STUDIUL GEOGRAFIC COMPLEX AL COMUNEI ROSIA , SAT DAIA

STUDIUL GEOGRAFIC COMPLEX AL COMUNEI ROSIA , SAT DAIA

CUPRINS

Introducere

Cap I. Conditionari in pozitia geografica

Elemente geografico-teritoriale :

A. Clima

B. Apele

C. Vegetatia si fauna

D. Geologie

E. Geomorfologie

F.Biodiversitatea si protectia mediului inconjurator

Cap II . Determinari geoistorice in evolutia asezarilor rurale

Repere in timp

Cap III. Dimensiuni demografic

A. Structura populatiei dupa nationalitate

B. Miscarea naturala a populatiei Comunei Rosia in perioada 1990-1995

C. Miscarea migratorie a populatiei in Comuna Rosia

D. Populatia totala pe sexe la nivelul satului Daia in perioada 1992-2002

E. Populatia stabila dupa religie in anul 2002

F. Cladiri si locuinte la nivelul satului Daia in anul 2002

G. Gestionarea deseurilor

Cap IV . Invatamant si cultura

Cap V. Functiile geoeconomice actuale

A. Evolutia utilizarii terenurilor

B. Factorii de productie a Comunei Rosia

C. Cresterea animalelor

D. Resurse naturale

E. Strategii de dezvoltare :analiza indicatorilor S.W.O.T

Cap VI. Toponimia satelor

Cap VII. Resursele turistice

A. Planul urbanistic general al Comunei Rosia

B. Obiective turistice clasate istorice

C. Biserici

Cap VIII. Infrastructurile turismului

Cap IX. Tipuri si forme de turism rural

Cap X . Modalitati de amenajare si optimizare a spatiului geografic

Cap XI. Concluzii generale

Cap XII. Bibliografie

INTRODUCERE

A vorbi in lumea de azi despre sat si despre biserica inseamna a pune in discutie doua realitati care, ambele, par din alta lume, mai altfel decat aceasta in care traim. Si, partial este adevarat.

Drumul firesc al fiecarui student este sa ajunga la finalul facultatii valorificandu-si cunostintele din anii de facultate prin realizarea lucrarii de licenta.

Lucrarea contine studiul geografic complex al unui sat romanesc din Transilvania. Acest sat se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi proprii care ii contureaza o anume personalitate geografica.

Studiul geografic al unei asezari rurale contribuie la cunoasterea coditiilor naturale in determinarea rolului lor in dezvoltarea economica, la cunoasterea potentialului uman in vederea elaborarii unor prognoze si evaluari viitoare.

Continutul acestei lucrari este rezultatul sintezei unor date din literatura de specialitate, diferite surse, precum si a observatiilor din teren facute in acest scop.

Consistenta stiintifica a lucrarii este sustinuta de reprezentarile grafice,tabelele si fotografiile realizate de mine in frumosul spatiu transilvanean al satului Daia,comuna Rosia,judetul Sibiu.

Satul Daia de azi sau In trecut Daia Saseasca (in dialectul sasesc Duelmen, Dlmen, in germana Dollman,Thalheim,in traducere ,,Satul din Vale'',in maghiara Dolmany) a cunoscut prima atestare documentara in anul 1280,iar impreuna cu celelalte cinci sate (Rosia-resedinta comunei; Casolt;Cornatel;Nou si Nucet) formeaza comuna Rosia. Cele sase sate au multe asemanari dar si deosebiri mai ales in ceea ce privesc elementele socio-economice. Diferentele se explica prin evolutia spatiala si functionala diferita.

Exprim pe aceasta cale mii de multumiri tuturor celor care m-au ajutat si sustinut pentru intocmirea lucrarii. Realizarea acestei lucrari nu s-ar fi putut face fara sprijinul domnului prof.univ. Radu Sageata,coordonatorul stiintific al acestei lucrari. Sincere multumiri si sentimente de recunostinta tuturor cadrelor didactice ale Facultatii de Geografia Turismului din Sibiu, domnului decan prof. univ. dr. Ion Velcea.

De asemenea pe aceasta cale aduc mii de multumiri Primariei Comunei Rosia si domnului primar Valentin Aldea care prin documentatiile si informatiile acordate m-au ajutat sa realizez o parte din capitolele aceste lucrari

Fig.1 Imaginea satului Daia surprinsa de pe DJ 106

Fig.2 Imaginea satului Daia

Cap I. Conditionari in pozitia geografica

Satul Daia esti strabatut de paralela de 45º48 latitudine nordica si meridianul de 24º1645, apartinand din punct de vedere geografic partii de sud a podisului Transilvaniei- respectiv al podisului Hartibaciului, aproape de limita cu depresiunile Fagarasului si Cibinului.

Relieful satului este deluros fiind strabatut pe directia NE-SV de raul Hartibaciu care este principalul colector al apelor din comuna Rosia si a paraurilor Vaii Daia.

Valea si lunca raului Hartibaciu reprezinta zona cea mai joasa ca altitudine de pe teritoriul satului Daia.

