Introducere

Valea superioara a Prahovei reprezinta de multa vreme un culoar de tranzit pentru circulatia turistica generala insa, prin elementele specifice ale peisajului natural si socio-cultural, promovate ca produse turistice, si prin sporirea si modernizarea dotarilor, aceasta regiune si-a ridicat "cota pe piata turistica" din Romania (dar si pe piata mondiala), devenind una din principalele zone de atractie turistica din tara.

In acest areal, activitatile turistice s-au dezvoltat incepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea, valorificand o parte din resursele turistice locale sau ca raspuns al unor nevoi ale populatiei locale, ca urmare a cresterii numarului persoanelor aflate in tranzit pe arterele rutiere si feroviare ce traverseaza zona.

Lucrarea de fata se doreste a fi o abordare amanuntita a potentialului turistic din Valea Prahovei superioare pe arealul cuprins intre localitatile Posada si Poiana Tapului, in scopul cunoasterii dimensiunilor cantitative si calitative ale acestuia, a gradului de valorificare, dar si a cunoasterii principalelor tendinte in evolutia fenomenului turistic. Astfel, incercam sa realizam o analiza sintetica a elementelor de potential, a bazei tehnico-materiale si a infrastructurii. Dar si a indicatorilor ce reliefeaza nivelul miscarilor turistice, precum si modul de desfasurare al activitatilor turistice exprimat prin formele de turism.

Pe baza cercetarilor de teren efectuate, a interpretarii juste a legaturilor dintre componentele peisajului geografic cu factorul uman, ca si pe baza prelucrarii unui bogat material statistic si a unei documentari bibliografice, am incercat sa demonstram individualitatea acestui spatiu geografic.

Tin sa adresez sincere multumiri cadrelor didactice ale Facultatii de Geografie, Universitatea Bucuresti, pentru sprijinul acordat pe perioada celor trei ani de studiu si, in mod special, indrumatorului stiintific al acestei lucrari, doamna prof. univ. dr. Florina Grecu.

CAP. I. ASEZARE SI LIMITE

Asezare

Arealul studiat este situat in partea sudica a Romaniei, pe teritoriul județului Prahova (fig nr.1). Cuprinde localitatile Posada, Sinaia si Poiana Tapului si este situat pe Valea superioara a raului Prahova, in plina zona carpatica, la o distanta de 114 km de Bucuresti, intre orasele Ploiesti si Brasov (fig nr.2).

In ce priveste coordonatele geografice, arealul se situeaza intre 45 14' latitudine nordica la Poiana Tapului si 45 17' la Posada, si 25 39' latitudine estica la Poiana Tapului si 25˚38' la Posada.

Fig nr 1: Localizarea judetului Prahova pe harta Romaniei    Fig nr 2: Valea Prahovei in cadrul

Judetului Prahova

Raul Prahova este un afluent al Ialomitei, situat in partea sudica a Romaniei. Acesta izvoraste din Muntii Bucegi si se varsa in Ialomita la Adancata, delimitand Grupa Sudica (a Curburii) a Carpatilor Orientali de Grupa Bucegi, Carpatii Meridionali. Valea Prahovei este una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Muntii Carpati din Romania situata pe traseul raului Prahova

1.2. Limite

Arealul studiat in aceasta lucrare se incadreaza, din punct de vedere administrativ, intre localitatile Posada si Poiana Tapului, de pe valea Prahovei, cuprinzand totodata localitatea Sinaia.

Din punct de vedere geografic, acest areal se suprapune zonei de intrare in sectorul montan al vaii Prahovei.

In delimitarea bazinului montan al Prahovei probleme au aparut in extremitatea sa sudica (zona localitatii Posada), unde se realizeaza trecerea spre dealurile subcarpatice. Mai ales ca in acest sector delimitarea intre munti si dealuri este destul de dificila, cu precadere la est de Prahova.

Pentru stabilirea limitei sudice a sectorulul montan al vaii Prahovei, un rol important l-a avut criteriul geologic (intrepatrunderea pronuntata intre formatiunile flisului cretacic si paleogen si formatiunile miocene). Alaturi de acesta s-au folosit si alte criterii: caracteristicile reliefului, procesele geomorfologice, utilizarea terenurilor, gradul de impadurire si de populare.

In sectorul dintre Prahova si Dambovita, contactul munti-dealuri este bine marcat printr-o denivelare de aproximativ 200m si prin largirea vailor. La sud de aceasta denivelare relieful are putine proeminente ce depasesc 850-900m si care raportate la primele inaltimi muntoase (1050- 1250m), constituie un plafon destul de coborat.

La iesirea Prahovei din munti, valea se largeste, iar terasele devin mai extinse.

In sectorul dintre Prahova si cumpana de ape dintre aceasta si Doftana, limita dintre Muntii Baiului si Subcarpasi ar trebui dusa pe la nord de localitatile Sotrile si Plaiul Corbului, iar de aici sa se continue paralel cu Prahova, pana la Comarnic si Posada. Astfel localitatea Posada este inclusa in sectorul montan al vaii Prahovei.

Limita vestica a bazinului montan al Prahovei urmeaza cumpana de ape dintre Prahova si Ialomita pana la Vf. Omu (2505 m).

Limita estica urmeaza cumpana de ape dintre raurile Prahova si Doftana si formeaza un mare cot in sectorul Petru - Orjogoaia din Muntii Baiu. Aici limita isi schimba directia generala nord-sud spre est-vest, pentru ca apoi sa revina la directia initiala.

Cap. II POTENTIALUL TURISTIC

Potentialul turistic natural

Potentialul turistic natural este alcatuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispozitie de cadrul natural al unui spatiu: unitati, tipuri si forme de relief, tipuri si subtipuri climatice, ape de suprafata si subterane, etaje de vegetatie sau asociatii vegetale - care prin valoarea si atractivitatea lor justifica deplasari de populatie pentru vizitare si care conduc la amenajari de ordin turistic.

Rolul predominant in determinarea valorii potentialului turistic a acestui teritoriu si a dezvoltarii industriei turistice, revine componentelor cadrului natural.

Relieful - suport natural al desfasurarii activitatilor turistice

Relieful reprezinta elementul major in structura potentialului turistic al acestui teritoriu, el fiind suportul material al desfasurarii activitatilor turistice.

Desfasurarea treptelor hipsometrice si energia de relief (adancimea fragmentarii) care impun etajarea tuturor elementelor naturale, fragmentarea orizontala care impune varietate (si deasemenea o perceptie mai corecta a masivitatii reliefului) si geodeclivitatea, constituie repere de prim ordin in evaluarea peisajului.

Altitudinea minima (660m) din cadrul bazinului montan al Prahovei este inregistrata la iesirea raului Prahova din spatiul montan, in arealul localitatii Posada. Altitudinea maxima se inregistreaza in Vf. Omu (2507m) din Muntii Bucegi.

Diferenta de nivel intre altitudinea maxima si cea minima este de 1847m. Altitudinea medie in bazinul montan al Prahovei este de 1285m.

In muntii Bucegi altitudinea minima este (760m) inregistrata la confluenta raurilor Izvorul Dorului si Prahova. In muntii Baiu si Gurguiatu altitudinea minima coincide cu cea minima a bazinului montan al Prahovei(660m).

Altitudinea maxima in Muntii Bucegi coincide cu cea a bazinului montan al Prahovei (2507m), iar in Muntii Baiu altitudinea maxima -1923m- este atinsa in Vf. Neamtului.

Ponderea cea mai mare in cadrul bazinului montan al prahovei (28.6%) o inregistreaza treapta de altitudine cuprinsa intre 1000 si 1200m. Pe al doilea loc(26.3%) se situeaza treapta de altitudine cuprinsa intre 1200 si 1400m.

Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul remarcam: Vanturisul (1942 m), Furnica (2103 m), Piatra Arsa (2044 m), Jepii Mari (2071 m), Jepii Mici 2173m (fig nr.7), Omu (2507m), Varful cu Dor 2030m (fig nr.7). Desfasurarea teritoriului cercetat pe o diferenta de nivel de 1847m duce la etajarea conditiilor climatice, iar legat de aceasta la modificarea conditiilor de modelare si la etajarea invelisului de sol si vegetatie.

   

Fig nr 6: Jepii Mici    Fig nr 7: Vedere spre Varful cu Dor - Sinaia

Culoarul Prahovei, definit de treapta hipsometrica de aproximativ 1000m puternic fragmentata se evidentiaza prin aspecte morfografice variate, rezultat al eroziunii diferentiate ce s-a manifestat in permanenta, la contactul dintre stratele de Sinaia si Comarnic, respectiv conglomeratele, gresiile si calcarele Bucegilor, in contextul unei tectonici si neotectonici active (de aici si caracterul tectono-eroziv al bazinetelor ce se individualizeaza aici).

Este un culoar morfogenetic, unde se asociaza lunca, terasele si glacisurile; este un culoar morfohidrografic, unde se concentreaza o retea hidrografica abundenta; este un culoar de vechi legaturi economice, cu asezari si organizare superioara a spatiului (Valea Prahovei este o axa turistica de prima marime, care concentreaza atat traficul de prim ordin cat si o serie de cai de acces catre zonele inalte limitrofe). Se pot distinge fizionomic, in arealul studiat, doua sectoare: sectorul Busteni- Sinaia, care include si localitatea Poiana Tapului, si sectorul sudic desfasurat in arealul localitatilor Sinaia si Posada.

Sectorul Busteni-Sinaia este cel mai larg sector din valea superioara a Prahovei, identificat printr-un bazinet depresionar intre Busteni si Sinaia (in aval de confluenta Vaii cerbului cu Prahova), lung de 10 km si lat de 2-3 km.

Mica depresiune este rezultatul eroziunii diferentile exercitate de Prahova si numerosii afluenti la contactul stratelor de Comarnic (mai friabile) cu stratele de Sinaia, conglomeratele de Bucegi si calcarele de la poalele Bucegilor.

Aspectul este de vale matura asemanatoare vaii Prahovei din Subcarpati, in aval de Posada. La poalele abruptului Bucegilor si a versantilor destul de inclinati ai Muntilor Baiu (Zamora, Cumpatu), apar umeri de vale (1000m si 800m) asociati cu largi trene de glascisuri proluvio-coluviale (la poalelel Baiului, lungi de 5-6km si late de 750-1000m) in care Prahova adancita in holocen a creeat trei trepte de terase (ocupate de asezari) afectand atat aluviunile cat si roca din baza, care apare in aflorimente la baza terselor.

Prima treapta, terasa Parcului la Sinaia (15-30m), este cea mai importanta a Prahovei, pe Zamora atinge 15-20m. Pe conul vaii Izvorul Dorului, racordabila cu terasa Parcului este o treapta la 20-70m, cu lungime de aproape 1 km si latime de 500m, pe care se afla cartierul Izvor. A doua treapta, a Manastirii Sinaia, are 40-70m, respectiv 30-50m pe Zamora. A treia treapta, Castelul Peles (90-120m) - Cazarma Sinaia (120-140m), are pe Zamora 60-70m.

Debitul mare al Prahovei, dar si al afluenților (alimentati si din liniile de izvoare de la baza acumularilor coluvio-proluviale) a determinat transportarea si sortarea unei mari cantitati de aluviuni. Prahova si-a creat un profil de echilibru si tinde sa isi calibreze albia. Lunca este larga de 100-200m si este marginita de terasele inferioare ale caror muchii pastreaza configuratia meandrelor.

Se detaseaza si o lunca inalta acoperita cu vegetatie, iar lunca joasa este deosebit de dinamica fapt pus in evidenta de ostroavele de diferite vechimi, unele acoperite cu vegetatie, altele, foste renii desprinse de maluri la viituri, de bancuri de aluviuni submerse si emerse cu pietrisuri rulate etc.

Influenta antropica in lunca este relativ importanta prin canalizari si balastiere la cele doua asezari (Poiana Tapului, Sinaia) dezvoltate pe terasele largi. Eroziunea de mal indeparteaza conuri de dejectie si coluvii, ingroasa reniile cu pietris ca in sectorul Poiana Tapului-Sinaia. Este sectorul de vale cu cea mai ampla interventie antropica si cu cele mai importante probleme de organizare a spatiului geografic.

Sectorul sudic desfasurat intre confluenta Prahovei cu paraul Valea lui Bogdan si iesirea din munte, apartine defileului Sinaia-Posada ce leaga cursul suspendat al Prahovei (intre Predeal si Sinaia) cu valea din Subcarpati (prin rupturi de panta in talvegul alcatuit din stratele de Sinaia puternic tectonizate).

Latimea vaii se restrange de la aproximativ 800-900m la Izvor (Sinaia) la cateva zeci de metri in cheile ce despart Muntele Doamnele din Baiu de Muntele Giuguiatu. Profilul este complex aparand un nivel de vai imbucate, largi in partea superioara (unde se reconstituie prin resturile de umeri pastrati) si foarte ingust in "V" in partea inferioara.

Bucegii (fig nr.8) ating in vest inaltimi de peste 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii Grabova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud, lunga de peste 30 km si cu inaltimi de 1700-1900m.

Fig nr 8: Harta Muntii Bucegi - versantul estic

Muntii Bucegi, avand forma unei imense potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rontunjite si minerale, cimentate intre ele prin silice, calcit, argila, marna, etc. Acestea se sprijina, in vest, pe sisturile cristaline ale Muntilor Leaota si pe calcare jurasice, iar in est, pe formatiunile cretacice inferioare de flis sistos-grezos. Particularitatile conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut, in literatura de specialitate, sub denumirea de "conglomarate de Bucegi", constituite din fragmente mai mari sau mai mici (uneori depasind cativa metri cubi), rotunjite, de calcare galbui, gresii, sisturi cristaline etc.

Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana (aflata in apropierea urcusului catre Hotelul Alpin Cota 1400 m), Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15m, cum sunt Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a.

Celalalt masiv muntos, Garbova (fig nr.9), este constituit in principal din strate de Sinaia (gresii, marne, marno-calcare), cutate si dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos-marnos, de tip flis, constituit la baza din roci pelitice - sisturi marnoase si argiloase, marne, calcare marnoase rossi sau cenusii-verzui. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase (pana la 55% din totalitatea rocilor constitutive), iar in partea superioara, sunt brecii cu sisturi cristaline, microbrecii calcaroase, conglomerate tillitice. Culmea principala a masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare: Culmea Neamtului, pe directia nord-sud, cuprinde varfurile Clabucetul Mare-1466 m, Tigaile-1699 m, Turcu-1833 m, Paltinu-1900 m, Neamtu-19232 m, stevia-1907 m si Rusu-1902 m. Sectorul central este cuprins intre varfurile Rusu si Cazacu; aici culmea ia o directie est-vest, cu altitudini intre 1500-1600 m. Culmea Baiu, orientata spre sud, cuprinde Varful Cazacu-1753, Zamora-1519 m, Baiu Mare-1895 m, Draganu-1776 m, Vornicul-1627 m, Gagu Mare-1660 m, Piscul Cainelui-1527 m. Partea sudica a arealului se sprijina pe Muntele Gurguiatu-1339 m, complet impadurit, constitutia sa geologica fiind aceiasi cu aceea a Masivului Baiu. In acest munte, Prahova a format Cheile Orasii.

Fig nr. 9: Harta Muntii Baiului - Garbova, versantul vestic.

In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea Prahovei se largeste, formand depresiunea intramontana Sinaia. Aceasta s-a constituit ca urmare a actiunii de eroziune a raului Prahova si a afluentilor sai asupra flisului grezos (mai putin dur), prins intre stratele de Sinaia, la est, si conglomeratele de Bucegi, la vest.

Toate aceste caracteristici ale reliefului joaca rolul principal in desfasurarea activitatilor turistice.

Potentialul climato-turistic

Clima, alaturi de relief, constituie o componenta de importanta majora a potentialului turistic natural, favorizand organizarea si desfasurarea activitatilor turistice.

Elementele climatice (temperatura, vant, precipitatii, nebulozitate, presiune atmosferica), fiecare in parte, sau ca un ansamblu unitar, constituie pentru turism ambianta necesara desfasurarii lui, fiind o resursa care ofera posibilitati multiple si variate de practicare a turismului (climateric, sportiv, de agrement).

Clima sectorului Vaii Prahovei cuprins intre localitatile Posada si Poiana Tapului este influentata de pozitia acestuia in cadrul culoarului prahovean, care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre, lunile de vara sunt racoroase, toamnele, lungi si senine, primaverile, relativ blande, toate acestea contribuind ca Sinaia, principala statiune turistica din acest sector, sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare.

In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, dandu-si concursul din plin la "constitiurea" unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le si transformandu-le, mai repede sau mai incet, prin procesele de deflatie si eroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroase "fete" slefuite de vant.

Temperatura medie anuala, inregistrata la Statia meteorologica ce functioneaza la Sinaia, din 1888, este de 6,1˚C, cu medii lunare cuprinse intre -3,9˚C in ianuarie, -3,1˚C in februarie si 15,7˚C in iulie. Cele mai ridicate medii lunare au oscilat, in ultimii 100 de ani, intre 1,2˚C, in ianuarie 1936, si 18,8˚C in iulie 1936, iar cele mai mici intre -10,3˚C in ianuarie 1913 si 12,7˚C in august 1940. Cele mai ridicate medii anuale au fost de 7˚C in 1923 si 1934, iar cele mai mici de 4,6˚C in 1933. Maxima termica absoluta a atins 32˚C in zilele de 10 si 20 august 1945 si 17 august 1952. Primul inghet apare, de regula, dupa 1 octombrie, iar ultimul, la sfarsitul lunii aprilie; durata medie fara inghet, este de aproximativ 148 de zile. La Sinaia, numarul mediu al zilelor de iarna cu temperaturi maxime de peste 0˚C este de 46,8 (14,9 zile in ianuarie, 11,4 zile in februarie, 10,5 zile in decembrie), al zilelor cu inghet, cu temperaturi minime mai mici de 0˚C, de 154 (29,6 zile in ianuarie, 28,1 zile in decembrie, 26,9 zile in februarie), iar al zilelor de vara cu temperaturi maxime peste 25˚C, de 18 (iulie 6,1 zile, august 5,5 zile).

