);
• Doua baruri (Centrum - capacitate maxima 80 locuri si Jazzy - capacitate maxima 50 de locuri);
• Restaurant (Atrium - capacitate maxima 180 locuri);
• Salon de infrumusetare si coafura;
• Centru de sanatate: fitness AtlassGym, sauna, solar, masaj;
• Parcare interioara 35 locuri, exterioara 35 locuri;
• Agentie de turism (pachete turistice in tara si strainatate, asistenta turistica, rezervari cazare, vanzari bilete transport autocar/avion, transfer autocar, servicii rent-a-car, asigurari medicale/STORNO, etc.)

Hotel Ramada Sibiu dispune de 127 de camere, respectand urmatoarea structura:

• 10 camere single;
• 50 camere twin;
• 46 camere duble (2 pentru persoane cu dizabilitati fizice);
• 12 camere executive;
• 8 apartamente;
• 1 apartament prezidential;
• 44 dintre camere sunt dedicate exclusiv nefumatorilor.

III.3    Tarife

Sezon 2009

Concluzie

In opinia mea Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.

Datorita Cetatii medievale a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist care pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse; imprejurimilor Sibiului: 'Marginimea Sibiului', Statiunea Paltinis,M-tii Fagaras,datorita celor 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga numeroase expozitii si targuri periodice,reliefului,climei,cred ca Sibiul a meritat sa fie desemnat in 27 mai 2004 in urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007.

Capitolul IV            Anexe

BIBLIOGRAFIE

Gheorghe I. Cantacuzino, Ovidiu Cirstina, Petru Virgil Diaconescu (2006),ATLAS ISTORIC AL ORASELOR DIN ROMANIA, Editura ENCICLOPEDICA Bucuresti.

Anghelus, F. (1989), SIBIU, Editura SPORT-TURISM, Bucuresti.

Oprisan M. (1997), CARTEA GHIDULUI DIN TURISM, Editura DEALUL MELCILOR, Brasov.

Ion Miclea (1981),SIBIU:monografie,Editura SPORT-TURISM, Bucuresti.

www.sibiu2007.ro