Comuna Rosia este formata din:

Rosia, resedinta comunei;

Casolt, sat situat la 5 km;

Cornatel, sat situat la 15 km;

Daia, sat situat la 4 km;

Nou, sat situat la 7 km;

Nucet, sat situat la 15 km.

Satul Daia se invecineaza la nord cu satul Nou, la sud cu satul Casolt, in partea de vest cu Municipiul Sibiu iar in partea de est cu satul Cornatel.

Cea mai apropiata statie CFR este statia Cornatel, pe linia ferata nefunctionala, in prezent. Linia ferata si podurile au fost declarate monumente istorice si vor fi integrate intr-un proiect regional in vederea reabilitarii si introducerea lor in circuitul turistic.

Fig.3 Harta hipsometrica,geomorfologica si reteaua hidrografica

Elemente geografico-teritoriale

Intravilanul localitatii Rosia are o suprafata de 223,70 ha.Bilantul teritorial propus si in curs de avizare si aprobare este urmatorul:

A. Clima

Elementele climatice ale zonei nu se deosebesc de cele de pe versantul nordic al Carpatilor Meridionali din depresiunile de contact care-i desparte de Podisul Transilvaniei. Regiunea are un climat de tip temperat continental cu influente oceanice manifestate prin temperaturi moderate si precipitatii bogate.In Daia clima este asemanatoare cu clima orasului Sibiu, fiind situate in aceeasi depresiune-Depresiunea Sibiului.

Clima este moderata,temperatura maxima fiind de cca 30ºC in lunile iulie, august iar cea minima -28ºC, -30ºC in lunile ianuarie, februarie.

Regimul ploilor este in general potrivit, ploile cele abundente cad in deosebi primavara si toamna.Datorita apropierii muntilor, primavara si uneori la inceputul verii ploile sunt insotite deseori de scaderi de temperatura.

Regimul termic

Temperatura medie anuala este de +8,5-9ºC,amplitudinea temperaturii medii anuale este de 23-24ºC,temperatura medie maxima(iulie)este de 19,6ºC,temperatura medie minima(ianuarie) este de -3,8ºC.

Temperatura medie pe anotimpuri si a sezonului de vegetatie:

- primavara : 8ºC

- vara :18,3ºC

- toamna : 8ºC

- iarna : -4,2ºC

- sezonul de vegetatie : 15,6ºC.

Numarul de zile pe an cu temperaturi medii diurne >10ºC este de 172 zile.

Numarul de zile pe an cu temperaturi medii diurne > 0ºC este de 230 zile.

Primul inghet apare in 11 noiembrie, iar ultimul inghet in 22 aprilie, limitele sezonului de vegetatie fiind in general din 20.04 - 20.10.

Umezeala relativa a aerului este : primavara 65%, vara 70 % , toamna 77%, iarna 80 % ; media anuala 73% ; media lunii iulie 69 %.

Durata perioadei de vegetatie este de 178 zile.Conditiile termice determina conditii de vegetatie aproape de optim pentru gorun, stejar, carpen si paltin.

Variatia temperaturilor maxime si minime au uneori influente negative asupra regenerarilor.

Temperaturile maxime din lunile de vara asociate cu perioade fara precipitatii pot avea efecte negative asupra cresterii dezvoltarii vegetatiei(produc seceta).

Iernile sunt moderate, chiar blande, cu o temperatura medie de -2ºC, durata medie a stratului de zapada fiind de circa 105 zile.Cand stratul de zapada este subtire, temperaturile scazute din acest interval (conjugate si cu alti factori-vant si pasunat) pot produce pagube in culturile tinere.

Precipitatiile

Precipitatiile medii anule in satul Daia sunt de 660 mm/an, cantitatea minima de precipitatii este de 470 mm/an, iar cea maxima este de 960 mm/an.

Sunt destul de numeroase lunile secetoase in care cantitatea maxima de precipitatii nu depaseste 80 mm/an.

Vanturile

Vanturile dominante sunt cele care bat din directiile N-E,S-V (Vantul Mare).Vantul dominant este denumit local "Muresan", cu frecventa medie de peste 18% constatandu-se o usoara sporire atat a frecventei cat si a intensitatii lui in lunile de primavara si vara.Mai rar apare in regiune"Vantul Mare" care uneori primavara grabeste topirea zapezilor deoarece este un vant cald.De asemenea din directia V si S-V in sezonul cald se face simtita prezenta unui vant cald si secetos numit "Austrul".

Viteza medie a vantului este de 3,1 m/s.

Frecventa medie a vantului pe directie si anotimpuri precum si viteza medie a vantului pe directii sunt redate in tabelul urmator:

Factor climatic	Anotimp	Directia vantului N    N-E E S-E S S-V V N-V	Calm
Frecventa medie a vantului	Iarna Primavara Vara Toamna Anuala
Viteza medie	m/s

Trasaturile generale ale climei regiunii sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale si in special de relief.

B. Apele

Reteaua hidrografica a satului Daia este reprezentata prin paraul Vaii Daia.Furtunile sau aversele prelungite din timpul veri, nu imprima apelor cu caracter torential, au durata de obicei scurta si frecventa scurta.Alimentarea retelei hidrografice este mixta, atat din precipitatii cat si freactic.Scurgerile maxime se realizeaza primavara in lunile aprilie-mai iar minimele in lunile de toamna in lunile septembrie-octombrie.