In privinta nebulozitatii, factor climatic important pentru o statiune montana, se constata ca, in timpul iernii, predomina cerul acoperit, iar in timpul verii, cerul senin si partial noros. In general, numarul zilelor cu cer senin este, in medie, de 108,7 zile pe an; al celor cu cer noros, de 121,5 zile, iar al celor cu cer partial acoperit de 134,8 zile.

Precipitatiile medii anuale insumeaza peste 800 mm, cu mediile lunare cele mai mari in iunie (126 mm) si iulie (106 mm) si cele mai mici, sub forma de zapada, in februarie (37 mm) si ianuarie (38 mm). In general, primaverile sunt bogate in precipitatii. Repartiția acestora pe luni este destul de neuniforma. Cele mai mari cantitati anuale au fost de 1300 mm, in anul 1972 si de 1246 mm in anul 1941, iar cele mai mici de 434 mm in 1932. Maximele in 24 de ore au fost inregistrate in septembrie si iunie 1941 cand, numai intr-o zi, au cazut 115,8 mm si respectiv 114,7 mm.

Sinaia inregistreaza, in medie, 27 zile cu ninsoare pe an (6,2 in ianuarie, 5,6 in februarie, 5 in martie, 4,1 in decembrie). Prima ninsoare cade in jur de 11 noiembrie, iar ultima, in jurul datei de 18 aprilie. Durata intervalului in care exista strat de zapada insumeaza, anual, 124 de zile; primul strat de zapada se formeaza in jur de 26 noiembrie, iar ultimul in jur de 30 martie. Au fost si exceptii, cand zapada s-a asternut, uneori, in jurul datei de 26 octombrie si nu s-a topit deaat in aprilie. In functie de cantitatea precipitatiilor, de intensitatea curentilor de aer, grosimea stratului de zapada difera mult de la un loc la altul si de la o perioada la alta. Astfel, in februarie 1954, grosimea stratului de zapada a atins 130 cm, in timp ce in ianuarie 1930, din cauza lipsei ninsorilor, nu s-a inregistrat strat de zapada; acest aspect influentand intr-o mare masura fluxurile de turisti din lunile de iarna care, au ca motivatie principala posibilitatea practicarii sporturilor de iarna.

Regimul vanturilor, cu o mare influenta in modificarea reliefului, prezinta si el unele particularitati in zona sectorului Posada-Poiana Tapului. Frecventa medie anuala a diferitelor directii "eoliene" este dominanta din nord (35,5%), urmand cele din sud (18,6%), nord-vest (7,2%) si nord-est (5,8%). Pe luni, situatia se prezinta astfel: vantul care sulfa din nord are cea mai mare frecventa in luna iulie (43,4% din totalul miscarilor aerului), cel din sud, in noiembrie (25,8%), iar cel din est, in iunie (2,5%), cel din vest, in iunie (3,4%), cel din nord-est, in martie (7,7%), din sud-est, in mai (5,9%) si octombrie (5,8%), din sud vest, in martie (6,6%), iar calmul are cea mai mare frecventa in luna august (28,4%). In privinta vitezei vanturilor se inregistreaza, in medie, anual, peste 29 de zile cu viteze de 11-16 m/s, 3-4 zile cu peste 16 m/s, restul revenind vitezelor mai mici de 11 m/s.

Unul din principalele aspecte climatice care atrage fluxurile de turisti este climatul subalpin ionic, stimulant, cu o actiune specifica, pe fondul unei presiuni atmosferice scazute. Lipsa vanturilor puternice, a variatiilor mari de temperatura, la care se adauga aeroionizarea puternica, determinata de versantii padurosi din jurul statiunii, constituie factori de mare insemnatate, in tratamentul unor afectiuni.

Potentialul turistic al apelor

Apa, privita ca resursa turistica, ca element al spatiului geografic definit printr-o mare atractivitate, ocupa un loc prioritar in turism, impunandu-se prin multiplele sale forme de organizare: ape subterane, izvoare, retele hidrografice, cascade; prin calitatea sa si, nu in ultimul rand, prin continutul extrem de variat in saruri.

Principalul curs de apa care strabate sectorul vizat, de la nord la sud, este raul Prahova (fig nr.10), ale carui izvoare se gasesc la Predeal.

Fig nr. 10 Raul Prahova in cadrul localitatii Poiana Tapului

Intre localitatile Busteni si Sinaia (inclusiv pe teritoriul localitatii Poiana Tapului), Prahova "culege" in albia sa mai multe paraie, unele venind dinspre Bucegi : Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepior, Valea Urlatoarea cu cascada Urlatoarea (fig nr.11), Valea Babei, Valea Plesului, Valea Casariei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului, Valea Larga. Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt intermitente, dupa care devin permanente, cu un debit ce oscileaza in functie de precipitatii, iar profilul lor longitudinal prezinta numeroase rupturi de panta.

Fig nr.11: Cascada Urlatoarea

Din Masivul Garbova coboara in Prahova paraiele: Valea Fetei, Zamora, Tipal, Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Paraul Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan.

In zona Sinaiei se afla o bogata retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea estica. In partea de est, apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, permeabile (conglomerate de Bucegi). Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la numeroase izvoare, mai mari sau mai mici, ce formeaza torenti tumultosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraiele ce se "lupta" necontenit cu stanca muntelui.

In partea vestica a localitatii, apele subterane, aflate in rocile marno-calcaroase, puternic fisurate, circula sub forma unor suvoaie ascunse, facandu-si aparitia la suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite la poalele Garbovei si care dau nastere mai multor torenti sau piraie: Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan.

Debitul Prahovei ajunge, dupa colectarea paraielor Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Peles, Casaria, Valea Iancului, Zgarbura si Izvorul Dorului, care se varsa in perimetrul statiunii Sinaia, la valoarea de 5,13 m/s in timp ce la Azuga avea valoarea de 0,59 m/s. Este un debit relativ constant, el marindu-se numai cand cad ploi abundente sau cand zapezile se topesc brusc, de obicei toamna si primavera. Iarna, datorita zapezii si inghetului de lunga durata, regimul de scurgere a paraielor mentionate este diminuat in buna masura, la acestea adaugandu-se si o slaba alimentare din izvoare. Vara, in schimb, alaturi de Prahova, paraiele care impanzesc teritoriul acestui sector dau zonei un plus de frumusete, imbie la popasuri sau excursii pe malurile lor, intregind natura locurilor cu susurul lor specific apelor de munte.

In ceea ce priveste apele minerale din Sinaia, valorificarea lor va contribui la cresterea interesului pentru efectuarea tratamentelor profilactice. In localitate exista deja cateva izvoare de ape minerale, insuficient valorificate pana in prezent. Unele au fost folosite si se mai folosesc in mod empiric, de catre localnici si vilegiaturisti. In diferite lucrari sunt citate urmatoarele surse de izvoare minerale din acesta zona: Valea Cainelui, Valea Rea, Valea Seaca, Valea Neagra. Cea mai la indemana este sursa de la Valea Cainelui. Apa de aici este adusa pe conducta pana aproape de gradinita de copii. Apele minerale de aici izvorasc din Muntele Gagu, avand, pe alocuri, un regim torential; in anul 1928 au intrat in atentia Institutului de Balenologie din Bucuresti. In acelasi an, exploatarea lor a fost concesionata unei societati aflate sub patronajul Eforiei Spitalelor Civile si Bancii Romanesti. In anul 1939, Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a trecut la captarea izvorului din Valea Cainelui, a construit ziduri de sprijin puternice si contraforturi, din piatra, in jurul gurilor de scurgere a puternicelor jeturi de apa. Prin studii de specialitate s-a demostrat ca aceste ape sunt indicate in cura de diureza, in litiaza renala cu albuminuri usoare. Apa minerala de la Sinaia a dat rezultate bune in cazul pacientilor hepatici, cu litiaza sau calculoza de tip cronic.Inca inainte de 1940 s-a evidentiat, prin cercetari, ca apa din Valea Cainelui este oligominerala, slab sulfuroasa, similara cu cea a izvoarelor Aix-les-Bains si Evian.

Potentialul turistic bio-pedo-geografic si al ariilor protejate

Invelisul vegetal si rolul sau in dezvoltarea turismului este puternic influentat de conditiile morfologice si climatic, de particularitatile pedologice, geologice si morfometrice.

Solurile asigura, in mod indirect, vegetatia care, este un factor major in realizarea peisajelor, atractii turistice improtante. Pe sectorul Posada - Poiana Tapului, corespunzator versantului estic al Bucegilor (800 - 1650 m alt.), in zona etajului mijlociu al padurilor de amestec (brad, molid, fag), se gasesc soluri brune de paduri si soluri argilo-iluviale. Ele s-au format pe stratele de Sinaia, pe flisul marno-grezos si pe cuvertura lor. In partea sudica a acestui sector, inclusiv in Valea Izvorului, pe versantii Muntilor Furnica si Vanturi, precum si pe alte suprafete corespunzatoare etajelor de fagete si amestecului de fag, brad si molid, se dezvolta solurile brune acide, formate pe rocile acide, conglomerate si pe depozite de dezagregare. In etajele padurilor de conifere, solurile brune podzolice sunt, pe alocuri, asociate cu soluri brune. Podzolurile humico-feriiluviale se gasesc in etajul alpin inferior, sub jnepenisuri si tufisuri. Pe sub padurile de fag se dezvolta solurile litomorfe (humico-calcaroase).

Componentele invelisului biogeografic - fauna, flora - joaca un rol deosebit in diversificarea potentialului turistic natural si contribuie la sustinerea fenomenului turistic, generand anumite forme de turism.

Sub aspectul vegetatiei, acest sector al vaii Prahovei prezinta o bogata varietate, aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In etajele montan inferior si montan mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul (Fagus sylvatica), bradul (Abies alba) si molidul (Picea abies), la care se mai adauga laricea (Larix decidua) (fig nr.12), paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus glabra), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurator (Populus tremula), mesteacanul (Betula Werrucosa). Etajului montan-superior ii sunt caracteristice numai molidisurile pure (Picea abies), prezente, la peste 1500 m altitudine, in Valea lui Carp, Valea Pelesului, Valea Izvorului, etc. Etajul subalpin cuprinde laricea si molidul, sub forma de palcuri. Tot aici mai apar jneapanul (Pinus mugor) si arinul de munte (Alnus viridis) (fig nr.12).

Fig nr. 12: Specii de vegetatie caracteristice Vaii Prahovei (brad, arin de munte).

Fig nr.13: Versantii impaduriti din jurul localitatii Sinaia

Padurea se constituie ca ecosistem natural dominant in cadrul invelisului vegetal (fig nr.13), functionalitatile ei fiind numeroase (tabel nr.1) si cu o importanta majora pentru turism.

Tabel nr.1: Clasificarea padurilor de interes social-recreativ dupa functii

Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor, care se remarca printr-un covor vegetal adaptat la vant, uscaciune si temperaturi mai scazute. In aceasta zona intalnim pernisele de iarba rosioara (Silene acaulis) si tufisurile de ochiul gainii (Primula minima). De asemenea, parusca (Festuca supina), paiusul rosu (Festuca rubra), etc. In etajul montan intalnim rar alunul (Corylus avellana), liliacul salbatic (Syringa vulgaris); acestea din urma numai pe stancile Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa.

Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul (Petrasites hybridus), feriga (Dryopteris filix-mas), fragul (Fragaria vesca), ghiocelul (Galanthunus nivalis), pedicuta (Lycopodium clavatum), pelinul (Artemisia petrosa), podbalul (Tusilago farfara), sovarful (Origanum vulgare), sunatoarea (Hypericum am perforatum), trei frati patati (Viola tricolor), zburatoarea (Epilobium angustifolium), s.a. Mentionam ca in padurile si poienile de pe versantii ce marginesc arealul studiat, se intalnesc mai multe varietati de ciuperci, unele dintre ele comestibile: manatarca sau hribul (Boletus edulis), iutarul (Lactarus piperatus), buretele serpesc (Lepiota procera), creatsa cocosului (Clavaria flava), zgarciobul (Morchella esculenta), urechea babei (Cantharellus cibarius, buretele cu peruca (Coprinus comatus), ciuperca alba de padure (Psaliota silvestris), pastravul de fag (Pleurotus ostreatus), ghebele (Armilaria mellea) si rascovul (Lactarius deliciosus). Dintre ciupercile necomestibile semnalam: buretele pestris (Amanita muscarid), buretele puturos (Phallus impudicus), buretele viperei (Amanita phalloides), buretele de primavara (Amanita verna), hrib tiganesc (Boletus satanas), buretele cerbilor (Scleroderma vulgare), gheba pucioasa (Hipoloma fasciculare). De la un anotimp la altul, padurile din acest areal au un aspect deosebit: primavara, domina o culoare verde-deschis, iar vara, vrede-intens; toamna, pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei, verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor, pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele. Iarna, albul imaculat al zapezii se astern, in straturi considerabile, peste intreaga zona depresionara a Sinaiei si peste muntii din imprejurimi. Aceasta variatie de colorit reprezinta o adevatara incantare pentru turistii care au ocazia sa viziteze aceasta zona in cel putin doui anotimpuri diferite.

Fauna din acest areal se impune prin varietate, din punct de vedere turistic prezentand importanta prin valoarea sa estetica, recreativ-cinegetica si stiintifica. Vanatul intens si practicarea masiva a drumetiilor, mai ales in ultima suta de ani, patrunderea in munti a mijloacelor de transport mecanizate au determinat o rarire evident a animalelor salbatice din acest areal, cu exceptia ursului, pripasit pe aici in ultimii ani de prin alte parti. In conditiile aratate, animalele salbatice si-au cautat refugiul in locuri mai ferite din preajma Sinaiei. Dintre ele amintim cateva de interes cinegetic: cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), caprioara (Capreolus- capreolus), capra neagra (Rupicapra-rupricapa) (fig nr.15), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes-vulpes), rasul (Felix lynx). Acestora li se adauga veverita (Sciurus vulgaris), iepurele (Lepus) si diferiti soareci de padure (Mus musculus). In apele cristaline din zona, pastravul (Salmo trutta fario) isi are un mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla (Turdus merla), gaita (Garrulus glandarius), pupaza (Upupa epops), cotofana (Pica pica), ciuful de padure (Asio otus), vulturul plesuv (Gyps fluvus fluvus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), gaina salbatica sau gainusa (Gallinula), privighetoarea (Luscinia megarhines), cucul (Cuculus canorus), cinteza (Fringila coeleles) etc.

Fig nr. 14: Ursul - specie a faunei din Muntii Bucegi.

Fig nr.15: Capra Neagra - specie ocrotiaa in Muntii Bucegi.

Un alt aspect al cadrului natural apreciat de turisti il reprezinta peisajele care sunt un atu pentru aceasta zona datorita formelor de relief intalnite si vegetatiei specifice (fig nr.16). Pentru admirarea acestora exista puncte de belvedere la care se poate ajunge cu autoturismele sau prin intermediul transportului pe cablu - telecabina, telegondola- (ex: Cota 1400), sau la care accesul este posibil doar pe carari. De asemenea varfurile principale ale muntilor ofera privelisti panoramice asupra zonelor inconjuratoare.

Fig nr.16: Vedere panoramica asupra localitatii Sinaia

Rezervatii naturale, monumente ale naturii. In perimetrul acestui sector al vaii Prahovei, in Bucegi si la poalele Garbovei se gasesc mai multe rezervatii naturale si monumente ale naturii. Dincolo de importanta lor ca resurse naturale de biodiversitate si peisaj, ele presupun conditii stricte de monitorizare a circulatiei turistice si de realizare a unor amenajari turistice adecvate din punct de vedere ambiental si estetic, care sa conduca la dezvoltarea unor forme variate de turism (odihna, recreere, ecologic, stiintific, alpinism) cu reale beneficii asupra comunitatii locale.

Pe malul stang al Prahovei, in cartierul Cumpatul, se afla Rezervatia Arinisul, cu o suprafata de 1.4 ha. Aici este pus sub ocrotire, in special, arinul alb (Alunus iucana). Cercetarile efectuate, intre 1954 ssi 1955 au dus la identificarea a 173 de specii, care apartin unui numar de 42 de familii, predominand speciile lemnoase. Alaturi de arin este prezenta si rachita rosie (Salix purpurea).

Cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul muntilor Bucegi. Asa-numita "Rezervatie principala din Bucegi" dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680 ha (fig nr.17); se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici, nordici si vestici ai masivului muntos, de la Sinaia ti pana la Saua Strunga, cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului, Jepilor si Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000-1100 m altitudine, iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul.

Fig nr.17: Muntii Bucegi - parte din Rezervatia Bucegi.

Pe versantul sudic al Caraimanului si pe Valea Jepilor exista o Zona stiintifica de protective absoluta. Peisajul ei morfologic cuprinde abrupturi spectaculoase, poduri interfluviale vaste, custuri, circuri si vai glaciare, chei si alte forme carstice, percum si numeroase forme de relief fluviatile (rezultate prin actiunea apelor curgatoare) etc.

Din punct de vedere al vegetatiei, Rezervatia Bucegi include trei etaje: etajul montan superior, etajul subalpin si etajul alpin inferior. In cadrul fiecaruia dintre etaje sunt prezente asociatii vegetale sau exemplare aparte in ansamblul florei montane romanesti. In etajul montan superior, pe versantul prahovean al masivului, trebuie remarcata existenta asociatiei Fagetum dacicum abielosum, adica faget cu brad, specifica in Carpatii Orientali si Meridionali (pana la Valea Oltului). Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (zona Peles), unde exista arbori monumentali cu o inaltime de pana la 50m si cu diameter considerabile. Tot in acest etaj se remarca prezenta unei specii cu o raspandire sporadica in Carpati, si anume Tisa (Taxus baccata), prezenta pe stancile de la Sfanta Ana, pe Valea Peletului, pe stancile de sub Poiana Stanii si in alte locuri. O alta varianta este salba moale (Evonymus latifolia), care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii, in apropierea stancilor de la Sfanta Ana, Jepii Mari si pe Valea Urlatoarea Mica. De altfel, pozitia adapostita si prezenta calcarelor au favorizat, in zona stancilor Sfanta Ana, mentinerea unor elemente termofile mai rare: liliacul (Syringa vulgaris), iedera alba (Daphne blagayana) etc. In etajul subalpine se constata prezenta unor arborete remarcabile: arboretul de larice de pe braul Muntelui Furnica, arboretul de larice (Larix decidua) cu zambru (Pinus cembra) de pe Barna Mare a Jepilor (1750 m alt.), arboretele de larice de pe versantii nordici ai Jepilor Mici si Costilei. In cadrul etajului alpin inferior sunt ocrotite jnepenisurile de pe platoul muntilor Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici.

