Parcul National Domogled-Valea Cernei

Parcul National Domogled-Valea Cernei

Localizare:

Parcul National Domogled-Valea Cernei se afla situat in latura de sud-vest a tarii si anume in extremitatea sud-vestica a Carpatilor Meridionali. Din punct de vedere geografic, Parcul National se inscrie total in spatiul montan si cuprinde un intreg bazin hidrografic, in partea vestica fiind marginita de masivul Godeanu si Muntii Cernei, iar in partea estica de Muntii Valcanului si Mehedinti.

Suprafata parcului national este de 61.211 ha, din care 46.931 ha padure, iar 19.170 ha zona de conservare speciala.

Cai de acces: Accesul in PNDVC este in principal posibil dinspre Dr.Tr.Severin, Orsova, Timisoara, Caransebes, Tg.Jiu, Baia de Arama, Petrosani, Lupeni.

Dinspre Dr.Tr.Severin-Orsova-Baile Herculane pe DN 6(E 70) pana la statiunea Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D.

Dinspre Timisoarea-Caransebes pe DN 6(E 70) pana la Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D.

Dinspre Tg.Jiu-Baia de Arama pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua varianta de la intersectia in localitatea Apa Neagra prin DJ 671 Apa Neagra-Pades-Closani-baraj Valea Mare, la iesirea din satul Closani catre Valea Mare km 14.700 aflandu-se limita PNDVC.

Dinspre Petrosani-Lupeni-Campul lui Neag pe DN 66A prin Pasul Jiul-Cerna la km 50.

De mentionat ca DN 66A stabilit prin HG 540/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 338 bis care porneste din Petrosani pe traseul Lupeni-Campul lui Neag, patrunde prin pasul Jiul-Cerna in PNDVC la km 50, coboara la Izvoarele Cernei (Pod coada lacului de acumulare Iovanu), se desfasoara pe contur lac pana la baraj Iovanu, continua prin Cerna Sat, Gura Olanului, trece limita Jud.Gorj in Caras-Severin la km 100.9, apoi dupa cca 300 m intra in Jud Mehedinti pana la km 109 unde se intersecteaza cu DN 67D.

De remarcat ca intre km 50 si km 59 drumul este momentan inpracticabil.

DN 67D vine de la Baia de Arama, intra in PNDVC in Culmea Mazdronia la km 66, coboara in Valea Cernei unde se intersecteaza cu DN 66A la km 76.830, continua pe Valea Cernei pana la Pod Cerna-Belareca la km 108.260 unde este si limita Parcului.

Accesul in PNDVC se mai poate face dinspre Dr.Tr.Severin si Orsova prin DJ Ilovita-Bahna-Podeni apoi pe drumul forestier Topolova sau prin localitatea Toplet din DN 6 prin drumul forestier Barza-Balta Cerbului, iar dinspre Caransebes-Timisoara prin DJ Plugova-Globul Rau-Cornereva.

Infiintare

Parcul National Domogled-Valea Cernei a fost infiintat in anul 1990 fiind destinat:

Ø conservarii ecosistemelor, biodiversitatii de mare valoare

Ø promovarii valorilor din aceasta zona prin dezvoltarea turismului durabil

Ø recrearii cu respectarea legilor mediului.

Ca arie protejata, corespunde categoriei II UICN - "Parc National: arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere".

De ce s-a infiintat Parcul National Domogled-Valea Cernei?

(Motivele infiintarii parcului national )

• Pentru a proteja regiuni spectaculoase din punct de vedere al peisajelor care sunt inzestrate cu o flora si fauna foarte bogata, rara, endemica.
• Pentru a promova imaginea si frumusetea unor locuri din interiorul parcului care merita stiute si experimentate. Astfel se incearca dezvoltarea ecoturismului    (turismului durabil) care sa tina cont de legile protectiei mediului.
• Pentru a avea posibilitatea si ocazia sa educe (in sensul bun al cuvantului) populatia si sa-i ajute sa constientizeze faptul ca natura si in acelasi timp Parcul National trebuie protejate si mentinute cum sunt in prezent pentru generatiile viitoare.
• Pentru sustinerea comunitatilor locale prin diverse programe financiare (granturi) si prin informarea corecta a acestor comunitati.