In perioadele sarace in precipitatii, scade in mod vizibil debitul apelor, in timp ce ploile de lunga durata au tendinta de a-l creste, uneori brusc. Regimul hidrologic fiind influentat de conditiile fizico-geografice, este un regim hidrologic de tip de deal si podis, ce se caracterizeaza printr-o perioada cu ape mai mari provenite din topirea timpurie a zapezii, viituri provenite din ploile cazute in lunile mai-iunie, apoi o perioada stabila de ape foarte mici pana la sfarsitul toamnei, cand apar din nou ape mai mari,care uneori duc la inundarea micilor gospodari.

Apa din precipitatii asigura necesarul de umiditate din sol, avand un caracter percolativ.

C. Vegetatie si fauna

Varietatea formelor de relief, altitudinile, diversitatea vegetatiei, a florei si faunei formeaza cadrul natural variat si pitoresc de care beneficiaza localitatea.Plaiurile etajului deluros inferior, cu intinse pajisti pentru cosit si pasunat,beneficieaza de soluri brune de padure tipice sau podzolice, favorabile vegetatiei ierbii precum si culturilor (mai ales al cartofului).

In zona terenurilor agricole se gasesc soluri brune tipice si argilice pe care se cultiva cereale si legume si cresc pomi fructiferi.

In zona depresionara si in lungul vailor intalnim arborii de esenta moale,ca: salcia,plopul,arinul,pluta si rachita.

Tot aici sunt prezenti si arbusti ca:macesul, porumbarul,paducelul, alunul,murarul,cornul si plante ierboase ca: pipirigul, rogozul, papura s fanetele de lunca.

D. Geologie

Depresiunea Transilvaniei a luat nastere prin afundarea unui teritoriu foarte intins cuprins intre cele trei ramuri ale Muntilor Carpati; pe aceasta arie s-a intalnit un bazin de acumulare realizat prin boltirile si cutarile straturilor geologice. Conditiile in care a evoluat bazinul a deteminat paritia unor zone concentrice diferite.Astfel ,de la contactul cu ramura muntoasa carpatica si pana la valea Hartibaciului apare o zona clara si anume zona cutelor orientate de la E la V. Depozitele de cuvertura sunt de natura aluvial-fluviatila dealungul cursurilor de apa si de natura deluviala pe versanti (luturi, argile,marne, nisipuri, pietrisuri).

In aceste conditii geologice pe versantii cu panta mare apare pericolul eroziunii.

E. Geomorfologie

Varfurile cele mai importante sunt :Dealu Hula(611m) ,Varful Chirnogu(610m) si Dealu Viilor (553m).

Formele de relief au influenta asupra factorilor climatici (caldura,umiditatea,etc.) creand topoclimate specifice ,determinand in acelasi timp si profunzimea solului, grosimea orizontului de humus ,etc.Aceste influente se concretizeaza in bonitatea stationala care determina in final productivitatea arboretelor.

Sursa : Forest Grup Proiect -Amenajamentul fondului forestier proprietate publica apartinand Comunei Rosia-Judetul Sibiu 2004.

F. Biodiversitatea si protectia mediului inconjurator

Aproximativ 18% din suprafata zonei este reprezentata de pajisti,20 % faneata, 38% padure si 25 % teren arabil.

Biodiversitatea floristica este amenintata, fragila si are mare nevoie de masuri specifice de conservare.

Potentialul cinegetic

Unitatea de baza I Rosia este parte a fondurilor de vanatoare, vanatul principal fiind :mistretul, capriorul iar cel secundar iepurele si specii de rapitoare:lupul, vulpea.

Cap II. Determinari geo-istorice in evolutia asezarilor rurale

Daia- Daia Saseasca, ung. Dolm ny, germ.Thalheim, raion Sibiu,reg. Brasov.

In anul 1327 satul Daia purta numele de Thalheim, in anul 1332 a purtat numele de Thalheym, 1372 Dalhem, 1374 Dalheim,1380 Dahely,1382 Dalheym, 1468 Dalum, 1492 Dolum, 1494 Dalhaym, 1500 Dalmar, 1501 Dalmon, 1506 Dalem, 1550 Dallija, 1733 D llya,1750 Dalya, 1805 Dolman, 1850 Dajje, 1854 Dolm ny, Thalheim,Daia.

Localitatea Daia a fost atestata documentar in anul 1327

In locul numit Paraut a fost cercetata o asezare eneolitica.

D.Popa aminteste aici un vicus roman care isi prelungeste existenta pana in sec IV.Aceasta se afla la NV de sat, in punctul Dupa Biserica.

Biserica luterana este o bazilica romanica de tipul scurt al celei din Cisnadioara.Aceasta are corul patrat cu absida si doua absidiole in fata navelor laterale, decrosate in grosimea peretilor rasariteni.Ea s-a pastrat relativ bine,schimbari suferind mai ales corul, dar si navele, care au fost boltite.Monumentul dateaza din prima jumatate a secolului XIII.