Printre jnepeni se intalneste o alta specie de arbusti, mai rara in tara noastra (Lanicera coerulea). Tot sub ocrotire este pus si cel mai de seama reprezentant al florei lemnoase din acest etaj: zambrul, relict glaciar, prezent sub Barna Mare a Jepilor (punctual denumit sugestiv Creasta cu Zambri) sau in Valea Gaura si pe Muntele Gutanu. Dintre asociatiile de tufarisuri pitice cea mai insemnata (si ocrotita ca atare) este cea de Rhododendron kotschyi.

"Rezervatia Pestera" are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana, Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii si Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice, specific acestei parti a Bucegilor, cat si molidisuri, tufarisuri de jenapan, palcuri de larice si zambru. Chiar langa Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata alpina Poiana Crucii, unde se intalnesc specii ca paiusul rosu si ghintura galbena.

La poalele Muntelui Laptici se afla o alta mica rezervatie - "Turbaria Laptici" (fig nr.18).

Accesul la aceasta rezervatie se face utilizand drumul forestier care insoteste Izvorul Ialomitei catre sud. Din drumul respectiv se desprinde o poteca ce duce catre o alta importanta rezervatie din Bazinul Ialomitei, si anume "Rezervatia Zanoaga". Pe branele si grohotisurile de la poalele versantului sudic (calcaros) al Muntelui Zanoaga sunt adapostite plante termofile sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice, care reprezinta raritati in flora tarii: Secele montanum (Iris dacica), Athamantha hungarica, Lonicera coerulea etc.

Fig nr.18: Turbaria Laptici -rezervatie naturala.

"Rezervatia Babele" include atat interesante forme de relief (Babele, Sfinxul), cat ti asociatii vegetale alpine cu argintica, iarba rosie, micsunea de munte, etc.

Pe cel mai inalt varf din Bucegi, Omul, la peste 2500 m altitudine, sunt ocrotite asociatiile de tundra alpine, cu o specie endemica pentru Meridionali - Poa contracta.

In ansamblul masivului Bucegi, in special, in rezervatii, sunt ocrotite animale cum ar fi: capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte, etc.

Stancile din Poiana Stanei. Stancile 'Franz Joseph' sunt situate linga cabana Poiana Stanii. Acestea au fost amenajate in timpul domniei familiei regale, cu trepte si cu balustrade, iar de pe terasa acestora se poate admira un segment intins din valea superioara a Prahovei. La stanci se poate ajunge din Poiana Stanii pe o poteca. Sunt considerate un punct de belvedere.

Stanca 'Sfanta Ana' - la baza acesteia, se afla o mica poienita (fig nr.19). Peretele cuprindea odinioara icoane din care se mai pastreaza si astazi urme. Mica grota existenta acolo a constituit odinioara adapostul unui pustnic. Stanca se gaseste la intersectia dintre drumul spre Cota 1400 si drumul auto spre Poiana Stanii.

Fig nr.19: Stancile Sfanta Ana

Potentialul turistic antropic

Componenta antropica a potentialului turistic este reprezentata prin vestigii ale populatiei care a trait in acest areal, monumente si obiecte de arta laice sau religioase, muzee si colectii muzeale, elemente de etnografie si folclor de mare frumusete si originalitate, realizari actuale de prestigiu etc.

Valea Prahovei detine un imens potential turistic antropic, ceea de demonstreaza evolutia si continuitatea vietii sociale, economice si culturale pe meleagurile prahovene.

Obiective turistice cultural-istorice si religioase

Cazinoul Sinaia

Monumentala cladire a Cazinoului din Sinaia este si astazi unul dintre edificiile - simbol ale orasului. Amplasat in partea Nordica a Parcului Dimitrie Ghica, ocupand o suprafata considerabila, intre Strada O.Goga (fosta 30 Decembrie) si Bd.Carol I (fost Carpati), prin stilul si amploarea constructiei sale, Cazinoul a atras de la inceput atentia vizitatorilor (fig nr.20). Arhitectura sa, spatioasele sali unde se practicau diferite jocuri de noroc (ruleta, baccara) prezinta si azi un mare interes.

Fig nr.20: Cladirea Cazinoului din Sinaia.

Imobilul - constructie masiva din piatra - dispune, in partea sa vestica, de o sala de spectacole de aproximativ 500 de locuri, cu parter si balcon, cu o scena spatioasa, dotata cu instalatiile necesare montarii unor spectacole de inalta tnuta artistica, fosa pentru orchestra si cabine pentru orchestra si cabine pentru actori. Din spatiosul foaier se intra in Marea Sala a Oglinzilor, in care se desfasurau jocurile de ruleta. In alta sala, sala semi-rotunda, dispusa spre nord, aveau loc jocurile de baccara si chemin-de-fer. Din Sala Mare a Oglinzilor se intra intr-o sala cu bar si restaurant pentru clientii Cazinoului. In alte spatii ale cladirii se intra direct din Parc, ele fiind folosite, initial, ca paavalii si ateliere.

Cladirea Cazinoului din Sinaia, ca si cea a Hotelului Palace, a fost construita intr-un timp record. Terenul ocupat de Cazinou era proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, care-l cumparase de la mostenitorii lui Dimitrie Ghica. Pe suprafata respectiva de teren fusese construita prima vila din localitate, de catre principele Dimitrie Ghica. Lucrarile de constructie a Cazinoului au inceput la 26 noiembrie 1911 (ca si la Palace), desfasurandu-se intr-un ritm rapid, astfel incat la 15 iulie 1912 ele erau deja finalizate. Petre Antonescu, architect, si C.M.Vasilescu inginer, au decis, mai intai, inatarea unui hangar imens acoperind tot santierul, incalzit, se pare, cu ajutorul masinilor cu aburi. In acel spatiu protejat, in raport cu agentii externi, activitatile de constructie s-au desfasurat in conditii optime. Dupa demontarea hangarului protector, a aparut silueta Cazinoului din Sinaia, replica romaneasca a celebrului Cazino din Monte Carlo. Inaugurarea sa constituind un eveniment important, pentru acea ocazie, autoritatile vremii au cerut concursul lui Alexandru Davilla, personalitate marcanta in domeniu, sa prezinte pe scena Cazinoului un spectacol de inalta tinuta. S-a alcatuit o trupa teatrala speciala.

Trebuie precizat ca, desi, in principal, Cazinoul avea destinatia de local de lux pentru jocuri de noroc, in sala de festivitati se organizau spectacole, concerte, se proiectau filme. In acest sens trebuie remarcata prezenta marelui compozitor roman George Enescu, care a sustinut in repetate randuri concerte in sala Cazinoului.

In anul 1914, Cazinoul a fost concesionat baronului Maraseille, care se ocupa de organizarea tuturor activitatilor specifice din cadrul acestuia. La data de 31 ianuarie 1948 s-a decis trecerea unor obiective, printre care si Cazinoul din Sinaia, din proprietatea Eforiei Spitalelor Civile in proprietatea statului. Cladirea Cazinoului a fost folosita catva timp, de Societatea de Cruce Rosie pentru indeplinirea unor scopuri umanitare. In anii urmatrori, dupa importante reparatii si adaptari, Cazinoul a devenit Casa de Cultura a Sindicatelor din Sinaia, inaugurata la 1 mai 1955. In anul 1978, localul a fost destinat unor servicii protocolare. In februarie 1990, imobilul a fost transmis Ministerului Culturii, iar dupa cateva zile, Ministerului Turismului. Ulterior,in 1995, Cazinoul a trecut in Administratia Protocolului de Stat.

Cazinoul este folosit in prezent drept Centru International de Conferinte. Cladirea Cazinoului dispune de o sala de spectacole de peste 300 de locuri, sali de conferinte cu 40 si 80 de locuri, o sala de receptii, spatii pentru activitati de agrement s.a.

MUZEUL CINEGETIC AL CARPAțILOR - POSADA

Muzeul cinegetic al Carpatilor Posada este situat pe D.N.1 in cartierul Posada din localitatea Comarnic fiind obiectivul turistic principal din aceasta localitate (fig nr.21).

Inaugurarea Muzeului de vanatoare din Posada in fostul castel Bibescu ca sectie a Muzeului National Peles, reinnoada, in anul 1996, firul traditiei muzeistice de factura vinatoreasca din Romania. Aici sunt expuse aproximativ 800 de trofee, arme, unelte si accesorii. Se pot vedea, de asemenea, si opera de arta plastic, decorative cu subiecte legate de domeniul cinegetic.

Fig nr.21: Muzeul cinegetic Posada.

Muzeul vanatorii de la Posada pune intr-o lumina potrivita multitudinea exponatelor de factura cinegetica, de la impresionante colectii de trofee la opere de arta, obiecte cu specific vanatoresc si arme caracteristice diferitelor etape ale evolutiei umane. Traditia cinegetica reprezinta o viguroasa componenta a culturii materiale si spirituale romanesti, originalitatea si diversitatea formelor sale de manifestare avandu-si sorgintea in bogatia evantaiului faunistic caracteristic spatiului sustinut de arcul carpatic.

Veritabile galerii de arta, salile muzeului impresioneaza atat prin numarul exponatelor, cat si prin personalitatea distincta a fiecarei piese, de la ramurisul de abanos si ivoriu al coarnelor de cerb comun si de lopatar, la vasta panoplie de pumnale incovoiate ale coltilor de mistret sau la armonia, perlajul bogat si contrastul cromatic al coarnelor de caprior. Dintre pradatori, se remarca blanurile de lup, ras, pisica salbatica si, mai cu seama, de urs (fig nr.22), oglinda a celor mai viguroase si mai numeroase populatii ale acestor specii.

Fig nr.22: Blana de urs- exponent al muzeului cinegetic Posada.

Trofeele de vanatoare, fie ele coarne, cranii sau blanuri, constituie un veritabil barometru privind evolutia si nivelul potentialului biologic al unui anumit spatiu geografic.

Muzeul este impartit in mai multe incaperi, intre care: Salonul Caprelor Negre, Salonul Ursilor Bruni, Salonul Mistretilor, Salonul Capriorilor si Salonul Cerbilor Comuni (fig nr.23) in care este expus si trofeul de cerb ce detine recordul national. Muzeul a intrat in Administrarea Nationala a Padurilor ROMSILVA din anul 2004, tot atunci fiind renovat si reamenajat.

Fig nr.23: Salonul Cerbilor Comuni.

Mormantul medicului Kremnitz, doctorul personal al regelui Ferdinand, este un monument dedicat familiei Kremnitz situat in localitatea Poiana Tapului. Tot aici localnicii spun ca ar fi fost inmormantata si Mite Kremnitz, una din muzele si iubitele lui Mihai Eminescu, doamna de curte a Reginei Elizabeta a Romaniei si cumnata lui Titu Maiorescu. Initial monumentul se gasea la capatul de sus al strazii Nicolae Balcescu intr-o poienita, pe malul raului, unde padurea incepe urcusul pe munte dar, recent, a fost mutat in parcul localitatii (fig nr.24).

Fig nr.24: Mormantul doctorului Kremnitz.

Parcul Dimitrie Ghica - Muzeul Rezervației Bucegi

Parcul 'Dimitrie Ghica' din Sinaia, a fost infiintat in anul 1881 iar amenajarea s-a facut sub indrumarea arhitectului peisagist elvetian, Eder. Acesta adaposteste mai multi arbori seculari, iar in interiorul sau se desfasoara, pe o scena amenajata, festivalurile din Sinaia.

Se mai pot admira, pe marginea aleilor ce strabat parcul, busturile unor personalitati care au locuit sau doar au vizitat orasul Sinaia, ca, de exemplu: Mihai Eminescu si lon Creanga, Nicolae Balcescu precum si Dimitrie Ghica. Acesta, a fost un apropiat al Domnitorului devenit ulterior Rege, Carol I. In partea centrala a parcului se gaseste o fantana arteziana (fig nr.25) si, la intrarea in parc, se mai afla si bustul actorului lon (lancu) Brezeanu, Cetatean de Onoare al orasului Sinaia.

Fig nr.25: Parcul Dimitrie Ghica - Sinaia.

Muzeul Rezervatiei Bucegi este o sectie a muzeului judetean de stiinte ale naturii Prahova, infiintata in anul 1976 prin grija profesoarei emerite Margareta Mosneaga, prestigios om de stiinta prahovean. Muzeul este situat in parcul 'Dimitrie Ghica' din Sinaia, si cuprinde exemplare din flora si fauna Bucegilor, specii rare si ocrotite, specii pe cale de disparitie si chiar disparute, precum si endemisme (specifice doar Bucegilor). Cladirea a fost renovata si repusa in circuitul turistic in anul 1993, prin grija profesoarei doctor docent Emilia lancu si a profesoarei universitare Ileana Craciun, acestora apartinandu-le si conceptia tematica actuala a muzeului. La dispozitia vizitatorilor mai sta si o sala de expozitii temporare, care a adapostit zeci de expozitii cum ar fi: de goblen, cochilii, reptile vii si altele. La sfarsitul vizitei, orice turist isi poate asterne impresiile intr-un caiet special dedicat acestui lucru.

CASA MEMORIALA GEORGE ENESCU -VILA LUMINIS

Se afla situata in cartierul Cumpatu, singurul cartier al orasului Sinaia asezat pe malul drept al raului Prahova. In destinul stralucit al lui George Enescu, orasul Sinaia si vila 'Luminis' au o semnificatie aparte. George Enescu si-a organizat viata in asa fel incat, in perioada dintre concerte sa-si afle ragazul de a putea compune, facandu-si un refugiu din vila de la Sinaia. Vila nu a fost construita intamplator la Sinaia, deoarece Enescu a fost legat atat sentimental, cat si profesional de acest oras, datorita sprijinului reginei Elisabeta, Castelul Peles, fiind pentru el o poarta de lansare in lumea culturala muzicala a momentului.

Vila a fost construita intre anii 1923 - 1926, de arhitectul Radu Dudescu fiind realizata intr-un stil autentic romanesc, si integrata armonios in ambianta inspiratoare a muntilor Bucegi (fig nr.26).

Fig nr.26: Casa memoriala George Enescu.

Acesta avea sa fie atat un loc de inspiratie pentru o parte semnificativa a creatiei enesciene, cat si un loc de recreere, maestrul locuind aici timp de 20 de ani, intre 1926 si 1946. Intreaga vila este mobilata si aranjata cu rafinament si imaginatie, reunindu-se in mod armonios si original, elementele ornamentale si de mobilier in stilurile romanesti si orientale. Dupa parasirea definitiva a tarii, Enescu semneaza la Paris un act de donatie, prin care vila 'Luminis' urma sa devina un asezamant cultural, conceput ca o casa de odihna si reculegere pentru artisii romani si straini.

La Sinaia artistul a creat 'Concertul pentru pian, vioara, viola si violoncel nr. 1 in Re Major, opus 16', dar, inainte de toate trebuie mentionata opera sa 'Oedip' compusa in mare parte la vila 'Luminis' unde, in 1927, a fost orchestrat un intreg tablou din actul al doilea. Bustul din marmura al lui George Enescu aflat la intrarea in vila, este realizat de lon Iriminescu, sculptor moldovean fascinat de personalitatea marelui maestru. In aceasta casa, se pastreaza pianul maestrului, realizat la Lausanne.

In anul 1990, vila 'Luminis' intra intr-un proiect de renovare, restaurare si conservare a obiectelor. Proiectul a fost sustinut de Ministerul Culturii, si de Centrul European de Cultura Sinaia, si a durat cinci ani. La data de 5 septembrie 1995, cu ocazia marelui festival 'George Enescu' devine casa memoriala, intrand in patrimoniul national cultural.

Complexul muzeal Peles

Castelul Peles

Castelul Peles din Sinaia, unul dintre cele mai impresionante castele din Romania, este un important reper turisic din zona Valea Prahovei, atragand atentia prin arhitectura si prin pozitia lui izolata, intr-un loc retras dar pitoresc (fig nr.27). A devenit unul dintre cele mai importante monumente ale Europei secolului al-XIX-lea.

Lucrarile pentru edificarea resedintei de vara a principelui Carol I al Romaniei au inceput inca din anul 1873, pe un teren aflat in proprietatea privata a suveranului, denumit initial domeniul Piatra Arsa si ulterior domeniul regal de la Sinaia. Santierul de pe Valea Pelesului a reunit, la un moment dat, aproape 300 de lucratori si poate fi considerat cel mai important de pe cuprinsul Vechiului Regat in veacul trecut. Asupra mersului lucrarilor si a componentei echipelor de muncitori, regina Elisabeta nota: "Italieni zidari, Romani pentru terasamente, tigani salahori. Albanezii si Grecii lucrau in cariere, Nemtii si Ungurii dulgheri. Turcii ardeau caramida. Au fost maestrii Polonezi si cioplitori in piatra Cehi. Francezii desenau, Englezii masurau, astfel ca pe santier se intalneau sute de costume nationale si se vorbeau patru-spre-zece limbi; se canta, se injura si se certa in toate dialectele si pe toate tonurile; era un amestec nostim si zgomotos de oameni, de cai, de boi si de bivoli".

Fig nr.27: Castelul Peles.

Constructia a fost finantata din caseta particulara a lui Carol I, dar si din lista civila. Costurile etapei 1873 - 1883, atat pentru constructie cat si pentru lucrari de decoratie s-au ridicat la suma de 6,5 milioane lei-aur, iar costurile globale, pana in anul 1914, la suma de 16 milioane lei-aur.

Dificultatile tehnice, respectiv alunecarile de teren ce necesitau ziduri puternice de sustinere, cat si prezenta multitudinii de izvoare subterane ce trebuiau captate intr-o retea de drenuri, au impus aducerea la Sinaia a unei autoritati in materie, arhitectul-profesor Wilhelm von Doderer. Dupa planurile acestuia si in conditii tehnice identice celor de la Sinaia, se construise complexul balnear de la Mehadia, pe atunci in Imperiul Austro-Ungar. Lupta cu elementele capricioase ale naturii si supunerea acestora a durat doi ani.