Sprijinirea si intelegerea (administratiei) parcului national, de catre membrii comunitatilor locale in toate activitatile si actiunile pe care si le propune, sunt esentiale pentru o colaborare de lunga durata.

Descrierea Parcului National Domogled -Valea Cernei

Parcul National Domogled -Valea Cernei se situeaza in latura de sud -vest a tarii si anume in extremitatea sud -vestica a Carpatilor Meridionali, cuprinzand un important fenomen geologic-falia Cernei - la care se asociaza o originala conformatie geografica. Este al doilea ca marime din tara si unicul care inglobeaza un intreg bazin hidrografic si nu un singur masiv montan. Prezenta masiva a calcarelor a favorizat constituirea unor ecosisteme cu caracter de unicat, care trebuie neaparat conservate si protejate.

In Parcul National Domogled-Valea Cernei se afla miezul ariei de raspandire a Pinului Negru de Banat (Pinus nigra ssp.banatica), specie endemica, care este renumita pentru rezistenta si adaptarea sa in conditii stationale vitrege, ceea ce inseamna ca se dezvolta pe stanci abrupte dezgolite (fara sol). Extinderea acestei specii este continua si pe mari suprafete, formand arborete de mare valoare peisagistica. Intalnim aceasta specie pe formatiuni stancoase abrupte, care ne dau o imagine somptuoasa, parca rupta dintr-un basm.

In rezervatia Domogled pe langa abrupturile strajuite de pinul negru de banat exista si o fauna bogata care exceleaza in lepidoptere.Numarul speciilor semnalate in Parcul National Domogled - Valea Cernei se ridica la peste 1500 de specii, ceea ce reprezinta circa 45% din fauna de lepidoptere a Romaniei. Datorita conditiilor climatice speciile montane de lepidoptere coabiteaza cu cele stepice.

Pesterile termale din Parcul National Domogled-Valea Cernei unice in Romania si foarte rare pe glob, pesteri in care conditiile de mediu sunt asemanatoare celor din climatul tropical (35^o- 45^o temperatura aerului) fapt pentru care fauna si speleotemele au caractere aparte. Un exemplu ar fi Pestera lui Adam, careia i s-ar putea conferi statutul de rezervatie stiintifica, pentru conservarea si studierea in continuare a conditiilor de oaza tropicala unica in Romania, cu punga ei de aer cald, coloniile de lilieci si fauna de guano, precum si crusta si stalactitele gelatinoase nemaiintalnite in alte pesteri. O alta pestera interesanta din mai multe puncte de vedere este Pestera (Grota) cu aburi (are doar 14 m lungime) care rasufla aburi fierbinti (52^o-56^o), cu miros de pucioasa, printr-o crapatura in stanca. Bolboroseala infundata ca de cazan urias in clocot, ce insoteste aburii, te duce cu gandul la o imagine a infernului. Emanatiile sulfuroase fierbinti au creat conditii pentru dezvoltarea unui muschi pe care il gasim numai aici (Philonotis schliephackei), pentru protectia caruia s-a propus chiar crearea unei rezervatii in acest punct.

De asemenea foarte rare in pesterile tarii, sunt depunerile de cruste si speleoteme din gips, pe mari suprafete ale peretilor si planseului, ceea ce intalnim in pestera lui Ion Barzoni.