Fortificatia din jurul edificiului de cult este o curtina (portiune de zid care uneste flancurile a doua bastioane) simpla, de plan oval, fiind executata in doua etape si din materiale diferite.

Zidul a fost mai intai din piatra, iar turnul clopotnita ce flancheza poarta este din caramida.El a fost ridicat pe fundatii mai vechi datate in jurul anului 1270.

Repere in timp

In a doua jumatate a sec XIII a fost construita si biserica evanghelica din Daia cu turnul asezat in partea de sud a bisericii, la cca 12 m, cu ziduri pe ambele laturi.Turnul are un plan patrat pe 4 nivele.Parterul este boltit cilindric, iar etajele superioare sunt despartite prin plansee de lemn.Cu mici modificari la galerii, turnul si zidurile se mentin in forma originala din sec. XIII.Biserica romanica a suferit modificari in perioada goticului, pastrand zidurile exterioare ale navei laterale, stalpii dreptunghiulari si corul de forma patrata.Lucrari de reparatii s-au facut in anii 1778 si 1888.

In prezent biserica este in stare avansata de degradarea, mai pronuntata in partea de nord, unde sunt distruse finisajele interioare si exterioare.

In 1595 a fost construita casa taraneasca din Daia la nr.12, in prezent monument istoric.Pe fatada principala se afla o inscriptie, intr-un medalion, cu urmatorul text : "Renoviert durch Susanna Weiss 1958-gebaut 1595".

~ 1914-1918 locuitorii din comuna Rosia au participat la primul razboi mondial,numarul eroilor cazuti a fost destul de mare, toti fiind ingropati in Cimitirul de Eroi din Dealul Daii.

~ 1956 furnizarea gazului metan in satul Daia si Cornatel, gazul metan fiind utilizat pentru incalzirea locala si la bucatariile gospodaresti existente.

~1966 furnizarea curentului electric catre localnicii comunei Rosia

Bibliografie: Registrul istoric al comunei Rosia, judetul Sibiu, intocmit pana la data de 1.05.1944 de notarul comunei Ioan Mihu, pus la dispozitia colegiului de redactie de conducerea Primariei Rosia.

Cap III Dimensiuni demografice

Recensamantul populatiei reprezinta o observare statistica totala, special organizata, in vederea cunoasterii numarului populatiei unei tari la un moment datsi a structurii acesteia dupa caracteristici demografice, social-culturale si economice.

Populatia din satul Daia la recensamantul din 1992 era de 745 locuitori iar la recensamantul din 2002 populatia era de 770 locuitori.

Evolutia populatiei comunei Rosia, in perioada 1930-1992

Structura populatiei pe localitati exprimata procentual

A.   Structura populatiei dupa nationalitate

B. Miscarea naturala a populatiei comunei Rosia in perioada 1990-1995

B.     Miscarea migratorie a populatiei in comuna Rosia

   

Legenda

- Stabiliri de domiciliu in localitate   

- Plecari cu domiciliul din localitate

Evolutia nr. de salariati in comuna in perioada 1990-1997

D. Populatia totala pe sexe la nivelul satului Daia in perioada 1992-2002.

E. Populatia stabila dupa religie in anul 2002

F. Cladiri si locuinte la nivelul satului Daia in 2002

Fonudul locativ 2002

G. Gestionarea deseurilor

Protectia mediului include ca problematica si problema gestionarii deseurilor.In anul 2007 s-au facut pasi importanti in abordarea acestei probleme.Astfel Consiliul Judetean Sibiu a demarat intocmirea unui Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor.De asemenea Consiliul Judetean Sibiu, intrunit in sedinta publica la data de 9 august 2007 a luat Hotararea Nr.86 privind aprobarea participarii Consiliului Judetean Sibiu in calitate de partener la Proiectul "Gestionarea integrala a deseurilor menajere in 20 de localitati ale zonei Marginimii Sibiului" in cadrul programului Phare 2005.

Cap IV Invatamant si cultura

Scoala generala din satul Daia cu clasele I-VIII, director fiind Pop Letitia, in satul Daia exista gradinita cu program normal.

In sat gasim si camin cultural, oficiu postal.Dipsensar uman exista numai in comuna Rosia, activitatea se desfasoara intr-un imobil al Primariei Rosia, la nr.6.Medici:dr.Popescu Lidia, dr.Tichindelean Bianca, dr.Papusar Dana-stomatolog.

Infrastructura sociala-educatie in comuna Rosia :

Desi Daia este un sat mic cu invatamant primar si gradinita cu program normal a dat societatii romane o personalitate si anume un poet de limba germana Georg Hoprich nascut in anul 1938 in Daia si a decedat in anul 1969 in Cisnadie, judetul Sibiu.

Cap V Functiile geoeconomice actuale

A.Evolutia utilizarii terenurilor

Mori existente in satul Daia , in totalitate particulari, aici fiind Vanga Gheorghe.

In Daia livezile cu pomi fructiferi se intind pe cca 296 ha.