Problemele tehnice au determinat amanarea ceremoniei punerii pietrei de temelie pentru anul 1875, in data de 10/22 august. Momentul, cu deosebita valoare simbolica, s-a desfasurat cu mult fast, incheindu-se cu urmatoarele cuvinte ale regelui Carol I: "Sa se ridice acest castel si sa fie terminat, pentru a putea deveni leaganul Dinastiei mele, al Dinastiei nationale". In temelii s-au zidit actul de fundatie si actul de constructie, alaturi de cateva monede cu efigia lui Carol I.

Prezenta la ceremonie a clerului, a guvernului, a armatei, precum si intonarea imnului de stat, si nu in ultimul rand cuvintele ctitorului, au subliniat in mod pregnant importanta momentului, care, prin extensie, devenea un eveniment national cu valoare simbolica, gasindu-si radacinile in ritualuri stravechi.

Pe perioada de functionare a santierului, suveranul a urmarit cu foarte mare atentie lucrarile, pana in cele mai mici detalii. Datorita acestui fapt, edificiul devine expresia cea mai elocventa a gustului primului rege al Romaniei.

Intre functiunile cu care regele Carol I si-a investit resedinta particulara, mentionam: functia de reprezentare, loc de decizii politice si lacas de cultura, rol conferit de regina Elisabeta.

Functia de reprezentare implica, in primul rand, punerea in opera a unui program arhitectural monumental, vizitele efectuate de sefi de stat, evenimentele de stat si de familie ce au avut loc la castelul Peles pana in anul 1947.

Asa cum s-a mentionat ulterior, in perioada 1875 - 1890, din motive financiare, regele renunta la un proiect arhitectural grandios, castelul dobandind aspectul unei ample vile in stilul neorenasterii germane. Abia in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, familia regala a Romaniei a beneficiat de mijloacele necesare pentru realizarea unor modificari de proportii ale edificiului. Astfel, sunt concepute spatiile de receptie; Sala maura, Salonul florentin, Sala coloanelor, Sala armelor, Sala de concerte si, nu in ultimul rand, Holul de onoare, principalul spatiu de primire al regelui Carol I. Sunt create de asemenea noi apartamente pentru oaspeti.

Schimbarea statutului poltic al Romaniei in Europa si totodata relatiile de rudenie ale regelui si reginei Romaniei cu numeroase familii regale si princiare, aveau sa determine o serie de vizite de stat ale unor capete incoronate. Inaltii oaspeti erau primiti oficial la castelul Peles si nu la Palatul regal de pe calea Victoriei din capitala.

In anul 1896 are loc cea mai importanta vizita a unui sef de stat, Imparatul Franz Joseph. Impresionat de palat, acesta marturisea intr-o scrisoare datata 2 octombrie 1896: "Castelul regal, inconjurat de o serie de alte cladiri, este situat intr-un foarte frumos peisaj, pe un deal cu gradini amenajate in terase, totul inconjurat de paduri imense. Castelul impresioneaza mult, prin tot ce a acumulat ca bogatii: panze originale si noi, mobilier vechi, arme, tot felul de alte obiecte, totul aranjat cu gust (). Am facut o lunga excursie pe jos, in munti si am dejunat la iarba verde, insotiti de muzica tiganilor (). Ne-am fotografiat de multe ori; atmosfera a fost deosebit de placuta." (fig nr.28).

Fig nr.28: Arhitectura Castelului Peles.

Resedinta de la Sinaia era in mod firesc si cadrul de desfasurare al unor evenimente politice interne, extrem de importante. Cel mai semnificativ dintre acestea a fost Consiliul de Coroana din august 1914, in care s-a decis neutralitatea tarii in Primul razboi mondial, neutralitate respectata pana in anul 1916.

O data cu moartea regelui Carol I, in anul 1914, castelul Peles a fost mostenit de regele Ferdinand. Acesta, impreuna cu regina Maria, vor locui insa la Pelisor, iar Carol al II-lea si Mihai I la Foisor.

Intre anii 1914 - 1930, aici are loc un singur mare eveniment si anume ceremoniile care au precedat Incoronarea de la Alba Iulia din octombrie 1922 (primirea scrisorilor de acreditare ale ambasadorilor extraordinari, festivitati si banchete). Dupa 1930, in dorinta de a-si spori prestigiul, regele Carol al II-lea redeschide cu fast portile castelului Peles, pentru varii evenimente. Putem sublinia, ca un eveniment marcant, marea sarbatoare a Semicentenarului castelului din 1933, prilej cu care suveranul demonstra ca este continuatorul traditiei monarhice initiate de catre regele Carol I. Amintim deasemenea receptiile anuale ale cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul. Pelesul era totodata cadrul unor evenimente din viata familiei regale, cum ar fi nunta principesei Ileana in 1931, aniversari ale regelui Carol al II-lea etc.

Un aspect important al resedintei regale de la Sinaia il constituia viata artistica patronata de regina Elisabeta (1843 - 1916). Alaturi de exigentul si austerul Carol I, pentru care datoria si rigoarea erau mai presus de orice, principialitatea si solemnitatea neparasindu-l niciodata, regina s-a dedicat operelor de binefacere, a fost un mecena pentru artisti si un filantrop pentru cei saraci. Temperament romantic, uneori cu o fantezie debordanta, ea a incurajat poeti, pictori, muzicieni, de la personalitati marcante, la artisti obscuri; cunostea insa adevaratele valori ale artei si este de notorietate aprecierea pe care o avea fata de George Enescu, protejatul sau si oaspetele obisnuit al castelului. Un alt oaspete ilustru, Vasile Alecsandri, a fost indrumatorul si colaboratorul poetei Carmen Sylva. La seratele muzicale si literare organizate la Peles, renumite in intreaga Europa, participau remarcabili oameni de arta precum Pierre Loti, Sarah Bernhard, Rjane, Paderewsky, Thibaud, Pablo Sarsate s.a.

Pe terenul cumparat de rege au fost construite pe langa castel: Pelisorul, Corpul de Garda, Economatul, Casa de Vanatoare Foisor, Grajdurile, Uzina Electrica si Vila Sipot. Datorita Uzinei Electrice proprie, Pelesul a fost primul castel electrificat din Europa.

Prin amenajarile de dupa 1900, resedinta a fost suprainaltata cu un etaj, de asemenea si turnul principal 66 metri inaltime). In forma sa finala, cladirea cu o suprafata de 3200 mp, are de 160 de camere si peste 30 de bai.

Castelul a fost decorat de excentrica sotie a regelui, Elisabeta, cunoscuta mai mult sub numele de Carmen Sylva, in cele 160 camere stilul predominant este cel renascentist germanic care se imbina armonios cu alte stiluri precum cel renascentist italian, gotic, baroc german, austriac, turcesc si francez rococo.

In prezent Castelul Peles adaposteste un valoros muzeu cu ample colectii de picturi, sculpturi, armuri (fig nr.29), covoare, mobila, tapiserii, statuete, obiecte de ceramica, elemente de vesela din aur, argint si portelan, vitralii etc.

Holul de onorare, o sala de receptie realizata in anul 1911 de Karel Liman dintr-o fosta curte interioara este bogat ornamentata in lemn, si are acoperis din vitralii (fig nr.30).

Fig nr.29: Exponat din colectia Muzeului Peles. Fig nr.30: Holul de onoare.

Sala Florentina, Marele Salon, este decorat in stilul neorenasterii italiene. Sala de teatru in stilului Ludovic XIV are 60 de locuri si loja regala. Apartamentul imperial a fost amenajat in 1906, in stilul Maria Theresa pentru vizita imparatului Austro-Ungariei, Franz Josef.

Fig nr.31: Sala Florentina - Castelul Peles.

Colectia de arme a Castelului Peles cuprinde peste 4000 de piese putand fi divizata in arme de parada si de vanatoare. Printre aceste arme albe si de foc, se numara piese incepand din secolul al XV-lea pana in secolul al XIX-lea.

Mobilierul de arta care decoreaza majoritatea incaperilor castelului cuprinde piese originale datand din secolul al XV-lea, realizate in cunoscute ateliere europene din Mainz, Munchen, Viena, Hamburg.

Vitraliile au fost achizitionate intre anii 1883 si 1914. O parte din ele sunt originale, piesele elvetiene si germane din secolul al XV-lea, al XVIII-lea, altele dateaza din secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea - aceste vitralii fiind lucrate in atelierele din Zettler (Munchen) si Zwolfer (Viena).

In domeniul artei plastice se disting picturi originale semnate de Gustav si Ernest Klimt, Franz Match, Dora Hinz si chiar regina Elisabeta, dar si o serie de copii dupa pictori celebrii.

Alaturi de mobilierul de calitate si decoratiile interioare care impodobesc incaperile Castelului Peles, se remarca prezenta decoratiilor din piatra, a statuilor turnate in bronz precum si a picturii murale din exterior. Ancadramentele usilor sunt din piatra sculptata fiind in concordanta cu trotuarele din jurul castelului, din dale si scari tot din piatra avand o balustrada ornata. In curtea interioara, peretele este decorat cu pictura a frescco.

Castelul este inconjurat de sapte terase concepute initial in stilul renasterii italiene tarzii si decorate cu statui (apartinand sculptorului italian Romanelli), fantani sculptate in piatra, vase ornamentale si marmura de Carara de o frumusete impresionanta. Arhitectii au utilizat din abundenta decoratiunile din lemn atat la exterior cat si in interiorul castelului si acest lucru ofera un aspect cu totul special cladirii.

CASTELUL PELISOR

Castelul Pelisor este un castel de mici dimensiuni construit in parcul castelului Peles in stilul Renasterii Germane. Ridicat intre 1899 si 1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de artistul vienez Bernhardt Ludwig, Dupa dorinta lui Carol, trebuia sa fie mai mult un chalet elvetian si nici de cum un castel. Pelisorul cu arhitectura sa, cu turlele sale acoperite cu tigla smaltuita cu culori vii, cu cele 70 de camere decorate artistic, este un veritabil castel care va fi locuit permanent vara din anul 1903 (fig nr.32). Din 1993, vizitatorii au prilejul sa cunoasca fostele apartamente princiare si regale, camerele de lucru, apartamentele copiilor, atelierul de pictura al fostei regine Maria, precum si micuta Capela bizantina amenajata in interiorul cladirii.

Fig nr.32: Castelul Pelisor.

Intre incaperile castelului se remarca:

Holul de onoare, rafinat prin simplitate, este lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedeste luminatorul impodobit cu vitralii, element de arhitectura specific artei anilor 1900.

Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului in stilul neorenasterii germane, se detaseaza biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care infatiseaza castelele Peles, Pelisor si Foisor.

Capela integrata apartamentului reginei Maria se afla intr-un spatiu placat cu marmura de Ruschita, accesibil printr-o arcada cu coloane, aurita, ce poarta o inscriptie emblematica. Nota de reculegere confera vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtreaza o lumina fascinanta.

Fig nr.33: Capela - Castelul Pelisor.

Biroul reginei Maria, amplasat intr-un interior impodobit cu coloane brancovenesti si un camin specific interioarelor romanesti, cuprinde un mobilier conceput de regina. Scaunele si masa pentru corespondenta sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul si crucea gamata.

Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 in Atelierele de arte si meserii de la Sinaia, dupa planurile si desenele reginei. Sculptate in lemn de tei, aurite, ele poarta in decoratie antrelacul de inspiratie celtica si elementul zoomorf bizantin, interpretat in maniera Artei 1900 (fig nr.34).

Fig nr.34: Camera de aur

Castelul Pelisor detine o valoroasa colectie de arta decorativa apartinand Art-Nouveau-ului, printre care lucrari ale unor artisti ca E. Galle, fratii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mentiune speciala merita manuscrisul - pergament realizat de Maria si daruit lui Ferdinand in 1906. Arta plastica o putem grupa sub genericul 'Tinerimea artistica', miscare patronata de regina ce reunea artisti romani aflati la inceputul carierei.

Din colectia Castelului Pelisor fac parte si citeva lucrari ale Reginei Maria: un manuscris pe pergament pictat, realizat in anul 1906, si acuarele reprezentind crini.

ECONOMATUL, CORPUL DE GARDA, FOISORUL

Econonomatul, o casa modesta initial, a fost refacuta ulterior in stil Burg german, cu 52 de camere, si a gazduit demnitarii si angajatii curtii regale. Economatul ca si celelate foste dependinte ale Castelului Peles astazi fac parte din reteaua hoteliera.

Corpul de garda a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refacut intre anii 1908-1909 in stilul Renasterii germane devenind mai tarziu hotel. Aici locuia o parte din personalul regelui pe perioada cand venea la Sinaia si tot acolo era si centrala telefonica din anul 1890. Nu se stie cat de mare era suita regala cand venea la Sinaia, dar se aproximeaza la 100 persoane.

Foisorul sau casa de vanatoare a fost construit concomitent cu castelul, in stil elvetian si destinat lui Caro II si sotiei sale Helena. Tot aici au locuit si Regele Ferdinand si Regina Maria, pana la terminarea Castelului Pelisor care le era destinat, in anul 1903. In perioada 1930 si 1940 la Foisor a locuit Carol al II-lea, cu exceptia perioadei 1932 - 1933, cand casa de vanatoare a fost mistuita de un incendiu. Pe locul respectiv s-a ridicat actualul Castel Foisor la indicatiile lui Carol al II-lea. Aceasta a fost si resedinta de vara a dictatorului Nicolae Ceausescu, in prezent fiind destinat guvernului Romaniei.

Fig nr.35: Economat Sinaia.    Fig nr.36: Foisorul din Sinaia.

GARA SINAIA

Sinaia este unul din putinele orase din Romania care se mandreste cu doua gari. Cea veche a fost construita in anul 1913 de directia generala a Cailor Ferate Romane pentru regele Carol I (fig nr.37). In aceasta gara oprea si opreste din nou cel mai vestit tren din Europa, Orient Expressul. Pe peronul ei, se afla o placa comemorativa in amintirea primului ministru roman Ion Gheorghe Duca asasinat de legionari in anul 1933, chiar in acel loc (fig nr.38).

Fig nr.37: Gara Sinaia. Fig nr.38: Placa comemorativa din Gara Sinaia.

Cealalta gara a fost construita intre 1938-1940 la comanda regelui Carol II., dupa planurile renumitului arhitect Duiliu Marcu care a mai proiectat Hotelul Athene Palace, Biblioteca Academiei Romane, Opera Timisoara si Palatul CFR Bucuresti. Este o cladire din piatra care poarta insemnele regale ale lui Carol II., dublul CC care se vad si astazi pe clanta usilor si a fost rezervata exclusiv familiei regale, si a oaspetilor ei. Constructia avea si o remiza pentru adapostirea trenul regal. In salonul oficial de primire, dincolo de geamurile cu perdele grele se gaseste o pictura murala patrata de 5,50 m care reprezenta o vanatoare domneasca, cu 8 personaje in marime naturala. Fresca realizata de Dimitrie Stiubei are si o inscriptie: Basarab Voievod secol XIV. Acest salon nu este vizitabil.

MANASTIREA SINAIA

Manastirea Sinaia, supranumita Catedrala Carpatilor dateaza din secolul al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului Sinaia, fiind prima constructie pe acest teritoriu (fig nr.39). Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care impreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungand cu aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat in Manastirea Sfanta Ecaterina. Impresionat de ceea ce a vazut, s-a hotarat ca la intoarcerea in Tara Romaneasca, sa construiasca in muntii romanesti si sa inchine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai si aceasta este Manastirea Sinaia.

Fig nr.39: Manastirea Sinaia.

La inceput manastirea a fost construita sa adaposteasca doisprezece calugari (dupa modelul Mantuitorului Iisus Hristos care si-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numarul a crescut fiind necesara construirea unei alte biserici mai mare si a unor chilii suplimentare. Noile constructii (ceea ce se numeste astazi curtea noua), au fost realizate intre anii 1842-1846, prin grija staretului Ioasaf si Paisie. Datorita pozitiei sale strategice, Manastirea Sinaia va cunoaste numeroase invazii turcesti si austriece, care vor distruge partial manastirea.

Vechea biserica este construita in stilul brancovenesc, arhitectura caracteristica Tarii Romanesti (fig nr.40). Acest stil, de influenta baroca, are drept caracteristici coloanele sculptate in piatra si ornate cu motive florale si vegetale (floare de crin, frunza de stejar, etc.). In general bisericile ortodoxe sunt formate din: pronaos, naos si altar, iar stilul brancovenesc adauga acestora trei pe cea de a patra sub forma unei camere deschise sustinuta de coloane, pridvorul.

Fig nr. 40: Manastirea Sinaia - biserica veche.

Deosebit de important este portalul bisericii care este sculptat, reprezentand la dreapta pe Moise cu Tablele Legii, si in partea stanga pe fratele lui, Aaron, cu toiagul infrunzit. La mijlocul portalului se gaseste stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino, vulturul bicefal ce tine in gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul si crucea. Pictura din pridvor si naos este cea originala, realizata de Parvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor.

Cupola pridvorului este pictata cu scene din viata Sfintei Ecaterina, (ocrotitoarea manastirii de la Muntele Sinai), din viata Sfantului Gheorghe (protectorul Moldovei si al militarilor) si a Sfantului Dumitru (ocrotitorul Tarii Romanesti). Pronaosul este dominat de tablou votiv care il reprezinta pe fondatorul Manastirii, Mihail Cantacuzino, inconjurat de cei optsprezece copii (multi dintre ei fiind adoptati), de prima si a doua sotie, precum si de alti membri ai familiei Cantacuzino, incepand cu Neagoe Basarab (1512-1521), apoi Radu Serban, Constantin Serban, Constantin Cantacuzino, domnitorul Serban Cantacuzino (pictat cu o coroana pe cap si cu crucea in mana ca cel carte a trecut deja la cele sfinte), si altii.