Parcul National Domogled-Valea Cernei reprezinta un esantion unic al fagetelor carpatine si europene de la altitudinile cele mai joase pana la limita padurii cu golurile alpine, apoi o adevarata simfonie a calcarului, o armonie intre stanca si viata ce o cucereste. Prin pozitia sa privilegiata, la incrucisarea unor raspantii geologice, climatice si biogeografice, acest spatiu de existenta multimilenara reprezinta un ecosistem complex, de o mare originalitate si spectaculozitate. Valea Cernei este unica prin aceea ca, se inscrie total in spatiul montan si desparte doua siruri de munti, diferite ca alcatuire si peisaj. In acelasi timp este valea cu cel mai variat si reprezentativ relief carstic din Romania, care este inegal distribuit ca urmare a distributiei inegale a calcarelor.

Datorita pozitiei masivelor muntoase din jur valea are un pronuntat regim de adapost, iar orientarea culmilor principale favorizeaza patrunderea maselor de aer sud-vestice adanc spre nord-est. Astfel exista conditii climatice si topoclimatice deosebite in ansamblul Carpatilor.Prin urmare avem o vegetatie specifica climatului de nuanta submediteraneana, fiecare rezervatie avand totusi specificul ei. In astfel de conditii, exista o flora foarte diversificata, care cuprinde si multe endemisme, avand o exceptionala importanta botanica. Pe teritoriul parcului intalnim urmatoarele specii de plante ocrotite: Sangele voinicului, Bulbucul de munte, Ghimpele, Smirdarul, Stanjenelul, Alunul turcesc, Brandusa galbena, Narcisa, Lacramioara, (Sorbus borbassi) specie endemica de scorus, (Colchicum haynaldi) specie de brandusa, Cornutelul banatean, (Hypericum rochelii) specie de pojarnita, (Astragalus depressus) specie de cosaci, Barba caprei. De asemenea sunt si multe specii endemice, care inca nu au statut de plante ocrotite: Pinul negru banatean, Scaunul cucului, Sapunarita, Alsina, specie de mixandra salbatica, (Sorbus dacica) specie de scorus, Grozama, Inul banatean, Urechea ursului, Stanjenelul banatean, alunul turcesc, garofita alba, mixandra banateana, albastrica, pesma, borceag salbatic, gusa porumbelului de piatra. Alte specii de pe raza parcului: Aninul alb, Fag,Alun, Frasin, Jugastru, Curpen de padure, Tei argintiu, Carpinita, Liliac, Iedera, Gorun, Cer, Stejar pufos, Scumpie, Urzica moarta, ventrilica etc.

Existenta acestor specii, fiind ele protejate, endemice sau neocrotite creeaza un ecosistem cu totul si cu totul special, contribuind la biodiversitate. Astfel prin ocrotirea si respectarea regulilor prevazute pentru protectia valorilor naturale, reusim sa mentinem biodiversitatea si sa conservam integritatea ecosistemelor. Toate aceste specii de plante exista datorita stabilitatii ecologice si calitatii unor interventii care nu afecteaza ecosistemul.

De asemenea pe teritoriul Parcului National exista o fauna foarte bogata cum ar fi si fauna de nevertebrate. Printre aceste specii sunt foarte multe endemisme si raritati, prezenta acestora fiind foarte importanta ele contribuind la descompunerea materiilor organice, aerarea si structurarea solului etc. Astfel activitatea acestora are un rol bine definit in biotopul pe care il habiteaza, constituind una din componentele de baza a biocenozelor respective. Totodata aceste nevertebrate prin activitatea lor au un interes deosebit in combaterea daunatorilor padurii.

Fauna de vertebrate este si ea foarte bogata, cu multe specii ocrotite de lege, cum sunt mamiferele urmatoare: Capra neagra, Rasul, Ursul brun, Liliecii; pasarile: Vanturelul rosu, Acvila de munte, Sorecarul comun, Zaganul,Vulturul egiptean, Vulturul plesuv sur, Vulturul plesuv brun, Cocosul de munte, Huhurezul de padure, Huhurezul mare, Corbul; reptilele: Vipera cu corn, Sarpele lui Esculap, Broasca testoasa de uscat; pestii: Lipanul, Lostrita. Alaturi de celelalte specii vertebrate si nevertebrate mai avem: caprior, mistret, iepure de camp, vulpe, pisica salbatica, lup, ras, viezure si jder. De asemenea intalnim urmatoarele endemisme de fauna: presura barboasa, pietrarul banatean, lastunul mare, balaurul, broasca testoasa de uscat si vipera cu corn.