B.Factori de productie a Comunei Rosia

C. Cresterea animalelor

D. Resurse naturale

Cariera de pamant galben

Lac natural de cca 15000 mp

Nisip de cariera-pentru pavarea strazilor

Nisip,pietris din raul Valea Daii pentru constructii

Argila rosie utilizata ca mortar in constructii, fiind inlocuitor al mortarului de var cu nisip.Se exploateaza in Hula la Daia si Cornatel si mai putin la Casolt.

E. Strategii de dezvoltare a ramurilor economiei,analiza indicatorilor S.W.O.T

Metoda SWOT este una dintre cele mai frecvent uitilizate metodologii de analiza a nivelului de performanta al unei comunitati/ organizatii.SWOT este o modalitate de a analiza pozitia unei comunitati/ organizatii sau a unui departament in relatie cu competitorii sai.

Cap VI Toponimia satelor

Cercetarile asupra ramificatiilor teritoriale ale limbii romane au o traditie indelungata, caracterizandu-se prin inregistrarea si explicarea unui material bogat de pe intreg teritoriul tarii.

Daia

Din 1280, cand cunoaste prima atestare documentara, Daia Saseasca (germ. Denndorf, ung. Szaszdalya) este mentionata constant in documente cu numele Dalia (1280), Dala (1289), Dalida (1309), Dalya (1322), Dulia (1345-1347), Dallendorf (1488), Dellenderf (1523), Szasz Dallya (1733), Dallya (1760-1762), Daja (1850), iar din 1854 Dalya, Denndorf si Daia. Thomas Nagler deriva numele satului din germanul dalie, delle, cu semnificatia adancitura. Asezarea satului intr-o vale adanca, inconjurata de dealuri, ii justifica numele. Satul Daia poarta un nume raspandit pe teritoriul Transilvaniei si chiar in Vechiul Regat. Cel mai apropiat este satul Daisoara, aflat intre Jibert si Ungra, in apropierea orasului Alba Iulia se afla Daia Romaneasca, in zona Odorheiului Daia Secuiasca, iar in apropierea Sibiului o localitate Daia, numita in documentele medievale Thalheim (germ) sau Dolmany. Alte doua localitati cu numele Daia se afla in judetele Gorj si Giurgiu. Conform traditiei locale, la inceput comunitatea saseasca din Daia avea cateva colibe saracacioase, amenajate in jurul unei bisericute. Satul este mentionat pentru prima data intr-un document emis in 1280, prin care se atesta vanzarea unei mori in Agnita, la care este martor cornitele Petru din Daia. Dintr-un act intocmit ulterior reiese ca nobilul Petru era fiul lui Henneng, caruia istoriografia saseasca ii atribuie intemeierea asezarii. In 1289, greavul Peter, fiul lui Henneng de Daia, a cumparat de la Ladislau, fiul lui Daras, si de la fiii acestuia, Mihail, Ladislau, Emeric si Opour (comes Ladislaus filius Daras et Michael, Ladislaus, Emericcus ac Opur filii sui), pamanturile Granari (Muckendorj) si Sarustelek, asezate la izvoarele raului Kozd, invecinate cu satele Jibert, Lovnic, Barcut si Popteluky. Suma platita de cornitele Petru a fost de douazeci de marci. Actul de vanzare-cumparare a celor doua mosii este scrisoarea privilegiala data de capitlul Bisericii Transivaniei. In 1293, Petru trimite aceasta scrisoare pentru ratificare regelui Ungariei, Andrei al III-lea, si primeste un act de adeverire intocmit de magistrul Teodor, prepozitul bisericii de Alba si vicecancelar al curtii regale, si intarit cu dubla pecete. Petru si urmasii sai stapanesc pamanturile cumparate, in liniste si pace, timp de 33 de ani. Desi prin actul din 1289 cornitele Ladislau si-a luat sarcina de a pune la adapost, prin munca si osteneala sa, pe cornitele Petru de orice pricina care s-ar isca impotriva lui din pricina ziselor pamanturi, in preajma anului 1288 izbucneste un conflict intre fiul lui Ladislau, Mihail, si fiul lui Petru, Mathias. Cel din urma se plange voievodului Transilvaniei, Toma Szecseny, si-i prezinta scrisorile privilegiale ale capitlului din Alba Iulia si ale regelui Ungariei, care ii atestau dreptul de proprietate asupra teritoriilor revendicate de Mihail. La sfatul episcopului Transilvaniei, Andrei, si a comitelui secuilor, magistrul Stefan, voievodul Transilvaniei a convocat la Kereztus, azi satul Oprisani de langa Turda, o adunare obsteasca a nobililor sasi si secui din cele sapte comitate, la care au participat si oamenii bisericii. In prezenta lor, Mihail si Mathias si-au prezentat dovezile privind dreptul de proprietate asupra pamanturilor Granari (Muckendorj) si Sarustheluk. Adunarea nobiliara a hotarat ca scrisoarea prezentata de Mihail este un temei neinsemnat si lipsita de putere in fata scrisorii lui Mathias. In numele juzilor, voievodul Transilvaniei a hotarat ca fratii Mathias si Iacob si urmasii lor sa stapaneasca in pace si nestramutat pamanturile cumparate de tatal lor. Dreptul de proprietate le-a fost intarit prin scrisoarea voievodului Transilvaniei, data la Cristis, in 20 aprilie 1322. In 1428, Johann, fiul lui Michaels, un descendent al familiei greavilor din Daia, primeste din nou dreptul de proprietate asupra satului Granari pentru ca, intre timp, actul care atesta familiei sale dreptul asupra teritoriului a fost distrus de romanii din regiunea Fagarasului. Documentele demonstreaza ca, de-a lungul timpului, greavii din Daia au avut in proprietate mari suprafete de pamant in interiorul localitatii si in afara ei. Este evident ca familiile nobiliare si preotii sasi au primit la inceputul colonizarii suprafete de pamant mai mari decat restul membrilor comunitatii, pe care le-au marit prin cumparari confirmate prin scrisori privilegiale.