Manastirea Sinaia are de asemenea un frumos paraclis, care dateaza din aceeasi perioada - 1695. Paraclisul este o mica biserica, o capela, specifica manastirilor si resedintelor episcopale sau mitropolitane unde se desfasoara slujbe zilnice. Arhitectura sa joasa, precum si pictura sa originala innegrita de trecerea timpului, creeaza fiorul religios al catacombelor primelor secole ale crestinismului. In ceea ce priveste mesajul dogmatic si istoric al picturii se cuvine mentionata originalitatea sa, mai ales in pronaos unde, asemenea unor clisee de film, avem prezentate ultimele momente din viata pamanteasca a Mantuitorului Iisus Hristos:

Tradarea lui Iuda; Prinderea lui Iisus in Gradina Ghetsimani; Judecata Lui de Catre cei doi Judecatori si Sinedriului Evreiesc, Anna si Caiafa; Judecarea si condamnarea la moarte de catre guvernatorul roman Pontiu Pilat; Biciuirea; Drumul Crucii catre Golgota Rastignirii; Rastignirea intre cei doi talhari.

Tot in curtea vechii manastiri, langa paraclis, se gaseste cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru in perioada Primului Razboi Mondial, si care a avut un rol foarte important in unirea tarilor romane dupa razboi. Fiind bolnav, s-a vindecat la Manastirea Sinaia, lasand prin testament dorinta de a fi ingropat la manastirea unde s-a insanatosit. Alaturi de sarcofagul sau se gaseste bustul celei de-a doua sotii, Adina, bust sculptat in marmura alba de sculptorul italian Roscitano, la Roma in septembrie 1926. Asezata in incinta noua si inchinata Sfintei Treimi, Biserica mare a fost construita din piatra si caramida intre anii 1842-1846 prin straduinta calugarilor care locuiau aici.

Fig nr.41: Cavoul lui Tache Ionescu

Deteriorata de mai multe ori, ea a fost partial reconstruita intre anii 1893-1903 si renovata complet dupa planul arhitectului George Mandrea.

Fig nr.42: Curtea interioara a Manastirii Sinaia.

Pictura in ulei a fost executata pe fond de aur mozaicat, in stil neobizantin, de pictorul danez Aage Exner. Acesta a realizat o sinteza a culturii arhitecturale religioase romanesti, o biserica cu ziduri groase si contraforti puternici, caracteristice manastirilor din Moldova pe care a grefat elementele specifice ale stilului brancovenesc din Tara Romaneasca. Un brau de ceramica smaltuita de culoare verde, format din trei linii rasucite din loc in loc, inconjoara exteriorul bisericii; este simbolul unitatii Sfintei Treimi intr-un singur Dumnezeu, precum si a celor trei principate romanesti, Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, unite intr-o singura tara: Romania. Tabloul votiv din biserica mare ne prezinta cinci personaje: Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian care a resfintit biserica in 1903, Regele Carol I reprezentat in costum de ofiter, mana stanga sprijinind-o pe o coloana de piatra careia ii lipseste un colt (aluzie la regatul Romaniei de unde lipseau Bucovina, Basarabia si Transilvania), Regina Elisabeta (cu pseudonimul de poet Carmen Silva), tinand de mana pe Principesa Maria (singurul lor copil mort la o varsta frageda), ultimul din tablou fiind Spatarul Mihail Cantacuzino. In biserica se gaseste una din cele mai remarcabile piese din Manastirea Sinaia: epitaful executat de Ana Roth. Este lucrat cu acul si cu fir de aur si matase colorata pe panza de bumbac. Executia a durat trei ani (1897-1900) si este inregistrat in catalogul U.N.E.S.C.O.. In naos se gasesc scaunele rezervate familiei regale unul cu blazonul regal si emblema Nihil sine Deo (Nimic fara Dumnezeu), si cel al reginei Elisabeta avand incrustate initialele E.D. (Elisabeta Doamna). Prin grija Regelui Carol I, biserica mare a Manastirii Sinaia a fost inzestrata cu energie electrica, fiind prima biserica si manastire ortodoxa din Romania care a fost electrificata.

Familia regala a locuit in timpul vacantelor la Sinaia, la manastire o perioada de 11 ani, incepand cu 1871. Dupa mutarea lor la castel, cand s-au sarbatorit 200 de ani de la fondarea manastirii s-au amenajat in aceste spatii (vechi resedinte regale) un muzeu religios care functioneaza si astazi si care a fost primul muzeu religios romanesc. Muzeul manastirii contine obiecte de cult, prima Biblie tradusa si tiparita in romana la Bucuresti (prin grija domnitorului Serban Cantacuzino, in 1688) si o superba colectie de icoane.

La Manastirea Sinaia se gasesc cinci tipuri de cruci: crucea lui Stefan cel Mare (care se gaseste pe cupola vechii biserici), crucea greceasca (cu brate egale si care se gaseste deasupra intrarii in biserica mare), crucea latina (cu brate inegale pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slava (de inspiratie baroca, cu mai multe brate orizontale, pe cupola centrala a marii biserici) si soarele inscris intr-o cruce latina (pe turnul clopotnitei). In ciuda faptului ca Manastirea Sinaia este rezultatul unei evolutii de trei secole, ea pastreaza totusi o unitate remarcabila. Fiind prima constructie in aceasta zona, ea reprezinta si certificatul de nastere al orasului Sinaia. Recent s-au intreprins lucrari de restaurare ce se desfasoara la Sinaia (restaurarea picturii, repararea acoperisului). Toate aceste lucrari de conservare a patrimoniului istoric au fost posibile datorita contributiei miilor de credinciosi, donatori anonimi, prezenti permanent la slujba, precum si miilor de turisti pelerini.

Arhitectura specifica a caselor si cladirilor publice din culoarul Prahovei

Odata cu dezvoltarea economica a orasului Sinaia, zona de influenta a acestei localitati (incluzand localitatile Posada si Poiana Tapului) a devenit una dintre zonele de mare interes pentru clasa politica romaneasca, iar in oras au fost construite multe resedinte private, amplasate in zone pitoresti si beneficiind de o arhitectura (exterioara si interioara) deosebita. Dotarile de patrimoniu muzeistic si arhitectural al orasului Sinaia se situeaza la un nivel de exceptie.

Insa constructia de noi cladiri a luat amploare dupa vindecarea ranilor razboiului, cand viata a inceput sa se normalizeze, si o clasa prospera a oamenilor de afaceri, fabricanti, negustori, si chiar intelectuali de frunte, doreau "o vila la Sinaia" iar alti intreprinzatori, apreciind viitorul statiunii si-au deschis noi hoteluri, pensiuni si magazine.

Marea majoritate a construc iilor s-au realizat in anii de prosperitate economica 1930 - 1940. Pe bulevard, peste drum de sediul Eforiei, s-a construit Hotelul Parc (1930) a lui Grigorescu, avand la parter o cofetarie si un restaurant cu gradina.

Noul Cazino (1934) cu jocuri de noroc, actualul Cinematograf Perla, s-a construit ca urmare a unei neintelegeri intre George Litman, si Jak Samuel si Penkas, proprietarii jocurilor Cazinoului mare din parc. Acesta a functionat aproximativ doi ani, dupa care si-a schimbat profilul de activitate.

Arhitectul Jean Krakauer, a construit pe str. Octavian Goga nr. 7-9, doua vile tip blochaus, Bucegi si Carpati (1935) cu pravalii la parter si cate 5 nivele de apartamente, pe care le-a vandut celor interesati. In continuare, pe aceiasi strada la nr. 11, arhitectul Constantin Iotzu, a construit Hotelul - pensiune Excelsior (1934).

Farmacistul Russe Stanescu, si-a supraetajat Hotelul Bulevard si l-a modernizat, schimbandu-i infatisarea.

Noua Gara Regala a fost construita dupa proiectul arhitectului Duiliu Marcu (1939) cladire de piatra in stil romanesc, purtand in acea vreme, insemnele regale ale lui CAROL al II-lea, cu o remiza in care incapea tot trenul regal si cu o piata mare la iesire, corespunzatoare primirilor la nivel de sefi de stat. In salonul central, incaperea este dominata de o picture murala (5.50 x 5.50m), reprezentand o vanatoare domneasca de mistreti, cu 8 personaje calari in marime naturala, care se mai pastreaza si azi.

Tot arhitectul Marcu, este autorul transformatoarelor Societatii Electrica (unul in str.Avram Iancu, trei in parc si unul la Podul Peles) toate de piatra, cu grinzi ornamentale de lemn sculptat si acoperite cu tigla glazurata.

Vilele ce s-au construit pentru odihna de nelocalnici, toate in stil de munte cu o nota evidenta de modernitate, le-am putea enumera pe strazi, dupa numele lor actual sau al fostilor proprietari: str. Oct Goga, str. Furnica: Ciulei, Brandusa, Dispensarul de copii, Alunis, Dobrescu, Fogel, Dumbrava, Stelniceanu, Albina, Zambila, Argesul; Str. Calea Codrilor: Buhmanu, Caprita, Movilita, Nicolae Iorga, Dr. Pavel, Dr. Juvin, Rosseti, Knethel; Str. Piatra Arsa: Pionerul, Ionescu-Sisesti, Randunica, Fraga, Cerbul; Str. Gh. Sincai: Dragulescu-Stinghie, Strunga, Doina, Izvor, Ing. Cretu, Luceafarul, Iamandi, Caprioara, Carpinis, Parang, Bujorul, Liliacul; Str. M.Kogalniceanu: Rozeanu, Deleanu, Karmitz, Marius Georgescu, Negoiu, Crinul, Stejarul, Mesteacanul; Str: Cuza Voda, Dr. Crainic, Pensiunea Manolescu, Brazi, Frasin: Blvd. Carol I: Floricica, Boema; intregul cartier Cumpatu, cunoscut sub numele de Sinaia Noua, cuprinzand aproape toate vilele de acolo si multe alte vile, ai caror proprietari tot schimbandu-se, nu se mai pot indentifica dupa numele acestora; toate acestea erau case de petrecere a vacantelor si sarbatorilor si erau nelocuite in mare parte a anului.

Adaugand acestora si cele construite de localnici, putem afirma ca in anul 1940, Sinaia avea aproape 1000 de case, fata de 451, cate erau in anul 1900.

La sugestia Eforiei, patronii Cazinoului, au acceptat sa faca un hotel la altitudine la Cota 1400. Astfel s-a inceput construirea Hotelului Alpin in 1936, dupa planurile arh. Mircea Cherembach. Lucrare foarte grea, datoriti transportului cu carutele pe cei 10 km de drum in munte si care inceteazp in 1939, odata cu inceperea razboului.

Privit din afara, hotelul arata la aceea data ca in prezent, dar in interior era neterminat. Lucrarile sau reluat si terminat in 1949-1958.

Castelul Peles Sinaia, este creatia arhiectilor Johannes Schultz si Karel Liman avand un profil bine determinat. Decoratorii prestigiosi J.D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz si Berhard Ludwig din Viena au facut din castelul Peles cel mai important edificiu de acest tip din Romania si poate chiar din Europa celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea. Aceasta opera arhitectonica pastreaza caracteristicile arhitecturii specifice stilului neorenasterii germane caracterizata de: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria corpurilor,abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative.

Castelul Pelisor este amplasat la cateva sute de metri de castelul Peles si a fost construit intre 1899-1903 in stilul Renasterii Germane. A fost inaugurat la 24 mai 1903 , fiind construit dupa planurile arhitectului Liman ce a colaborat permanent cu Regele Carol I. Pelisorul, dupa dorinta lui Carol, trebuia sa fie mai mult un chalet elvetian si nici de cum un castel. Cu toate acestea, Pelisorul cu arhitectura sa - stilul renasterii germane- cu turlele sale acoperite cu tigla smaltuita cu culori vii, cu cele 70 de camere decorate artistic, este un veritabil castel.

Corpul de garda - a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refacut intre anii 1908-1909 in stilul Renasterii germane.

Economatul a fost construit initial ca o casa modesta fiind refacut ulterior in stilul de Burg german.

Manastirii Sinaia ii este specifica arhitectura de tip brancovenesc care adauga partilor caracteristice bisericilor romanesti - pronaos, naos si altar - a patra forma, sub forma unei camere deschise sustinuta de coloane, pridvorul.

Prezenta diferitelor tipuri de arhitectura de pe teritoriul orasului Sinaia incanta turistii datorita aspectului de unitate in diversitate.

Festivaluri si manifestari culturale

Festivalul "Sinaia Forever" a devenit demult o traditie si totodata si cel mai important eveniment al orasului Sinaia, ajungand in acelas an la cea de-a XIV-a editie.

In anul 2004 festivalul s-a desfasurat in perioada 24 - 26 septembrie sub sloganul: "Asa a inceput" timp in care la Sinaia s-au intalnit cele mai reprezentative nume din muzica de toate genurile, proiectie de film in aer liber, expozitie de fotografie retro, arta mestesugareasca; la eveniment participand, pe langa sinaieni, un numar de peste 30.000 de turisti.

Fig nr.43: Festivalul Sinaia Forever.

In anul 2005 festivalul a avut loc in perioada 30 august - 2 septembrie sub denumirea: "O Sinaie europeana" orasul devenind astfel, timp de trei zile, ceea ce era in perioada regalitatii: un loc al promenadei, costumelor si masinilor de epoca (fig nr.43).

"Sinaia forever" 2006 a fost cea de-a XII-a editie a festivalul care celebreaza zilele orasului desfasurandu-se in perioada 29 septembrie - 1 octombrie. Tema editiei a fost "Galaxia tineretii", festivalul bucurandu-se de prezenta a peste 50.000 de turisti.

In anul 2007 festivalul a avut loc in data de 28-30 septembrie fiind la cea de a XIII-a editie. Tema editiei s-a intitulat: "Intri in poveste!", spectacolele oferite pubicului fiind in numar mare si foarte diversificate:

- la Casino spectacole de teatru cu actorii Teatrului de Revista "Constantin Tanase": Alexandru Arsinel, Stela Popescu, Adriana Trandafir, Nae Lazarescu, Vasile Muraru si Cristina Stamate;

- la Castelul Peles expozitii si vernisaje;

- in Parcul "Dimitrie Ghica" concerte: Andra, Bandidos, Loredana, Anda Adam, Simplu, Voltaj, Corina, Mandinga, Holograf;

- pe Bd.Carol I: teatru de papusi, stand up comedy cu Trupa Dell' Arte- Mihai Gruia Sandu, concursuri sportive (sah, table, baschet, handbal, fotbal), ateliere si muzica mixata de DJ Xander, DJ Bogdan, Visuals by TC, pasi de dans cu Alla Dance, mestesugari si standuri ale oraselor infratite cu Sinaia;

- ceremonii de deschidere si inchidere (lasere, tunuri de lumina, jocuri de artificii).

Fiecare editie a festivalului s-a derulat pe baza unor teme in jurul carora au fost create decorurile stradale si s-au stabilit genurile de manifestari adecvate.

Un eveniment aparte la capitolul gastronomie este expozitia "Sinaia in bucate" ce era o traditie inainte de 1989 care acum a fost reinviata astfel incat pe data de 21 noiembrie 2007 a avut loc cea de-a doua editie. In cadrul acesteia actiuni, cei mai renumiti bucatari din judetul Prahova se intrec in a oferi cele mai alese mancaruri publicului de la aperitive pana la supe, sarmalute, carnati, preparate din vanat si chiar purcei de lapte. Nu lipsesc cozonacii, colacii, prajiturile si torturile.

In anul 2007 expozitia s-a bucurat de participarea a 17 restaurante si cofetarii de pe Valea Superioara a Prahovei.

Cupa de schi alpin 'Sinaia pe partie' a ajuns in anul 2008 la cea de-a treia editie fiind un eveniment organizat de Primaria orasului Sinaia care se desfasoara in Valea Dorului. Aceasta este o actiune de iincurajare a localnicilor la practicarea schi-ului si valorificarea totodata a vastului domeniu schiabil pe care orasul il detine. De la an la an numarul participantilor la acest concurs a crescut. In anul 2006 au fost 116 concurenti, in 2007 au participat 175, iar anul in anul 2008 era asteptat un numar mai mare de participanti.

Festivalului de muzica pop pentru copii 'Cerbul Copiilor' este o actiune initiata de Primaria orasului Sinaia impreuna cu Asociatia 'Agentia Internationala Rainbow Music' avand parte participare internationala.. Acesta este un concurs de interpretare si creatie care isi propune sa scoata in evidenta munca si talentul copiilor si sa promoveze muzica romaneasca si internationala de calitate.

In editia a II-a a festivalului, desfasurata in perioada 31 mai- 2 iunie 2007, pentru a participa in finala, concurentii care reprezinta orasele: Botosani, Balan, Bucuresti, Chisinau, Iasi, Oradea, Mioveni, Onesti, Tecuci, Giurgiu si Urziceni, au trecut de preselectii si selectii. Anul acesta festivalul va ajunge la cea de a III-a editie.

"Festivalul International de Chitara Clasica sinaia" are o traditie de 25 de ani desfasurandu-se anual si fiind totodata cel mai vechi festival de chitara din Romania (1983-2008).

Fig nr.44: Afisul Festivalului International de Chitara Clasica sinaia

Oaspetii sai exceptionali si nivelul inalt al competitiei au facut din Festivalul de la Sinaia este un eveniment cu rasunet in intreaga lume. Scopul acestui festival este de a oferi tinerolor pasionati de chitara clasica din tara noastra posibilitatea studierii cu cei mai importanti maestri internationali ai momentului, de a audia instrumentisti de valoare ai marilor scene de concert precum si de a se compara cu scoli de traditie ale genului din toata lumea. In acest an, festivalul s-a desfasurat in perioada 5-10 mai 2008 (fig nr.44).

Cap. III BAZA TEHNICO-MATERIALA

Baza tehnico-materiala a turismului, alaturi de potentialul turistic prezentat anterior, contribuie la conturarea, la definirea patrimoniului turistic a acestei zone facilitand atragerea in circuitul turistic a arealelor cu resurse turistice, valorificand componentele fondului natural si antropic.

Baza-tehnico-materiala cuprinde o mare diversitate de dotari pentru cazare, alimentatie, pentru recreere si tratament sau distractii si sport, reprezentand totodata o premisa a realizarii circulatiei turistice.

Statiunea Sinaia precum si localitatile Posada si Poiana Tapului sunt incluse zonei Brasov-Bucegi-Valea Prahovei care a fost socotita drept a doua ca importanta in ierarhia zonelor in functie de potential si dupa reteaua de cai de comunicatie in anul 2000 si prima in functie de resurse, echiparea turistica si reteaua de cai de comunicatie solicitate.