Fauna

Primele date privind cercetarea faunei (insecte, pasari) din regiunea Parcului National Domogled-Valea Cernei de catre, Johann Centurius von Hofmannsegg din Dresda, apar inca din anul 1794.

Datorita elementelor biogeografice, biologice, climatice Parcul National Domogled-Valea Cernei gazduieste o fauna foarte bogata si interesanta, intalnindu-se aici numeroase specii de animale de mare valoare stiintifica, unele unice in tara sau chiar in lume, exceland prin diversitatea insectelor.

Parcul National Domogled-Valea Cernei reprezinta zona cu cea mai ridicata biodiversitate in ceea ce priveste lepidopterele, intalnindu-se aproape 1500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a tarii fiind concentrata aici.

Endemismele intalnite in randul lepidopterelor au un numar semnificativ dintre care amintim: Lampronia aeripenella, Brevantenia banatica, Eupithecia domogledana, Melicta athalia mehadiensis.

Enchitreidele, Colembolele, Nematodele, Lumbricidele sunt nevertebratele studiate din Parcul National Domogled-Valea Cernei acestea fiind reprezentate de unele specii foarte rare sau rare ce demonstreaza originalitatea ridicata a regiunii.

De asemenea specii endemice, rare si noi pentru stiinta au fost identificate in grupa Colembolelor si Ortopterelor.

Dintre vertebrate fauna de pasari care este variata si bogata in indivizi fiind studiata mai amanuntit dar datele sunt incomplete, insa in urma cercetarilor efectuate in regiune s-au stabilit urmatoarele:

• sunt prezente elemente de origine meridionala (mediteraneana si indo-africana),
• avifauna silvicola prezinta o structura locala particulara care o diferentiaza specific fata de caracteristica generala a faunei Ornitologice din Carpati
• si limita inferioara de raspandire a unor specii montane poseda valori sub nivelurile cunoscute in totalitatea Muntilor Carpati.

Dintre pasarile salbatice din bazinul Cernei sunt cateva incluse pe Lista rosie a Consiliului Europei - "specii strict protejate" -, amintim urmatoarele: Apus melba, Coracius garrulus, Cinclus cinclus, Oenanthe hispanica, Emberiza citrinella si altele.

Reptilele din parcul national se intalnesc incepand cu etajul alpin pana in etajul nemoral care este mai populat cu aceste specii, dintre ele se gasesc atat specii protejate cat si endemice cum este Vipera ammodytes.

Testudo hermanni apare in anexa 3 - specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - a Legii 462/2001.

Totodata reptilele urmatoare Lacerta agilis, L.praticola, L.viridis si L.muralis se gasesc in anexa 4 - specii de animale si de plante care necesita protectie stricta - a Legii 462/2001.

Reptilele din Lista rosie a Consiliului Europei anexa II - specii de fauna strict protejate - sunt: Vipera ammodytes, Elaphe longissima, Testudo hermanni etc.; iar celelalte specii sunt declarate in anexa III "specii de fauna protejate" (L.vivipara, L.muralis, L.praticola, Natrix tessellato, Vipera berus etc.).

Amfibienii din Parcul National Domogled-Valea Cernei sunt reprezentati de urmatoarele specii: Triturus alpestris aplestris, Bombina variegata, Salamandra salamandra, Bombina bombina, Rana dalmatina

In Lista rosie a Consiliului Europei apar trei "specii strict protejate" la nivel european, care traiesc in bazinul Cernei: Bombina variegata, B.bombina, Rana dalmatina, iar celelalte specii din bazinul Cernei fac parte din categoria speciilor protejate.