La mijlocul secolului al XV-lea, un alt nobil din Daia joaca un rol important in viata comunitatii si chiar dincolo de granitele ei. In 1431, Valentin, fratele sau, Emmerich, si nobilul Johann impart intre ei lacurile cu pesti din zona. Posesiunea este intarita, in 1470, printr-un act al capitlului Bisericii Transilvaniei. In 1451, Valentin merge impreuna cu sibianul Mathias la regele Sigismund. Ei reprezinta comunitatea saseasca din Transilvania, pledeaza in fata regelui pentru ridicarea vamilor sasilor din cele sapte scaune ale Provinciei Sibiului si obtin o scrisoare de protectorat. Ulterior, Valentin participa la impacarea comunitatilor din Laslea si Danes. Pe un document din 1447 apare numele nobilului Balint din Daia. Din secolul al XVI-lea, puterea familiilor nobiliare din Daia a scazut, iar pamanturile lor au fost absorbite de comunitatea sateasca. Daca familiile bogate au avut de ales intre a ramane pe pamantul regal, renuntand la rangul nobiliar, sau de a intra in randul nobililor maghiari, atunci cu siguranta ei au optat pentru prima varianta.

Comunitatea din Daia a cunoscut in secolul al XVIII-lea o perioada de declin economic datorat razboaielor si epidemiilor. Dupa razboiul curatilor, asupra satului Daia s-a abatut o epidemie de ciuma in urma careia au murit 185 de membri ai comunitatii evanghelice, impreuna cu preotul Mathias Goldner, predicatorul si organistul. In 1733, comunitatea saseasca din Daia datora mostenitorilor lui Johann Haller 500 de guldeni. Lipsiti de resurse financiare, satenii s-au vazut nevoiti sa cedeze o parte din pamanturile comunitatii si o padure, numita astazi Halerii. Incepand cu secolul al XIX-lea, criza a fost depasita, iar comunitatea si-a demonstrat prosperitatea prin sporul demografic, multiplicarea retelei stradale si amenajarea unor edificii, cu importanta deosebita in viata sociala a asezarii. S-au reamenajat casa parohiala, turnul, scoala si casa predicatorului. In 1782 s-a pus piatra de temelie a casei parohiale, terminata in urmatorii patru ani. In 1801, turnul vechi, puternic degradat, a fost daramat, iar piatra a fost refolosita la inaltarea noului turn, cu inaltimea de 63 m. In 1829 i se incredinteaza lui Joseph Kalr Melischek, cel care a coordonat constructia bisericii din Saes, constructia turnului patrat, a carui fundatie patrunde adanc in pamant. A fost finalizat dupa cinci ani si a devenit simbolul stabilitatii si rezistentei comunitatii. Dupa inaltarea lui, Daia a devenit comunitatea cu turnul inalt.

Noul turn a fost afectat de cutremurul din 1838, dar rezistenta sa a demonstrat trainicia constructiei, in 1891, pe turn s-a montat un paratrasnet, in 1904, comunitatea a cumparat un ceas din Germania pe care l-a montat in turn, vechiul ceas fiind vandut. Faimosul turn din Daia, avariat in timpul cutremurului din 1977, a beneficiat de o ultima renovare in 1978-1979. Atunci au fost sudate in interior bare masive de fier, acoperite cu tencuiala.

Extras din 'Comuna APOLD Studiu monografic complex'

Nicolae Edroiu (coordonator) , Mariana Pintilie, Dorin Pintilie, Valentin Orga, Cosmin Budeanca, Bogdan Iacob

Editura EURODIDACT, Cluj Napoca 2003, ISBN 973-86147-9-1

Cap VII Resursele turistice

In satul Daia turismul dezvoltat este turismul de agrement reprezentat de noul cartier, Daia Noua, un cartier rezidential de vile situat intr-o frumoasa livada de pomi fructiferi.Este de apreciat efortul administratiei locale de valorificare a acestui teren, pozitionat foarte generos pe pantele localitatii Daia, o asezare ce ar fi necesitat o sistematizare mai unitara din punct de vedere al infrastructurii si utilitatilor(apa, canal, curent electric si gaz).