Trebuie mentionat faptul ca pentru aspecte analizate in acest capitol am obtinut data oficiale numai pentru orasul Sinaia, graficele prezentand asadar numai situatia din aceasta localitate. Pentru localitatile Posada si Poiana Tapului, care nu sunt la fel de dezvoltate din punct de vedere turistic precum Sinaia, nu exista inca date inregistrate in evidentele tinute de Directia Judeteana de Statistica Prahova.

Baza de cazare

Baza de cazare reprezinta componenta esentiala a oricarei baze tehnico-materiale avand un rol deosebit in sustinerea tuturor formelor de turism. Cuprinde totalitatea formelor de cazare, de la cele clasice (vile, hoteluri) si pana la cele moderne (hanuri, popasuri), adaptate functional unor noi forme de turism de masa cu mobilitate accentuata, care asigura odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate.

Analizand figura nr.45 se observa faptul ca numarul unitatilor de cazare in cei zece ani analizati prezints oscilatii intre un maxim de 108 unitati in anul 1997, si un minim de 59 de unitati iin anul 2002. De la nivelul anului 1996 pana in anul 2002 acest indicator se prezinta intr-o continua scadere cu un ritm mediu de scadere de 7,66 unitati pe an, dupa care, din anul 2002 si pana in 2006, se inregistreaza o crestere continua dar lenta de la 59 de unitati pana la un numar de 69 de unitati de cazare, cu un ritm mediu de crestere de 2,50 unitati pe an.

Fig nr. 45: Reprezentarea grafica a evolutiei numarului unitatilor de cazare intre anii 1996-2006.

Scaderea se datoreaza in principal inchiderii pentru modernizare si reamenajare a unor unitati de cazare, cum ar fi Hotel Palace si Hotel International din Sinaia, iar cresterea se datoreaza in principal deschiderii de noi unitati cu functie de cazare si reintarii in circuit a unitatilor inchise anterior pentru renovare.

In relatie cu evolutia unitatilor de cazare se poate analiza si evolutia numarului de locuri de cazare.

Fig nr.46: Evolutia numarului locurilor de cazare in Sinaia intre anii 1996-2006.

Acest aspect al bazei de cazare este direct influentat de evolutia numarului unitatilor de cazare, oscilatiile lui fiind direct dependente de oscilatiile inregistrate in acel sector.

Se observa ca minimul de 3351 locuri cazare se inregistreaza la nivelul anului 2001 in timp ce in anul 1996 se inregistreaza valoarea maxima, din perioada analizata, de 4554 locuri in unitatile de cazare.

Analizand aceste doua aspecte ale bazei de cazare turistica se observa ca acestea inregistreaza oscilatii in aceasta perioada dar acestea nu sunt majore, neputand influenta major sosirile si nici innoptarile turistilor.

Realizand o medie pentru cele doua aspecte prezentate, pe anii analizati rezulta o valoare medie de 79 unitati si 4027 locuri de cazare reiesind astfel ca statiunea Sinaia detine o baza de cazare bine dezvoltata.

Structura bazei de cazare

Structura bazei de cazare in arealul vizat este una diversificata avand in componenta structuri de cazare de toate tipurile: hoteluri, moteluri, vile, cabane turistice, tabere, pensiuni urbane si campinguri.

Fig nr.47: Structura bazei de cazare in anul 2006.

Baza de cazare din statiunea Sinaia la nivelul anului 2006 are o structura diversificata, categoria cu cele mai multe unitati de cazare fiind cea a vilelor - 20 de unitati urmata de hoteluri cu un numar de 18 unitati, si pensiunile urbane in numar de 17 unitati. La capatul opus se situeaza taberele de elevi, campingurile si hostelurile, toate cu cate o unitate de cazare. Cabanele se prezinta in numar de 5 unitati, hotelurile de tratament fiind in numar de 4, iar motelurile doar doua (fig nr.47).

Detinand o baza de cazare atat de dezvoltata si diversificata, statiunea Sinaia dar si imprejurimile acesteia, atrag un numar mare de turisti cu venituri variate, fiind astfel accesibile mai multor categorii de turisti.

Tabel nr.2: Strucutra bazei de cazare dupa numarul de locuri pe tipuri de unitati de cazare.

Din tabelul nr.2 se poate observa numarul locurilor de cazare in tipurile de unitati de cazare. Cel mai mare numar de locuri de cazare - 4017- il detin hotelurile, desi ca numar de unitati nu sunt primele. Vilele, care sunt cele mai numeroase detin doar 340 de locuri, datorita faptului ca sunt mai mici decat hotelurile. Un alt tip de unitati de cazare care detine un numar destul de mare de locuri de cazare sunt hotelurile de tratament care in 4 unitati detin 529 de locuri. Cele doup moteluri din statiune detin un numar de 72 de locuri, iar cele 5 cabane au 207 locuri de cazare. Pensiunile urbane ofera 330 de locuri de cazare iar campingurile 188 de locuri. Cel mai mic numar de locuri il detine categoria hostelurilor, si anume 29 de locuri.

Gradul de confort

Gradul de confort al diferitelor tipuri de unitati de cazare variaza intre 1 si 5 stele.

Tabel nr.3: Gradul de confort al unitatilor de cazare.

In urma prelucrarii datelor stranse se obseraa faptul ca in statiunea Sinaia predomina unitatile de 2 si 3 stele (24, respectiv 28 unitati), urmate de cele de o stea ( 8 unitati) si cele de 4 stele (7 unitati). Exista o singura unitate de cazare neclasificata reprezenata de tabara de elevi. Categoria superioara - 5 stele - include o singura unitate, si anume o vila, infiintata in anul 2006 (tabel nr.3).

Categoria unitatlor de cazare de 4 stele cuprinde sapte unitati impartite astfel: cinci hoteluri, o pensiune urbana si o vila. In categoria unitattilor de 3 stele cele mai numeroase sunt pensiunile urbane, in numpr de zece unitati, urmate de categoria vilelor - sapte la numar si un numar de cinci hoteluri. Tot in aceasta categorie se mai gasesc un hotel pentru tratament si o cabana.

Unitatile de 2 stele sunt cele mai numeroase si sunt impartite astfel: sapte hoteluri si sapte vile, cinci pensiuni urbane, trei hoteluri de tratament si tot atatea cabane, doua moteluri si un hostel. Unitatile de o stea sunt 8 la numar si cuprind patru vile si cate un hotel, o cabana, o pensiune urbana si un camping.

Fig nr.48: Evolutia numarului unitatilor de cazare dupa gradul de confort intre anii 2004-2006

Gradul de confort al unitatilor de cazare din acest areal este unul diversificat, existand unitati din fiecare categorie. In ultimii ani se constata o crestere a unitatilor de cazare cu un grad mai ridicat de confort prin consturirea de noi unitati cu un nivel mai ridicat de confort si renovarea celor existente.

In graficul realizat se poate observa tendinta inregistrata in evolutia gradului de confort al unitatilor de cazare intre anii 2004 si 2006 (fig nr.48). In acest sens mentionam ca singura unitate de cazare de 5 stele a aparut in anul 2006. In acest interval se observa tendinta de scadere a unitatilor de cazare cu un grad mai scazut de confort - categoriile de 1 stea si cele neclasificate. Cea mai mare crestere se observa la categoriile unitatilor de 2 si 3 stele. Si categoriile superioare au inregistrat o crestere continuain aces interval dar intr-un ritm mai lent.

Raspandirea unitatilor de cazare

Raspandirea unitatilor de cazare in teritoriu este una neuniforma in arealul vizat. Cea mai mare parte a unitatilor de cazare se concentreaza in statiunea Sinaia, localitatile Posada si Poiana Tapului detinand un numar mai mic de unitati de cazare. Acest lucru se datoreaza in primul rand importantei turistice majore pe care o reprezinta statiunea Sinaia comparativ cu cele doua localitati si utilitatilor superioare ale statiunii datorate statului de localitate urbana a Sinaiei in raport cu cel de localitate rurala a localitatilor Posada si Poiana Tapului.

In interiorul orasului Sinaia unitatile de cazare au o raspandire relativ uniforma desi centrul orasului concentreaza un numsr destul de mare de unitati de cazare si totodata unele din cele mai mari dintre acestea. In celelalte zone ale orasului unitatile de cazare sunt destul de numeroase dar cu o capacitate mai mica de locuri.

Baza de alimentatie publica

Structurile de alimentatie publica pentru turisti alaturi de celelalte componente ale bazei tehnico-materiale diversifica oferta turistica. Dimensionarea bazei de alimentatie publica este dependenta de marimea capacitatii de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea si specificul functional al acestei zone.

Tabel nr.4 : Unitatile de alimentatie publica.

Spatiile de alimentatie pentru turisti apartin in mare parte marilor hoteluri dar si numeroselor unitati independente care in ultimii ani au devenit din ce in ce mai numeroase.

   

Fig nr.49: Restaurant Furnica Fig nr.50: Restaurant Bucegi.

Structurile de agrement turistic

Baza pentru agrement cuprinde o gama de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea placuta a timpului liber de catre turisti.

Fiind o zona montana, activitatile de agrement practicate aici sunt orientate in primul rand pe excursii montane usoare, trasee turistice montane in Muntii Bucegi si Muniii Baiului, trasee de alpinism, sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare, cu un parcurs de 2-3 ore, care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. De asemenea, aici sunt amenajate numeroase trasee turistice montane, trasee de alpinism, ski, trasee pentru velo tout terrain in timpul verii. Aceasta zona ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite (tabel nr.5).
Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui Varful cu Dor (2030 m):

Versantul Vest - (Versantul de vest) - echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza in mod exceptional.
Aceasta este partea din domeniul schiabil care primeste cel mai mare numar de schiori. Regularitatea pantelor si iintinderea lor favorizeaza practicarea unui ski pe scara larga folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare rosie si albastra).

Versantul Est - (Versantul de Est) - (care domina Sinaia) se intinde de-a lungul liniei telecabinei.

De o foarte buna calitate tehnica, partia Carp urmareste indeaproape traseul liniei telecabinei, avand pante abrupte de aceea fiind marcata cu culoarea neagra.
Partia Vanturis urmareste traseul fostului drum forestier si se prezinta sub forma unei benzi relativ omogena in panta si pe latime. Amandoup permit sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totussi schiorilor avansati si foarte avansati.
Alte domenii (mai limitate ca marime) au existat. In prezent scoaterea din functiune a transportului pe cablu le face inaccesibile si putem spune ca frecventarea lor este marginala.

Schi Alpin

Partii pentru incepatori

Schiorii incepatori au la dispozitie partia din Poiana Florilor cu un grad de dificultate usoara cu lungime de 250 m si o diferenta de nivel de 50 m;

Schiorii cu o pregatire medie au la dispozitie partiile 'Vanturis' (care face legatura intre Varful cu Dor si Cota 1400 cu o lungime a partiei de 2350 m, o diferenta de nivel de 560 m si panta medie de 24,5%);

Partia 'Piramida' (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Varful cu Dor cu diferenta de nivel de 100 m, o lungime a partiei de 450 m si o panta medie de 25,8%);

Partia 'Poiana Dorului' (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Valea Dorului cu o lungime a partiei de 600 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 25,8%);

Partia 'Fata Dorului' (face legatura intre Furnica si Valea Dorului cu o lungime de 1180 m, o diferenta de nivel de 210 m si o panta medie de 25,8%).

Tabel nr.5: Partiile de pe Valea Prahovei zona Sinaia

Partii pentru avansati

Schiorii avansati au la dispozitie si partii dificile:

Partia 'Carp' - face legatura iintre Varful Furnica si Cota 1400, are o lungime de 2500 m, o diferenta de nivel de 585 m si o panta medie de 24%;

Fig nr.51: Partia Carp.

Partia '1500' - are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 125 m si panta medie de 28,9%;

Partia 'Turistica' - face legatura intre Cota 1400 si Sinaia, are o lungime de 2800m, o diferenta de nivel de 450m si panta medie de 16,6%.

Schi fond

Pentru cei ce prefera plimbarile turistice sau pentru schiorii de fond este recomandata partia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m si o diferenta de nivel de 100m.

Sanius Pentru practicarea saniusului exista partia 'Drumul Vechi- Cota 1300' cu o lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob 'Furnica-Sinaia' partie amenajata pentru competitii cu o lungime de 1500 m si o diferenta de nivel de 30 m.

Bob si sanie

Traditionalele concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasoara pe o partie speciala, situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin - Cota 1400. Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire este de 134 m; exista 13 viraje, cu o panta medie de 9 %, panta minima de 3 % si panta maxima de 14 %. Bobul pentru doua persoane poate atinge o viteza de maxim 110 km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizeaza si concursuri de sanie si skeleton. Din anul 1995 functioneaza Federatia Romana de Schi, Bob, Sanie si Biatlon.

Partiile de ski alpin au o lungime totala de 11.500 m reprezentand 14,8% din totalul ofertei montane, cu o capacitate de 7000 persoane/ora si grade de dificultate diferite mergand de la albastru (usor) pana la negru si rosu (dificil si mediu).

Pentru copii si adulti functioneaza in perioada 15 decembrie - 15 aprilie, scolile de ski care organizeaza pentru grupuri de 10-12 turisti cate 2 ore pe zi cu o durata de 4-6 zile.

Ponderea turistilor veniti pentru practicarea acestui tip de turism este de 50-75% , iar numarul celor de pe partii se dubleaza la sfarsitul fiecarei saptamani.

Printre multiplele posibilitati de agrement, se numara si cele oferite de unitatile hoteliere: piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de fotbal, pista de popice- bowling, cluburi, discoteci, restaurante, etc.

Caile de comunicatii

Transportul - una din componentele de baza ale prestatiei turistice asigura, in principal, deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a vacantei si mobilitatea turistica in teritoriul de sejur ( un rol important in indeplinirea actului turistic il au transporturile speciale)

Caile de comunicattii din arealul vizat sunt diversificate existand rute feroviare, cai rutiere si transport pe cablu.

Transporturile feroviare

Trenurile, prin capacitatea lor superioara de transport, au raspuns in mod convingator dezideratelor turismului in masa.

Capacitatea medie de circa 600-1000 persoane poate fi marita prin atasarea de vagoane suplimentare la garniturile ce circula in perioadele cu trafic de varf sau prin introducerea unor noi garnituri (programul "Trenurile Zapezii", initiat in anul 2003).

Transportul pe calea ferata se realizeaza prin magistrala 2, dubla, electrificata, avand mai multe gari pentru calatori si marfuri: Sinaia, Sinaia Sud - halta, Poiana Tapului.

Fig nr.52: Calea ferata Bucuresti - Brasov.

Pe ruta Bucuresti - Brasov circula numeroase trenuri accelerat, rapid si intercity care asigura transportul in siguranta catre statiune si conditii placute in functie de clasa trenului. Toate trenurile internationale si cele intercity opresc in gara centrala a orasului Sinaia (fig nr.52), situata aproximativ in fata Hotelului Caraiman, iar cele personale au oprire atat in Gara Centrala, Halta Sinaia Sud cat si gara Poiana Tapului. De asemenea, incepand cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient Express cu oprire in Gara Regala Sinaia.

Transporturile rutiere

Folosirea autoturismelor a determinat aparitia si dezvoltarea unor forme noi de turism (turismul individual, de distanta scurta sau medie), respectiv amplificarea unor tipuri de baze de cazare adaptate nevoilor traficului intens; prin penetrarea pana la destinatie acestea conduc si la o economie de mijloace financiare.

Cu microbuzul se poate realiza transportul in acest sector al Vaii Prahovei, fie cu traseu lung (ex. Bucuresti-Tg.Mures) sau locale (Azuga - Campina).

Cu autoturismul propriu - principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la nord la sud este D.N.1 (care traverseaza zona de la sud la nord, in orasul Sinaia purtand denumirea de Bd. Carol I, Bd. Ferdinand I si Bd. Republicii), care face jonctiunea cu D.N.71, ce vine de la Tirgoviste prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si stadionul orasului.

3.5. Infrastructura turistica complementara

Transporturile speciale deservesc in exclusivitate actul recreativ Din aceasta categorie fac parte telefericele (telescaune si telecabine) teleschiurile si telegondola (tabel nr.6).

Telecabinele si telescaunele surmonteaza mari diferente de nivel, traverseaza zone intens fragmentate (abrupturi, creste, vai adanci) sau ofera calatorilor o succesiune de peisaje de rara spectaculozitate. Eficienta acestui tip de transport rezulta din insasi proliferarea lui.

Teleschiurile fac parte din infrastructura de recreare a statiunilor montane, amplificand gradul de utilizare al zapezii si al partiilor prin accelerarea circulatiei schiorilor.

Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: doua telecabine intre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2328 m si Cota 1400-Cota 2000 cu o lungime de 1945 m (fig nr.53), doua telescaune intre Cota 1400 - Cota 1950 cu lungime de 1940 m (care nu este in stare de functionare) si Valea Dorului - Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului - Varful cu Dor, Furnica - Varful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Varful cu Dor - Cabana Varful cu Dor cu o lungime totala de 1484 m, cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica - 250m si o telegondola ce transporta 1700 de personae pe ora cu viteza de 6m/s.

Fig nr.53: Telecabina Sinaia.

Telegondola din Sinaia este singurul transport de acest gen din arealul vizat si este compusa din 35 de telegondole cu o capacitate de 1700 persoane pe ora, o lungime a traseului de 1310 m, o diferenta de nivel de 442 metri si circula cu o viteza de 6m/s.

Tabel nr.6: Instalatii de transport pe cablu

Performantele tehnice ale instalatiilor de transport pe cablu sunt de 5045 persoane/ora, iar lungimea totala a traseului este de 11.137 m.

Cap.I V CIRCULATIA TURISTICA SI FORMELE DE TURISM

Circulatia turistica

Circulatia turistica este una dintre cele trei componente esentiale ce definesc fenomenul turistic reflectand modul si nivelul de valorificare a potentialului turistic dar si un proces demografic constand in deplasari temporare de populatie.

In acest areal circulatia turistica prezinta valori crescute datorita pe de-o parte obiectivelor si dotarilor turistice prezente in zona si, pe de alta parte, multitudinii formelor de turism ce pot fi practicate si care atrag mai multe tipuri de turisti.