Pestii sunt reprezentati-in zona din amonte de Baile Herculane-de Salmo trutta fario (pastravul indigen), Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus (mreana).

In Lista rosie a Consiliului Europei -Thymallus thymallus- este incadrata in categoria speciilor protejate.

Mamiferele salbatice mari traiesc retrase in inima padurilor cu precadere in jumatatea superioara a bazinului Cernei, aceasta zona fiind caracterizata de o bogatie mare a mamiferelor importante din Europa.

Ursus arctos, Lynx lynx sunt speciile care apar in anexa 3 - specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - a Legii 462/2001.

Fauna guanoului de liliac este bine reprezentata intr-una din pesterile termale ale parcului - Pestera lui Adam - care contine cele mai mari depozite de guano din pesterile romanesti (gros de aproape 3 metri acest depozit s-a acumulat in timp de la mai multe specii de lilieci, indeosebi de la Rhinlophus euryale).

Conditiile geografice, climatice cat si cele de habitat au asigurat mediul prielnic, in aceasta arie, dezvoltarii unei faune de o mare bogatie.

Flora si comunitati de plante

Datorita complexitatii aspectelor stationale, fizico-geografice si climatice, Parcul National Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristica remarcabila, inventarul floristic bogat insumand 1051 specii, din care circa 1110 specii de plante vasculare (superioare).

Diversitatea florei luxuriante din aceasta regiune a atras botanisti straini inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea (Griselini 1780).

Bogatia inegalabila a florei din acest areal a fost descoperita de Kitaibell in1800 cand recolteaza primele holotipuri ale acestor meleaguri. Lui Rochel ii revine meritul de a fi extins reteaua cercetarilor floristice in zona banatului descriind primele noutati floristice.

Lucrari publicate in baza cercetarilor efectuate in aceasta regiune apartin lui Rochel (1828), Schuster (1829), Schwarzott (1831), Heuffel (1858), Degen (1901), Hayek (1912-1916).

Din totalul de plante superioare (1110 specii) 66 specii sunt taxoni periclitati, rari si in parte endemici, existand in Parcul National Domogled-Valea Cernei specii rare necunoscute in alte parti ale tarii: Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanica), Cerastium banaticum (cornutul banatean), Lamium bithynicum (urzica moarta originara din Bithynia).

Datorita conditiilor stationale deosebite - relief calcaros - si-au gasit refugiul in aceasta regiune, indeosebi pe calcare, numeroase endemisme: Linum uninerve (in galben de Banat), Primula aurica ssp.serratifolia (ciubotica cucului banatean), Hypericum rochelii (pojarnita lui Rochel), Dianthus giganteus (scaunul cucului) etc.

Atat Domogledul cat si valea mijlocie si cea inferioara a Cernei raman refugiul ideal pentru unele din cele mai atragatoare si rare specii balcanice si mediteraneene: Aristolochia pallida (marul lupului), Seseli rigidum (buruiana vantului) - 110 specii mediteraneene - .

Ruscus aculeatus specie intalnita pe suprafata parcului national, apare in anexa 5 a Legii 462/2001 - specii de plante si de animale de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management.

De asemenea speciile Lycopodium selago (Huperzio selago), Lycopodium annotinum si Leucobryum glaucum sunt trecute in anexa 5 a Legii 462/2001, pentru a caror prelevare si exploatare sunt necesare masuri de management. Totodata Cladonia L.subgenus Cladina se intalneste sub forma urmatoarelor taxoni: Cladonia fimbriata, C.f.var.simplex, C.chlorophaea, C.ch.f.costata.

Analiza areal-geografica a florei din parcul national arata ca alaturi de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se intalnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existand elemente eurasiatice, central europene si europene 509 specii (circa 45,9%).