A.Planul urbanistic general al Comunei Rosia

Planul este elaborat conform Legii 50/1991 analizandu-se urmatoarele componente:

-delimitarea intravilanului

-organizarea zonelor functionale

-potentialul uman

-populatia si aspectele sociale

-fondul construit

-organizarea circulatiei

-echiparea tehnico-edilitara

-protectia si conservarea mediului construit si natural

PUG-ul a fost aprobat prin Hotararea Nr. 35/2002 ulterior proiectantul recomandand aprofundarea planului de amenajare a teritoriului prin:

-elaborarea unor planuri urbanistice zonale pentru zonele de locuit propuse pentru parcelari de locuinte individuale

-definirea dreptului de proprietate asupra terenului in concordanta cu legile in vigoare.

B.Obiective turistice clasate istoric

Obiectiv memorial

Parcela eroilor romani din Primul Razboi Mondial,amplasat pe Dealul Daii,a fost amenajat in anul 1916 si are o suprafata de 4000 m². In aceasta parcela sunt doua gropi cu 473 eroi si 6 morminte individuale, dintre care 478 eroi neidentificati si un erou identificat.

Fig 4

Fig 5

C.Biserici

Biserica Buna Vestire-1937, Biserica "Sfantu Nicolae"-1935, preot Rotar Traian, cantaret bisericesc Radu Fronu.

Biserica este locasul anume construit si consacrat pentru cinstea lui Dumnezeu si realizarea comuniunii cu El, in care ierarhia bisericeasca si credinciosii impreuna savarsesc cultul divin public la timpuri stabilite si dupa anumite randuieli. Desi satul Daia este unul dintre micile sate romanesti, cu un numar mic de locuitori 770 de suflete, aici gasim lacasuri de cult si anume :

~1270 - Biserica Evanghelica Lutherana Fortificata C.A stil romanic sec. XIII

~1935 - Biserica Ortodoxa cu Hramul ,, Sf. Nicolae ''- stil autohton

~1937 - Biserica Ortodoxa ,, Buna Vestire''

Biserica Evanghelica Lutherana Fortificata C.A.

Monument istoric, biserica a fost construita in jurul anului 1270, in stil romanic cu trei nave, fara clopotnita. Din aceasta biserica se mai pastreaza zidurile exterioare ale navelor laterale, corul patrat cu inchidere semihexagonala si stalpii navei principale. Incepand cu 1500 s-au realizat lucrari de restaurare si transformare : corul este inzestrat cu bolti in cruce, cu o cheie de bolta in forma de rozeta, cu un tabernacol in peretele sudic; se bolteste nava principala, ferestrele navelor laterale primesc forma tipic gotica, se intareste intreaga constructie cu contraforturi. Altarul dateaza din prima jumatate a sec. al XVIII-lea, tabloul principal fiind executat de pictorul sibian Martin Stock. In jurul anului 1270 se ridica clopotnita impreuna cu zidul de aparare, facand parte din aceasta si servind in acelasi timp ca bastion. Casa parohiala dateaza din sec. XVIII ; a fost marita si reparata in 1900.

Biserica Ortodoxa cu Hramul ,,Sf. Nicolae'' este actuala biserica si a fost construita in anul 1935, din caramida si piatra, acoperita cu tigla iar turnul cu tabla zincata. Cladirea a fost ridicata sub preotul Victor Anghel pe terenul obtinut prin Reforma Agrara in 1924 cu fonduri obtinute prin colecta pe vremea preotului Galaction Vasu de la credinciosii din parohia acestuia si de la credinciosii din intreaga tara. Planurile bisericii au fost facute de un arhitect din Blaj, zidaria de ministru Andras, iar dulgheria de I. Stoia , ambii din comuna Rosia , biserica nu este pictata doar zugravita , iconostasul este pictat in ulei pe placaj. In anul 1967 biserica s-a zugravit in culori de apa de catre doi zugravi din Sibiu (I.Opris si G.Schuster ) , iar in anul 1968 iconostasul este pictat in ulei de artistul plastic Lisan Nicolae, fiu al satului.

Fig. 6 Biserica ,,Buna Vestire''-1937

Fig.7 Biserica ,,Sf. Nicolae''-1935

Cap VIII. Infrastructurile turismului

In prezent satul Daia este alimentat cu apa din puturile forate, reteaua de canal nu exista , in schimb exista retea de gaz si televiziune prin cablu.

Reteaua de alimentare cu apa s-a propus prin forarea unor puturi si alimentarea cu apa din acestea, avand lungimea de 6 metrii, diametru de 110 metrii avand o putere de 2 Kw si un rezervor de apa cu un volum de 18 mc.

Reteaua stradala in localitate este impartita astfel: strada principala avand o lungime de 1500 metrii, latime de 8 metrii si are 118 case, strada laterala avand o lungime de 1850 metrii, o latime de 6 metrii si 147 case.

Traseul drumului Judetean 106 care face legatura intre Sibiu si Agnita strabate localitatea Daia, avand aici o statie de autobus.

Cap IX Tipuri si forme de turism rural

Punctele cu potential de dezvoltare locala a turismului: cetatile Bisercii Fortificate, zonele rezidentiale de vacanta in cartierul Daia Noua,etc.