Cea mai mare solicitare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1 septembrie si in sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie. In functie de intensitatea cererii si deci a gradului de ocupare a capacitatilor de cazare se mai disting: un sezon intermediar: luna februarie, 15mai-10 iulie, 10 septembrie-31 octombrie si un extrasezon: lunile martie, aplilie, noiembrie si 1-20 decembrie.

Sosirile turistice

In privinta sosirilor turistice evolutia acestora nu este una constanta, prezentand variatii importante de-a lungul ultimilor ani.

Fig nr.54: Evolutia sosirilor turistice intre anii 1996 - 2006.

Cel mai mare numar de turisti, in ceea ce priveste sosirile turistice in perioada anilor 1996-2006, s-a inregistrat in anul 1998 respectiv 202.687 turisti iar cea mai mica valoare in anul 2002 cu un numar de 148.824 turisti (fig nr.54). Dupa anul 2002 numarul acestora a inregistrat o crestere continua astfel ca in ultimul an pentru care am obtinut date (2006), numarul sosirilor turistice a fost de 191.269 turisti. Aceasta crestere lenta dar constanta a numarului de turisti sositi se datoreaza in principal cresterii numarului de locuri de cazare si a unor activitati turistice ce atrag tot mai multi turisti (ex: Festivalul "Sinaia forever").

Innoptarile turistice

Numarul de innoptari in structurile turistice din acest sector al Vaii Prahovei in anul 2006 era de 476.487 innoptari din care 90.627 reprezentau turisti straini si 385.860 fiind realizate de turistii romani.

Tabel nr.7 : Innoptarile turistice in anul 2006 pe tipuri de unitati de cazare.

Cel mai mare numar de innoptari turistice se inregistreaza in hoteluri: 326.433 innoptari, urmate de hotelurile de tratament (84476 innoptari) si pensiunile urbane (20140 innoptari). La capatul opus se situeaza campingurile cu doar 25 de innoptari si hostelurile cu 1783 innoptari (tabel nr.7). Aceasta situatie foarte diferita de la un tip de unitate de cazare la alta, se datoreaza, in principal, capacitatilor diferite de cazare precum si gradului de confort pe care fiecare dintre acestea il ofera.

Fig nr.55: Innoptari turisti romani pe tipuri de unitati de cazare.

Turistii romani prefera pentru innoptari hotelurile, dar nu intr-un procent atat de mare precum turistii straini. Urmatoarele unitati de cazare preferate de turistii romani sunt hotelurile de tratament si vilele (fig nr.55). Pensiunile urbane sunt de asemenea utilizate de turistii romani pentru innoptarile in aceasta zona, iar in mai mica masura acestia utilizeaza si cabanele.

Printre unitatile de cazare care sunt folosite de turistii romani se mai numara si pensiunile urbane, campingurile si taberele de elevi dar intr-o masura mai mica datorita capacitatii reduse de cazare dar si gradului de confort mai scazut.

Fig nr.56: Innoptari turisti straini pe tipuri de unitati de cazare.

Turistii straini, in ceea ce priveste innoptarile, prefera intr-un procent mai mare decat turistii romani sa innopteze in hoteluri (fig nr.56). Urmatoarea categorie preferata este cea a hotelurilor de tratament. Spre deosebire de turistii romani acestia nu utilizeaza campingurile pentru innoptare si nici taberele de elevi, ceea ce era si de asteptat.

Cea mai mare solicitare a unitatilor de cazare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1 septembrie si in sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie.

Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului se calculeaza dupa formula:

S = numar zile - turist (N z t) / numar turisti (Nt)

Tabel nr.8: Durata medie de sejur intre anii 2001-2005.

La nivelul anului 2004, durata medie a sejurului a avut valoare de 2,56 zile fiind diferita in functie de nationalitatea turistilor astfel ca in cazul turistilor romani sejurul mediu era de 2,4 zile iar in ceea ce priveste turistii straini sejurul mediu era de 2,85 zile.

Durata medie a sejurului difera si de la un tip de unitate de cazare la alta astfel incat in cazul hotelurilor acesta are valoarea de 2,3 zile cu o valoare de 2,9 zile pentru turistii romani cazati aici si de 2,1 zile pentru turistii straini. Turistii cazati in hotelurile de tratament au un sejur mediu de 3,53 zile, cu diferentieri astfel: turistii romani 3,6 zile si turistii straini 2,35 zile.

In perioada analizata, durata medie a sejurului in acest sector din Valea Prahovei a avut o evolutie oscilanta (tabel nr.8). In 2002 a crescut la 2,96 zile, fata de 2,28 zile in 2001, insa in anii urmatori a scazut sau s-a metinut la un nivel scazut. Durata medie a sejurului este mica, aproximativ 3 zile. Acest lucru se datoreaza faptului ca, in general, pe Valea Prahovei este practicat turismul de weekend.

Numarul mediu zilnic de vizitatori

Fig nr.57: Evolutia numarului mediu zilnic de vizitatori.

In figura nr.57 se observa ca in intervalul anilor 2004 - 2006 numarul mediu zilnic de vizitatori a inregistrat o crestere continua ajungand de la 469 turisti pe zi in anul 2004 la un numar de 524 turisti pe zi in anul 2006 dar, numarul mediu zilnic de turisti straini a scazut in fiecare an ajungand de la 104 turisti straini intr-o zi in anul 2004 la 86 de turisti straini intr-o zi la nivelul anului 2006. Cresterile inregistrate in cazul numarului mediu zilnic de vizitatori se datoreaza in parte redeschiderii lor si reamenajarii unor partii dar si numeroaselor actiuni cu scop turistic din ce in ce mai variate si mai numeroase.

Coeficientul de utilizare al capacitatii de primire turistica

Gradul de ocupare a capacitatilor de cazare variaza in functie de sezonalitatea manifestata prin tipurile de turism practicate. In aceasta zona datorita tipurilor variate de turism practicabile dar si climatului favorabil, utilizarea unitatilor de cazare turistica se realizeaza in fiecare anotimp cu unele diferentieri insa. Cea mai mare solicitare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1 septembrie si in sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie; un sezon intermediar - luna februarie, 15mai - 10 iulie, 10 septembrie - 31 octombrie si un extrasezon: lunile martie, aplilie, noiembrie si 1 - 20 decembrie.

In ceea ce priveste media anuala a gradului de utilizare a capacitatii de primire turistica aceasta avea o valoare de 36.3% in anul 2005 iar la nivelul anului 2006 a fost mai scazuta ( 34.2%). Aceasta evolutie nu este cauzata de scaderea numarului de turisti ci, mai degraba, de cresterea numarului de unitati de cazare si implicit a locurilor de cazare.

Structura turistica dupa nationalitate

Pentru analizarea acestui aspect nu exista date oficiale la Directia Judeteana de Statistica Prahova sau la alte institutii acreditate insa, turistii straini vin cu predilectie din tari ca: Regatul Unit al Marii Britanii, Israel, Germania, Franta, Italia, Turcia, Ungaria, Cehia, Slovacia. Cum este normal, ceea mai mare parte a turistilor sunt romani, iar cel mai mare numar de turisti romani vin din orase precum Bucuresti si Ploiesti, in special la sfarsit de saptamana, pentru a petrece cateva zile in natura.

Tipuri si forme de turism practicate

Pe Valea Prahovei sunt situate numeroase statiuni turistice a caror principala atractie turistica o reprezinta posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. In arealul care reprezinta subiectul analizat in aceasta lucrare, cea mai importanta statiune turistica este Sinaia, care detine numeroase partii pentru schi dar si un numar mare de amenajari in acest scop. De asemenea, pe timp de vara statiunea montana este solicitata pentru atractiile naturale, conditiile climaterice, pentru odihna, tratament si nu in ultimul rand pentru practicare drumetiilor. Poiana Tapului este de asemenea statiune turistica dar care nu detine insa partie de schi dar totusi este vizitata de numerosi turisti si apreciata pentru peisajele montane deosebite.

Datorita unitatilor de relief accesibile turistilor, a climatului favorabil, a numeroaselor obiective turistice dar si potentialului turistic diversificat, acest sector al Vaii Prahovei ofera posibilitatea practicarii unor numeroase si variate tipuri si forme de turism.

Turismul montan de recreere si agrement.

Turismul de recreere valorifica, in primul rand, insusirile estetice ale fondului turistic apartinand cadrului natural.

Acest tip de turism antreneaza cel mai mare numar de persoane, ponderea decisiva a participantilor recrutandu-se din randul populatiei urbane de toate varstele, in vreme ce populatia rurala participa in procente minime.

In general, predomina turismul de scurta si medie durata, echivalent week-end-ului sau unei fractiuni din concediul de odihna, care utilizeaza dotari specifice, (piscine, terenuri de sport, discoteci, pub-uri,etc).

Turismul pentru sporturi de iarna

Practicarea acestei forme de turism este favorizata de dotarile caracteristice existente intre statiune si zona montana inalta, precum si de infrastructura specifica, tehnica, formata din mijloace de transport pe cablu si partii amenajate.

Ponderea turistilor veniti pentru practicarea acestui tip de turism este de 50-75%, iar numarul celor de pe partii se dubleaza la sfarsitul fiecarei saptamani.

Sporturile de iarna sunt sprijinite prin servicii complementare deosebit de profitabile pentru economia orasului (scoli pentru schi, inchirieri de materiale sportive).

Turismul itinerant montan

Este legat de zona montana la peste 2000 de metri, fiind dependent de cai de acces de o factura aparte (poteci turistice, drumuri forestiere), precum si de factori naturali morfopeisagistici ce atrag o categorie relativ restransa de iubitori ai muntelui.

Fig nr.58: Drumetii

Punctele nodale in desfasurarea drumetiei montane sunt cabanele amplasate in pozitii favorabile, alese atat din punct de vedere al accesului, cat si din punct de vedere al amplasarii in apropierea obiectivelor turistice importante.

Alpinismul este o forma exclusiv sportiva a turismului montan, practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si antrenate special pentru aceasta.

Versantii estici si partial cel nord-estic al Bucegilor, prin caracteristicile lor deosebite, reprezinta domeniul cel mai important pentru practicarea alpinismului.

In Bucegi exista peste 60 de trasee: Jepii Mari-5 trasee, Caraiman-25 tarsee, Costila-26 trasee, Moraru- 10 si Bucsoiu- 7 trasee.

Turismul curativ

In Sinaia s-au valorificat inca din secolul trecut factori de cura de o deosebita importanta: climatul subalpin puternic ionizat, actiunea specifica de sedare pe fondul unei presiuni atmosferice scazute, lipsa vanturilor puternice si a variatiilor mari de temperatura, aeroionizarea puternica asigurata de versantii padurosi.

Nu in ultimul rand, s-au valorificat apele minerale existente in zona (in special cele de pe valea Cainelui) care erau folosite inca de la inceputul secolului al VIII-lea.

Apele minerale din Sinaia au o compozitie asemanatoare cu apele minerale Evian si pot fi folosite si in tratarea anumitor cazuri de reumatism.

In Sinaia functioneaza, in prezent, doua baze de tratament balnear: una in cadrul Policlinicii Balneare a Hotelui Paltinis (fostul Hotel al Bailor) iar o alta la Hotelul Mara.

Amintim bai cu plante medicinale, bai carbogazoase, bai cu esente de brad, saline, ionizari, raze ultrascurte, raze infrarosii, ultrasunetoterapie, ultraviolete si masaje etc.

Turismul cultural

Turismul cultural sau de vizitare  se desfasoara mai ales cu mijloace automobilistice si are ca motivatie existenta unor obiective turistice de provenienta antropica cu caracter original si chiar uneori cu valoare de unicat, concentrate in arealul statiunii Sinaia: Castelul Peles, Manastirea Sinaia, in localitatea Posada : Muzeul cinegetic Posada, etc.

Eficienta sa economica este cea mai redusa dintre toate tipurile de turism amintite.

Fenomenul se explica prin caracterul itinerant de mare mobilitate si care este reflectat de numarul mare de persoane implicate, comparativ cu numarul relativ restrans de nopti de cazare inregistrate de catre acestea.

Turismul polivalent

Intruneste atributele rezultate prin asocierea recrearii cu refacerea fizica si psihica de ordin curativ, sau ale recrearii cu informarea si culturalizarea, etc.

De altfel, nici unul dintre tipurile de turism descrise anterior nu este pur.

In cadrul turismului polivalent includem si turismul profesional, practicat ocazional si intermitent de catre o categorie de persoane antrenate in activitati economice sau sociale (oameni de stiinta, oameni de afaceri, medici, persoane aflate la studii, sportivi) in alte locuri decat cele de resedinta. Acest tip de turism cunoaste in Sinaia si in imprejurimile acesteia o deosebit de mare frecventa in ultimii 10 ani.

Turismul de sfarsit de saptamana

Se poate observa o concentrare tot mai pronuntata a resedintelor secundare (vile de vacanta) in perimetrul localitatii, fapt influentat de capitala tarii, Bucuresti, care genereaza cele mai puternice miscari de turisti in cadrul turismului de week-end.

Desi destinatiile lor pot fi multiple nu putem nega ca directia predilecta a acestora ramane Valea superioara a Prahovei si in special Sinaia, ca fiind o destinatie cu traditie a clasei superioare, a aristocratiei romanesti de-a lungul timpului.

Aliniamentul urban Bucuresti-Ploiesti genereaza o miscare dezvoltata liniar, cu caracter cumulativ pana la Sinaia de unde, treptat, se produc decantari a unei parti din masa de solicitanti, catre obiectivele alese, coloana terminandu-se la Poiana Brasov.

Aceste noi cartiere de vile ilustreaza fenomenul de  neoantropizare  a regiunilor mai slab populate in arealul montan, unde prezenta omului se facea simtita doar sezonier.

Turismul individual sau pe cont propriu

Turismul individual sau pe cont propriu reprezinta o forma de turism care gaseste in statiunile de pe Valea Prahovei conditii dintre cele mai prielnice.

Turistii vor gasi, deopotriva, interesante elemente de atractie, o baza materiala adecvata si conditii dintre cele mai optime de petrecere a timpului.

Turismul organiat si semiorganizat

Pentru asigurarea unor servicii de calitate isi unesc eforturile agentiile de turism, comisia de turism la nivelul orasului, unitati de cazare si alimentatie publica, etc. precum si firmele particulare si pensiunile familiale.

Turismul de grup se caracterizeaza prin neimplicarea turistilor in planificarea si organizarea actului recreativ, ceea ce sporeste comoditatea.

Turistii beneficiaza de tarife mai reduse de ordin social. Aceasta forma de turism antreneaza categorii diverse ale populatiei, cu cerinte mai modeste fata de oferta turistica, asigura desfasurarea continua a activitatilor turistice reducand perioadele de minima solicitare a infrastructurii.

In aceasta zona remarcam predilectia turismului de grup practicat de elevi si studenti, statiunea dispunand de o baza tehnico-materiala specifica acestei categoriide turisti.

Turismul de afaceri si congrese

Acest tip de turism care include team-building-urile, calatoriile de afaceri, participarile la programe de training, a cunoscut in anul ce a trecut o crestere semnificativa. Turismul de afaceri in aceasta zona se concentreaza in principal in statiunea Sinaia; principala cauza pentru aceasta situatie fiind dotarile existente care permit desfaurarea activitatilor de acest gen. Principala unitate in care se desfasoara conferinte de afaceri este Cazinoul Sinaia care are numeroase sali cu capacitati diferite, dar si hotelurile din statiune detin sali de conferinta.

Cap. V MASURI DE DINAMIZARE A TURISMULUI

5.1 Analiza S.W.O.T. pentru zona turistica a Vaii Prahovei cuprinsa intre localitatile Posada si Poiana Tapului

Strengths (puncte forte)

Punctele forte ale potentialului turistic din Valea Prahovei sunt reprezentate de resursele turistice naturale, precum si de cele antropice.

Resursele turistice naturale constau in:

      Relieful variat care determina prezenta numeroaselor obiective turistice naturale: domenii schiabile, trasee pentru drumetii si alpinism, chei si vai, cascade;

      Climatul temperat-continental cu influente montane este favorabil dezvoltarii turismului montan, balnear, datorita conditiilor optime practicarii sporturilor de iarna, drumetiilor, curelor balneo-climaterice;

      Existenta a numeroase rezervatii naturale, precum si a unui parc natural (Bucegi), stimuleaza turismul;

      Hidrografia: numeroasele si variatele ape curgatoare sunt folosite pentru agrement si balneo-turism;

      Existenta unei vegetatii variate si a unei faune bogate si diverse are ca efect dezvoltarea turismului profesional si stiintific datorita valorii lor. Pe langa speciile obisnuite exista si specii declarate monumente ale naturii. Fauna are valoare estetica, recreativ-cinegetica si stiintifica.

      Alte puncte forte ale turismului din aceast sector al Vaii Prahovei sunt reprezentate de reamenajarea Hotelului Cota 1400 si a cabanei turistice Cuibul Dorului care dau turistilor posibilitatea de a se afla in mijlocul naturii beneficiind in acelasi timp si de un confort sporit (apa calda, caldura, televizor in camera, piscina, sala de fitness, sauna etc.).

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de:

      Echipamentele turistice;

      Unitati de cazare existente in toate zonele turistice. Reamenajarea unitatilor de cazare din ultimii ani a generat o crestere a numarului de turisti.

      Mijloacele de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat dezvoltarea turismului si, totodata, a permis accesul in anumite zone.

      Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turistilor sa-si petreaca timpul liber intr-un mod cat mai placut. Agrementul constituie astazi motivatia oamenilor de a calatori pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa si distra.

      Existenta turistilor romani, cat si a celor straini. Consumul turistic are efecte economice pozitive atat pentru organizatorii de calatorii, pentru dezvoltarea turismului, pentru veniturile populatiei locale, cat si pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care turismul intra in contact.