In Parcul National Domogled-Valea Cernei din cele 30 asociatii descrise 9 sunt absolut endemice dintre care amintim: As.Asplenio-Silenetum petraeae, Danthonio-Chrysopogonetum grylii, Telekio-Alnetum incanae. In afara celor 9 cenotaxoni de baza se mai intalnesc doi cenotaxoni superiori sistematic alianta Micromerion pulegi si Danthonio-Brachypodion, ce amplifica valoarea stiintifica sub raport biologic, geobotanic si ecologic al regiunii.

Pajistile din etajul alpin (1500-1800m) sunt reprezentate de urmatoarele specii Juniperus sabina (cetina de negi), Juniperus communis nana (ienupar), Pinus montana (jneapan) si Vaccinium myrtillus (afin). Totodata pajistile alpine au in componenta multe graminee ca Festuca rubra (paiusul rosu), Festuca supina etc.

Pe teritoriul parcului national exista specii de plante sub protectie stricta oriunde s-ar afla pe teritoriul parcului, distrugerea lor fiind pedepsita de lege: Nigritella nigra (sangele voinicului), Trollius europaeus (bulbucul de munte), Rhododendron kotschyi (smirdar)-intalnit pe locurile stancoase din etajul alpin -, Iris graminea (stanjenelul), Crocus moesiacus (brandusa galbena).

Incepand cu anul 2004 s-au organizat voluntariate stiintifice inventariandu-se flora, microfauna si chiropterele din zona Prisacina. Datele obtinute in urma acestor actiuni se regasesc in baza de date a Administratiei.

Descriere - Pesteri

Pesterile termale din Parcul National Domogled - Valea Cernei, unice in Romania si foarte rare pe glob, pesteri in care conditiile de mediu sunt asemanatoare celor din climatul tropical (35 o C - 45 o C temperatura aerului) fapt pentru care fauna si speleotemele au caractere aparte. Un exemplu ar fi Pestera lui Adam, careia i s-ar putea conferi statutul de rezervatie stiintifica, pentru conservarea si studierea in continuare a conditiilor de oaza tropicala unica in Romania, cu punga ei de aer cald, coloniile de lilieci si fauna de guano, precum si crusta si stalactitele gelatinoase nemaiantalnite in alte pesteri. O alta pestera interesanta din mai multe puncte de vedere este Pestera (Grota ) cu aburi (are doar 14 m lungime) care rasufla aburi fierbinti (52 o C - 56 o C), cu miros de pucioasa, printr - o crapatura in stanca. Bolboroseala infundata ca de cazan urias in clocot, ce insoteste aburii, te duce cu gandul la o imagine a infernului. Emanatiile sulfuroase fierbinti au creat conditii pentru dezvoltarea unui muschi pe care il gasim numai aici (Philonotis schliephackei), pentru protectia caruia s-a propus chiar crearea unei rezervatii in acest punct.

De asemenea foarte rare in pesterile tarii, sunt depunerile de cruste si speleoteme din gips, pe mari suprafete ale peretilor si ale planseului, ceea ce intalnim in pestera lui Ion Barzoni.

Parcul National Domogled - Valea Cernei reprezinta un esantion unic al fagetelor carpatine si europene de la altitudinile cele mai joase pana la limita padurii cu golurile alpine, apoi o adevarata simfonie a calcarului, o armonie intre stanca si viata ce o cucereste. Prin pozitia sa privilegiata, la incrucisarea unor raspantii geologice, climatice si biogeografice, acest spatiu de existenta multimilenara reprezinta un ecosistem complex, de o mare originalitate si spectaculozitate. Valea Cernei este unica prin aceea ca, se inscrie total in spatiul montan si desparte doua siruri de munti, diferite ca alcatuire si peisaj. In acelasi timp este valea cu cel mai variat si reprezentativ relief carstic din Romania, care este inegal distribuit ca urmare a distributiei inegale a calcarelor.