Largi posibilitati de dezvoltare a agroturismului si turismului rural datorita peisajului, datinilor, obiceiurilor, a monumentelor naturale si a specificului aparte a Vaii Hartibaciului in Defileul Casoltului.In zona exista doua pensiuni in plina dezvoltare precum si o retea bine dezvoltata de pensiuni turistice precum si de facilitatile balneoclimaterice de la Ocna Sibiului.

Cap X Modalitati de amenajare si optimizare a spatiului geografic

Productia artizanala i me te ugareasca

Profund legata de turism, productia artizanala reprezinta o importanta resursa ce poate fi exploatata in viitor. In ultimii ani au aparut pe piata o multime de asa-zis 'artizanat', fiind evidenta producerea acestora in serie si de prea multe ori, in afara bunului gust. Ar urma ca productia artizanala sa fie orientata spre realizarea de obiecte cu caracter functional - ornamental un loc insemnat urmand a fi ocupat de: tesaturi, pielarie - cojocarie, vase si alte obiecte din lemn (donite,, butoaie pentru vin si ciubere pentru flori de apartament, figurine -jucarii), mobilier mic ori chiar garnituri intregi reprezentand unicate, productie care nu trebuie lasata la voia intamplarii, ci supravegheata si corectata spre a corespunde esteticului universal oglindit in cel traditional romanesc de catre artisti plastici, sculptori ori altfel de artisti.

Pentru a avea materia textila suficienta este necesar sa se creasca mai multe oi. Aceste bunuri vor putea fi produse in mici ateliere la domiciliu, dand astfel posibilitatea taranului - mestesugar sa-si faca meseria si, in acelasi timp, sa ramana in continuare un producator zootehnic.

Odata rentabilizata aceasta productie artizanal -mestesugareasca treburile ar merge bine de la sine, iar mestesugul s-ar transmite din generatie in generatie.

Corelarea in plan teritorial a echiparii de baza a teritoriului cu organizarea retelei generale de localitati, intr-o conceptie unitara, imbinandu-se necesitatile de perspectiva ale economiei regionale cu asigurarea unor conditii de viata cat mai bune in cadrul localitatilor.

valorificarea durabila a resurselor naturale existente, in special a celor agricole, silvice, turistice si hidrografice;

Cap XI. Concluzii generale

Scopul acestei lucrari a fost de-a scoate in evidenta valorile traditionale ale satului romanesc, obiceiurile crestine ale vietii de la tara de altadata. Aceste obiceiuri s-au pierdut datorita migratiei populatiei catre marile orase industrializate in trecut , iar in zilele noastre catre tarile bine dezvoltate ale Uniunii Europene pentru o viata mai buna , lasand o dureroasa consecinta si anume disparitia unor sate ducand la modificarea hartii geografice a tarii noastre.

Datorita faptului ca Daia Saseasca din judetul Sibiu , Romania are un parteneriat cu saisprezece localitati din Germania care spre uimirea noastra se numesc tot Daia dar in limba germana se scrie THAILEM si datorita fondurilor europene nerambursabile speram ca resursele turistice din Daia cat si din celelalte cinci sate sa fie restaurate , zonele de agrement si bisericile pentru a putea fi vizitate de turistii romani si straini. Atunci cu siguranta aceste sate nu vor fi locuite numai de varstnici.

Ca autoare a acestor randuri am incercat sa reinviu afirmatiile si informatiile obtinute cu truda de marile personalitati din societatea romana.

Cap XII. Bibliografie

SILVESTRU MOLDOVAN, NICOLAE TOGAN, (1919) "Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romanat din Transilvania, Banat si Maramures "intocmit din incredintarea Asociatiei pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, Editia a II-a, Editura Asociatiunii, Tipografia Libertatea Orastie, Sibiu;

N. CALOIANU , (1967) "Zonele functionale ale orasului Sibiu", Anal. Univ.Bucuresti, Seria st. nat. , geol-geogr. , nr.1;

N. LUPU (1966) , Cetatea Sibiului , Editura meridian, Bucuresti;

L. BADEA , N. CALOIANU , GH. DRAGU , (1971) "Judetul Sibiu " Editura Academiei Republicii Socialiste Romania , Bucuresti;

PROF. UNIV. DR. DOC GRIGORE POSEA, DR. MIRCEA MACIU, DR.ING. NICOLAE ZEGHERU, (1982) "Enciclopedia Geografica a Romaniei" Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;

CORIOLAN SUCIU, (1966)" Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania" Editura Academiei Republicii Socialiste Romania;

~2 volume

C. DAICOVICIU, ST.PASCU, V. CHERESTESIU, T.MORARIU, (1960) "Din istoria Transilvaniei", Editura Acad. R. P. R., Bucuresti;

***(1999)"Comuna Rosia" Judetul Sibiu, Colectia Micromonografii;

Harti

Fig. 8 Modul de utilizare a terenurilor

A - Teren arabil

Lv - Livada

Pd - Padure

Fn - Fanat

Ps - Pasunat

Ps,Pd - Pasunat impadurit