Weakness (puncte slabe)

Punctele slabe ale turismului din acest sector al Vaii Prahovei sunt:

      Lipsa promovarii turismului si a informatiilor legate de anumite zone turistice poate genera pierderea potentialilor clienti care aleg alte destinatii pentru a-si petrece vacanta;

      Lipsa investitiilor si a preocuparii in ceea ce priveste anumite zone turistice (exemplu: localitatile Posada si Poiana Tapului) care sunt mai putin promovate din punct de vedre turistic in comparatie cu statiunea Sinaia;

      Nivelul de degradare in care se afla echipamentele turistice;

      Existenta unui numar mare de structuri de primire in principalele zone turistice si a unui numar foarte mic in zonele mai putin promovate;

      Caile de acces si mijloacele de transport turistic slab dezvoltate. Inexistenta unor drumuri care sa dea turistilor siguranta in ceea ce priveste calatoria;

      Numarul redus al mijloacelor de transport pe cablu si lipsa modernizarii lor;

      Existenta unui numar mic structuri de agrement si nediversificate;

      Numarul mic de turisti in structurile de primire in raport cu capacitatea de cazare existenta;

      Valorificarea redusa a potentialului turistic;

      Calitatea slaba a serviciilor;

      Poluarea.

Opportunities (oportunitati)

Oportunitatile sunt reprezentate de posibilitatile de valorificare a potentialului turistic intr-o anumita zona. In Valea Prahovei intalnim nenumarate oportunitati, printre care:

      Reabilitarea drumurilor incepand cu cele principale si terminand cu cele auxiliare (drumuri forestiere).

      Deoarece Valea Prahovei reprezinta un important punct de acces spre traseele montane, se considera importanta reconditionarea traseelor si a marcajelor (care se gasesc intr-o stare foarte proasta, in unele locuri fiind chiar inexistente).

      De asemenea, ar putea fi imbunatatite conditiile de cazare din majoritatea cabanelor turistice.

      Reconditionarea instalatiilor de transport pe cablu.

      Extinderea lantului de statiuni montane din Valea Prahovei, astfel incat sa cuprinda zonele mai putin promovate (de exemplu, localitatea Poiana Tapului).

      Reamenajarea partiilor din Sinaia asa incat sa se ridice la standarde internationale.

      Largirea gamei de servici oferite si atragerea turistilor in statiuni pe tot parcursul anului, prin organizarea de seminarii, cursuri de scurta durata, activitati de tratament, de cosmetica, de dieta.

      Dezvoltarea turismului de afaceri si reuniuni in statiunile turistice.

      Revigorarea turismului cultural itinerant pentru cunoasterea unor zone cu valoare turistica.

      Cresterea capacitatii de cazare la nivelul oraselor pentru a se dezvolta turismul de afaceri, turismul de reuniuni si congrese.

      Modernizarea mijloacelor de transport turistic si diversificarea serviciilor oferite in timpul calatoriei.

      Aparitia si dezvoltarea unor produse turistice specifice zonei: turismul religios, ecologic, automobilistic, de echitatie, agroturismul.

      Conceperea unei strategii de diversificare a serviciilor turistice oferite de agentiile de turism, astfel incat sa fie atractive pentru fiecare turist, sa ofere alternative si posibilitati de petrecere a timpului liber in orice imprejurare si la orice ora din zi.

      Ridicarea calitatii serviciilor prestate de resursa umana din turism.

      Cresterea sectorului privat din turism.

      Dezvoltarea unor produse turistice noi la nivel international, bazate pe valori turistice culturale si naturale, incluzand activitati speciale si calatorii individuale.

      Dezvoltarea unor centre turistice in locuri istorice si zone montane, ca puncte de popas in circuite sau ca baza pentru circuite.

      Cazarea turistilor in structuri de primire pitoresti, de buna calitate, care sa reflecte arhitectura si cultura locala.

Threats (riscuri)

Amenintarile sunt reprezentate de riscurile care apar si care pot deveni puncte slabe ale turismului intr-o anumita zona. Pe Valea Prahovei, acestea sunt reprezentate de urmatoarele:

      Poluarea solului, a apelor si a aerului;

      Lipsa unor organisme special infiintate pentru reamenajarea si permanenta verificare a itinerariilor turistice;

      Vechimea si starea de uzura a unora dintre mijloacele de transport pe cablu;

      Infiintarea unor structuri de primire turistica ultramoderne in zone putin populate ameninta buna functionare a cabanelor, campingurilor si casutelor turistice din zonele respective;

      Preturile ridicate in raport cu serviciile oferite;

      Serviciile slabe de catering, cu precadere lipsa unui personal calificat in unitatile de alimentatie;

      Lipsa unor programe de promovare a turismului pe Valea Prahovei.

Posibilitati de dezvoltare si propuneri de optimizare a activitatilor de turism

Culoarul Prahovei este o zona cu un bogat potential turistic, valorificat in proportii rezonabile dar care mai suporta imbunatatiri.

Pentru dezvoltarea turismului in zona, este necesara in primul rand, imbunatatirea infrastructurii turistice. De asemenea, ar putea fi valorificat mai bine potentialul natural in special in localitatile Posada si Poiana Tapului.

Dezvoltarea infrastructurii prin imbunatatirea si modernizarea transportului feroviar si a cailor de comunicatii rutiere care asigura legatura acestui areal cu tara si cu exteriorul, aceasta pentru a asigura turistilor siguranta, confort cat mai ridicat si conditii de deplasare agreabile.

Trebuie urmarita dezvoltarea bazei tehnico-materiala existente care trebuie adaptata la standardele cererii, mai ales in localitatile din imprejurimile Sinaiei, atat prin cresterea capacitatii de cazare cat si prin imbunatatirea conditiilor oferite de acestea. De asemenea, trebuie urmarita diversificarea serviciilor oferite turistilor.

Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale se poate realiza prin:

- extinderea si modernizarea cailor de acces ;

- marirea capacitatii de cazare in apropierea obiectivelor turistice prin orientarea investitiilor pentru construirea hotelurilor familiale cu dotari medii sau a unor gospodarii taranesti pentru cazarea turistilor (impulsionarea turismului rural in localitatile de acest tip);

Programe pentru dezvoltarea si modernizarea bazei turistice:

- Organizarea serviciilor "Salvamont" care vor coordona actiunile de prevenire a accidentelor montane si de salvare a persoanelor accidentate;

- Refacerea partiei de bob si sanie din Sinaia;

- Realizarea unor trasee turistice cu caracter cultural-istoric;

- Reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic;

- Sustinerea initiativei private in crearea si dezvoltarea de unitati turistice cu servicii la standarde internationale;

- Amenajarea zonelor cu potential cinegetic, etnografic, cultural si ambiental;

- Atragerea unui numar sporit de turisti prin actiuni promotionale in tara si strainatate;

- Modernizarea infrastructurii rutiere;

- Infrastructura de comunicatii, de promovare si informare turistica in timp real pe Internet si TV cu privire la partiile de schi din Valea Prahovei;

- Infiintarea unitatilor agroturistice finantate din fondul SAPARD;

- Refacerea drumurilor de pe Valea Prahovei, constructia unui pod de 28 m lungime - Valea Alba;

- Organizarea unor manifestari cultural-artistice de presigiu, cum ar fi Colocviul Dramaturgiei Romanesti - Sinaia;

- Repararea bazelor sportive existente, precum si amenajarea unor baze noi in Sinaia.

- Dezvoltarea unor forme noi de turism: bungee-jumping, parapanta, mountain-bike si a unor servicii auxiliare precum si a infiintarea unor centre adecvat utilate pentru practicarea acestora.

Constructia Centrului Multifunctional de Agrement in zona Tavernei Sarbului este de asemenea un proiect ce ar aduce imbunatatiri activitatilor din domeniul turismului. In zona Centrului ar urma sa se construiasca vile, restaurante, hoteluri, adica un fel de cartier turistic. Astefl, ideea ca Sinaia sa devina statiunea celor 4 anotimpuri, din punct de vedere turistic nemaiexistand un sezon mort pe Valea superioara a Prahovei ar putea fi pusa in practica.

In ceea ce priveste resursele naturale ale zonei, acestea ar putea fi mai bine exploatate in scopuri turistice, spre exemplu resursele hidro-minerale aflate pe Valea Rea, Valea Cainelui, Valea Gagului sau pe Calea Moroieni din punctul Valea Seaca unde apele bicarbonatate, sulfuroase, oligominerale ar contribui la dezvoltarea turismului curativ care in momentul de fata este slab dezvoltat avand in vedere varietatea si multitudinea resurselor existente in acest areal. Tot pe baza potentialului natural (fauna, hidrografia) se pot dezvolta turismul cinegetic si pescuitul, activitati care in prezent sunt desfasurate doar la nivel individual.

Lipsa unor locuri amenajate pentru popas sau instalarea cortului duce la deteriorarea peisajului datorita numeroaselor reziduri lasate de catre turisti (in poienile de pe Calea Moroieni si Calea Codrului, aproape de cabane, etc.). Astfel de locuri ar putea fi localizate mai ales de-a lungul cailor de acces cu un mare aflux de turisti in cartierul Furnica (pe noul drum al Cotei), in cartierul Cumpatu sau Platoul Izvor dar si pe malul stang al Prahovei in dreptul localitatii Poiana Tapului.

Realizarea politicilor care sa duca la dezvoltarea turismului are, la randul ei la baza programe referitoare la produsul turistic, la principalele destinatii turistice din Valea Prahovei. Astfel, se au in vedere:

Reinvestitiile si modernizarea unitatilor de cazare;

Diversificarea ofertei turistice de sporturi, recreere, distractie;

Marirea animatiei din zonele turistice;

Descoperirea, amenajarea si reamenajarea unor obiective turistice istorice si culturale;

Dezvoltarea circuitelor turistice, precum si a excursiilor de o zi;

Dezvoltarea serviciilor turistice la nivel international;

Promovarea unei imagini favorabile in ceea ce priveste statiunile din judet;

Cresterea calitatii amenajarilor turistice;

Modernizarea treptata a produsului turistic intr-un cadru planificat si coordonat, la standarde inalte;

Asigurarea unui turism cu specific care sa reflecte trasaturile locale;

Dezvoltarea turismului oriunde exista un potential turistic.

Sinaia este de mult timp o destinatie turistica importanta la nivel national si chiar international atragand un numar relativ mare de turitti, iar modalitatea de primire a turistilor in aceasta localitate poate fi un exemplu pentru localitatile vecine precum Poiana Tapului si Posada, ce dispun de resurse proprii asemanatoare.

Promovarea si publicitatea turismului din Valea Prahovei

Dupa anul 1990, eforturile pentru promovarea turismului pe Valea Prahovei au fost destul de reduse, cele mai multe promovand Sinaia, fara a aminti de atractiile din localitatile vecine: Posada, Poiana Tapului.

Valea Prahovei dispune de un potential turistic valoros, de o oferta turistica atractiva pentru turistii dornici sa practice aproape orice forma de turism. In ultimii ani, Consiliul Judetean Prahova alaturi de Consiliile Locale si cativa investitori au facut eforturi pentru reconsiderarea locului turismului.

Promovarea turismului in zona se poate realiza prin diferite modalitati precum:

publicarea in reviste de specialitate (turism, arhitectura, istorie, etc.) a articolelor menite sa atraga potentiali turisti.

publicarea unei brosuri cu programul anual al activitatilor culturale si artistice organizate in regiune.

publicarea ghidurilor, pliantelor si a vederilor cu informatii referitoare la oferta regiunii.

promovarea unei politici de preturi si tarife atractive: elasticitate mai mare in functie de sezon, categoria de clienti, pachetul de servicii oferite, nivelul oferit de concurenta, care sa atraga turisti si in extrasezoanele inregistrate in prezent.

organizarea unor simpozioane, intruniri, contractari, in special in extrasezon.

intensificarea legaturilor cu comisiile judetene pentru turism de masa, cu centrele universitare, asociatiile de turism.

promovarea ofertei turistice pe piata externa prin participarea la targuri internationale de turism.

Valea Prahovei superioare tinde sa devina, in totalitatea sa, o microregiune turistica prin tendinta de unire a nucleelor initiale de habitat, apartinand vechilor statiuni, printre care si Sinaia, ca urmare a construirii de case de vacanta in ultimii ani.

Recunoscand valoarea turistica a Vaii Prahovei, G.Valsan scria despre aceasta ca reprezinta cazul cel mai impresionant de evolutie a civilizatiei dintr-o vale situata in unitatile montane ale Romaniei. De la nivelul anilor 1950, cand aceasta se prezenta ca o vagauna salbatica, locuita numai de cativa calugari si tranzitata de calatorii ce mergeau dinspre Muntenia spre Brasov si Transilvania, Valea Prahovei devine astazi una din cele mai luxoase statiuni de civilizatie din Europa.

Concluzii

Lucrarea de fata a incercat sa surprinda aspecte esentiale ale problemelor ridicate de continua interactiune dintre componentele mediului geografic si modul de valorificare al acestuia in cadrul activitatilor turistice din regiune.

In urma realizarii lucrarii "Potentialul turistic si valorificarea acestuia pe Valea Prahovei intre localitatile Posada si Poiana Tapului", am constatat ca turismul din Valea Prahovei este un sector al economiei in curs de dezvoltare.

Aceasta zona dispune de un numar impresionant de resurse turistice, naturale si antropice, care din pacate nu sunt valorificate la potentialul lor real. De asemenea, se poate observa ca exista o intreaga serie de proiecte concepute pentru imbunatatirea imaginii zonei dar si pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti.

Resursele turistice antropice sunt reprezentative in regiune, existand numeroase obiective de acest gen care se gasesc intr-o stare destul de buna.

Un impact major asupra activitatilor turistice il va avea construirea autostrazii Bucuresti - Brasov care va afecta nu numai aspectul general al regiunii, ci si durabilitatea si rezistenta fizica a constructiilor importante din punct de vedere turistic din regiune.

Baza tehnico-materiala a intrat intr-un proces de renovare si modernizare in perioada 2001-2004, fiind construite noi structuri de primire turistica dar si renovate unele din cele existente din anii anteriori.

Unitatile de agrement si instalatiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau sunt in curs de reamenajare, totodata existand si proiecte pentru realizarea unora noi.

In ceea ce priveste numarul de turisti sositi in unitatile de cazare in raport cu capacitatea de primire, putem spune ca exista o neconcordanta, numarul turistilor fiind mai mic decat oferta de cazare. Prin investitiile facute si proiectele derulate, autoritatile incearca sa combata acest fenomen, mizand pe atragerea turistilor intr-un numar foarte mare in viitorul apropiat. Numarul innoptarilor in structurile de primire din Valea Prahovei este relativ redus, fapt ce determina si scaderea duratei sejurului. Din acest motiv, se are in vedere ieftinirea ofertelor turistice si totodata prelungirea duratei sejururilor.

Dimensiunile cailor de comunicatie reprezinta un element favorabil datorita multitudinii legaturilor ce se realizeaza in prezent prin intermediul acestora intre localitatile din culoar si importante orase din Romania si chiar din Europa.

In ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizeaza dezvoltarea agroturismului si turismului montan si cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistica, dar si pentru dezvoltarea economica in special a localitatilor din imprejurimile localitatii Sinaia.

Strategiile de dezvoltare alte turismului din Valea Prahovei se refera numai la anumite forme de turism. In cadrul acestora nu intalnim programe pentru sporturi extreme, cum ar fi: alpinismul, catararea sportiva, orientarea turistica. De aceea, tinerii prefera sa aleaga alte destinatii, ceea ce duce si la scaderea incasarilor.

Ca o concluzie generala, se poate spune ca turismul din Valea Prahovei s-a dezvoltat in perioada 2001-2006, au fost relansate anumite zone si s-au demarat programe pentru o dezvoltare durabila a zonei. In viitor, printr-o mai buna punere in valoare a resurselor turistice din regiune ca o consecinta a unui management corespunzator, turismul poate constitui, in conditiile unei evolutii economice pozitive, una din variantele viabile pentru dezvoltarea regiunii.

Bibliografie

• Buse, C. (1967), Manastirea Sinaia, Editura Meridiane, Bucuresti.
• Candea, M., Erdeli, G., Simion, T., (2001), Romania - potential turistic si turism. Editura Universitatii din Bucuresti.
• Constantinescu, R., Sfarlea, M., (1994), Monumente religioase. Biserici si manastiri celebre din Romania, Editis, Bucuresti.
• Cristea, E., Dumitru N., (1978), Bucegi: turism-alpinism, Editura Sport-Turism, Bucuresti.
• Cucu, V., Stefan, M., (1974), Romania, Ghid atlas al monumentelor istorice, Editura Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti.
• Ielenicz, M., Comaescu L., (2006), Romania - potential turistic, Editura Universitara Bucuresti.
• Lehrer, M. F., (1967) Sinaia, Editura Meridiane, Bucuresti, 1967.
• Moise, R. Ghica, (1998), Sinaia - perla Carpatilor, Ed. Romania de Maine, Bucuresti.
• Moise, R. Ghica, (1989), Sinaia - mic indreptar turistic, Ed. Sport- Turism, Bucuresti.
• Niculesu, G., (1984), Valea Prahovei, Editura Sport-Turism, Bucuresti.
• Nistorescu, G., (1995), Din Plaiul Prahovei la Sinaia, Editura Arhimede, Bucuresti.
• Noel Computers, (2000), Mica enciclopedie multimedia a orasului Sinaia, [resursa electronica], Ploiesti.
• Niculescu, G., Velcea, I., (1979), Prahova - ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, Bucuresti.
• Pop, I., (1984), Manastirea Sinaia, Editata de Arhiepiscopia Bucurestilor.
• Stancioiu, M., Breaza, M., (1989), Noul cantec al Prahovei, Editura Sport-Turism, Bucuresti.
• Tufescu, V., (1974), Romania - natura, om, economie, Editura Stiintifica, Bucuresti.
• Ujvari, I., (1972), Geografia apelor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti.
• Velcea, I., Gheorghe Niculescu, "Ghid turistic al judetului Prahova", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1979.
• Velcea, I., Velcea, V., (1965), Valea Prahovei, Editura Stiintifica, Bucuresti.
• Vladutiu, I., (1973), Etnografia romaneasca, Intreprinderea Poligrafica Cluj.
• *** (1995), Ghidurile turistice ale masivelor: Baiu, Bucegi,Editura Sport-Turism, Bucuresti.
• *** (1981), Colectia Judetele Patriei: Judetul Prahova - monografie. Editura Sport-Turism, Bucuresti.
• *** (2001), Ghidul Muzeelor si Colectiilor din Romania, Editura Cimec, Bucuresti.
• www.primariasinaia.ro
• www.peles.ro
• www.infomontan.ro
• www.alpinet.org
• www.infosinaia.ro
• www.insse.ro