Traditii si obiceiuri

Comunitatile incluse in interiorul Parcului National Domogled-Valea Cernei sunt in numar de 12, dintre care cea mai numeroasa ca numar de familii este Prisacina ( 22familii ), urmeaza apoi Poiana Lunga( 8 familii ), Tatu (7 familii ), Inelet( 6 familii ), Cracu Mare (5 familii ), Cracu Teilor (3 familii ), Scarisoara (3 familii ), Gura Iutii (3 familii ), Stepan (3 familii ), Bedina (2 familii ), Dobraia (2 familii ) si Slatinic (1 familie).

Populatia in aceste zone nu este foarte numeroasa, locuitorii avand ca medie de varsta 50 de ani. In aceste comunitati s-au produs schimbari de mediu, dar nu de o amploare capabila sa determine degradari importante.

Practic, numai in portiunea in care omul s-a stabilit permanent, s-a produs o schimbare in folosirea terenurilor, marindu-se suprafetele de pasunat, si inclusiv ridicarea de salase, care apoi au devenit case de locuit.

Locuitorii din aceste zone cultiva legume , porumb si pomi fructiferi , cresc vite si pana in prezent si-au construit gospodarii permanente si mori de apa (si azi mai functioneaza moara de apa de la Prisacina).

Legaturile dintre aceste asezari sunt posibile doar pe poteci, folosindu-se cai sau magari purtand samare si doar pe anumite portiuni, unde exista mai multe gospodarii, si drumul s-a putut largi se pot folosi carute.

Principala ocupatie traditionala a taranilor din aceste zone este cresterea oilor si vitelor, fapt reflectat deopotriva in arhitectura populara, etnografie si folclor.

Arhitectura populara prezinta aspecte particulare de mare atractie pentru drumetii care iubesc muntele.Peste tot unde sunt pasuni si fanete , apar numeroase adaposturi numite salase odai , sau conace, locuite numai in timpul cositului.

De mentionat, in aceste zone este faptul ca de exemplu la Dobraia, exista singura scoala din zona cu clasele I-IV unde nu exista curent electric, iar copiii care vor totusi sa invete sunt nevoiti sa ajunga acolo de la 3-4 km distanta si chiar mai mult, pe jos prin padure, in ciuda conditiilor nefavorabile de clima peste care incearca sa treaca.

Un alt exemplu care prezinta interes este comunitatea Scarisoara unde exista doar 3 familii, din cauza drumului foarte anevoios, locuitorii din aceasta zona pentru a nu ocoli muntele si a nu parcurge zeci de kilometri au improvizat scarite din lemn pe care sa poata urca.

Salasele sunt construite din lemn, au o singura incapere si o tinda, iar alaturat pot avea un grajd, un tarc pentru vite si o gradina cu pomi fructiferi si cu straturi cu legume.

Referindu-ne la creatia artistica populara putem spune ca nu exista, ca in alte parti centre vestite de mesteri populari, dar nu lipsesc totusi piesele remarcabile din piele si nici obiectele de lemn, sculptate maiestrit (leagane de lemn in care se poarta pruncii pe potecile dintre asezari).

Mobilierul popular este simplu,rareori prevazut cu motive ornamentale; dar in schimb,tesaturile de interior imbodobesc toate locuintele.Dintre ele putem mentiona covoarele din camera de oaspeti,"invelitoarele" de pat,de lavita si de leagan,precum si stergarele de tot felul.

Portul popular traditional este pastrat cu grija de femei care il etaleaza duminica la biserica si la hora sau in zilele de sarbatoare.

Obiceiurile populare din ciclul vietii nu au un repertoriu foarte variat, dar au un farmec deosebit.Din acest ciclu putem aminti obiceiurile legate de nunta si inmormantare.

La alaiurile de nunta,la horele in aer liber si la ospetele de prin casa cu diferite ocazii familiale,nu participa numai localnicii,ci si rudele,sau cunoscutii de prin satele vecine,iar drumetii sunt intampinati ca niste vechi cunostinte.

Drumetul mai poate asista,ca pretutindeni in tara,la obiceiurile de Anul Nou (plugusorul) si la cele de peste an,majoritatea legate deopotriva de primavara-vara si de ocupatii (strigaturile peste sat ,iesirea cu vitele la munte,masuratul oilor).

Vorbirea populara este reprezentata prin graiurile subdialectului banatean. Astfel, se zice frace (frate), cinara (tanara), jinere (ginere), sinje (sange), dulse (dulce), unge (unde), pra (pe). Exista multe cuvinte mostenite din limba latina, comune cu dialectele romanesti sud-dunarene ; golamb (porumbel), a custa (a trai), dar si cuvinte care tradeaza o influenta germana; crumpi (cartofi) ,gosti (musafiri), zacon (obicei). Din aceste infulente a rezultat un fond de cuvinte specific banatene ca: ogas (parau), canta (galeata), uica (unchi), piparca (ardei).

Muzica populara, ca pretutindeni in Banat, este transmisa prin intermediul cantaretilor. Reprezentativ este cantecul de joc si mai ales doina, a carei linie melodica presupune multa maiestrie in interpretare. Folclorul muzical este vehiculat prin instrumente ca fluierul, taragotul si vioara.

Dansul popular este exprimat in principal prin hora, doiul si braul. Se joaca de maini, cu bratele pe umeri, in perechi, in cerc si in semicerc. Cel mai obisnuit dans este hora care se dezvolta in serpuiri, in spirala, in cercuri simple sau concentrice, cu sau fara perechi la mijloc.

Referitor la obiceiurile populare putem mentiona in aceste comunitati nedeea (ruga banateana), obicei ce se respecta in fiecare an, la o data stabilita exact de locuitorii fiecarei zone. La acest obicei participa in general rudele sau cunoscutii de prin satele vecine, obicei cu un farmec deosebit.

Aceasta sarbatoare este o impresionanta parada in aer liber, care se desfasoara timp de trei zile, seara la Caminul Cultural din localitatea respectiva.

Totul se desfasoara intr-o atmosfera de sarbatoare, locuitorii fiind imbracati in haine festive; sunt gazde primitoare pentru cei care vin la aceasta sarbatoare. Fiecare locuitor organizeaza masa pentru cei care vin in vizita, iar seara se merge la Caminul Cultural unde reprezentativ este cantecul de joc si dansurile populare (hora, doiul si braul).

Aceasta sarbatoare se tine pana spre dimineata, cand fiecare gazda isi conduce musafirii spre casa, unde de obicei se continua petrecerea.

Ruga banateana este o sarbatoare ce are un caracter complex, un minunat prilej pentru drumeti de a lua contact nemijlocit cu obiceiurile locului.

Organizarea administratiei parcului national

(din punct de vedere infrastructural si structural)

Administratia Parcului National Domogled-Valea Cernei s-a constituit in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.230/2003 si functioneaza in baza Contractului de Administrare incheiat intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Regia Nationala a Padurilor - Romsilva nr.745/22.05.2004. Contractul de Administrare a fost incheiat respectand prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.236/2000 aplicata prin Legea nr.462/2001.

Parcul National Domogled-Valea Cernei este o subunitate a Directiei Silvice Resita din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si isi desfasoara activitatea in colaborare cu 5 Ocoale Silvice: Pades (jud.Gorj), Baia de Arama (jud.Mehedinti), Tarnita (jud.Mehedinti), Baile Herculane(jud.Caras-Severin), Mehadia (jud.Caras-Severin).

Sediul provizoriu al administratiei se afla in orasul Baile Herculane, judetul Caras Severin.

Personalul administratiei este compus din:

v Seful administratiei parcului

v Contabil

v Responsabil Paza si Investitii

v Biolog

v Responsabil constientizare publica si educatie ecologica

v Responsabil tehnica informatiei

v Rangeri (8 persoane).

Bibliografie:

https://www.domogled-cerna.ro/index2.html