Turismul montan in Piatra Craiului

Turismul montan in Piatra Craiului

Parcurile nationale si alte arii protejate reprezinta regiuni ale naturii cu valoare deosebita din punctul de vedere al cadrului natural precum si cu un imens potential turistic. Promotorii turismului in natura recunosc ca promovarea turismului durabil in aceste areale va duce la implinirea satisfactiilor vizitatorilor, realizarea de beneficii pentru comunitatea locala, ceea ce se reflecta in integrarea corespunzatoare a politicilor turistice si de conservarea a mediului.

Vizitele turistilor in ariile protejate trebuie, in esenta, realizate astfel incaat "orice utilizare a unor resurse sa se faca in conditiile unei valorificari superioare, in care fara a se distruge resursa sau posibilitatile ei de regenerare, ceea ce se valorifica trebuie exploatat la cel mai inalt nivel posibil, realizandu-se astfel o eficienta cultural-educativa, sociala si economica maxima."

Specialistii considera ca activitatile recreationale ce pot fi dezvoltate in interiorul ariilor protejate sunt: studiera naturii, florei si faunei; fotografierea, pictura peisajelor; drumetii montane; alpinism; speologie; practicarea scufundarilor; plimbari pe jos sau, iarna, cu schiurile; ciclism si canotaj; vizite la obiective culturale, istorice si etnografice; cunoasterea si invatarea unor mestesuguri traditionale; vizitarea ecomuzeelor din incinta ariilor protejate; vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, stiintifice despre zonele protejate in cadrul centrelor de primire a turistilor.[1]

1. Atractii turistice in Parcul National

Bine cunoscut in Romania si peste granite, vorbim despre Parcul National Piatra Craiului la superlativ, in primul rand datorita reliefului spectacular (cea mai lunga creasta calcaroasa din Romania, cu elemente geologice deosebite). Amintim apoi despre specii unice de flora si fauna, specii de carnivore rare in Europa, sate de munte cu un mod de viata traditional.[2]

Parcul National Piatra Craiului

Parcul National Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 4522'03' si 4535'11' latitudine nordica si 25'07'38' si 2523'18' longrtudine estica, pe teritoriul Romaniei. La limlta sud-vestica a depresiunii Brasovului (Tara Barsei ), in peajma localitatii Zarnesti se inalta impunator masivul Piatra Craiului, a carui creasta dezvelita, ascutita, constituie unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice ale muntilor Romaniei. Este o aparitie deosebita in peisajul muntilor nostri datorita faptului ca este singurul masiv care se iveste de-a curmezisul directiei generale a Carpatilor Meridionali. Prima actiune de protectie in Piatra Craiului dateaza din anul 1938, cand in Jurnalul Consiliului de Ministri (645/1938), s-a infiintat Rezervatia Naturala Piatra Craiului in suprafata de 440 ha, 'datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca: Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, dar si datorita frumusetii peisajului'. Suprafata ocrotita a crescut succesiv pana in anul 1990, cand, prin Ordinul Nr.7/1990 Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Piatra Craiului este mentionata ca arie protejata, statut ce este sustinut de legea mediului ( Legea Nr. 137/1995). Suprafata ce este ocrotita este de aproximativ 2.600 ha rezervatie integrala si 5.500 ha in zona tampon. Aceste suprafete acopera numai padurea, fiind protejate prin amenajamentele silvice ale celor doua orase: Zarnesti si Rucar.

Situat in Muntii Carpati Meridionali, in apropierea satului Podu Dambovitei, la 5 km de Rucar si la 25 km fata de Campulung, Parcul National Piatra Craiului a fost infiintat in martie 1938 si detine in prezent 14.773 ha. Parcul cuprinde Creasta Pietrei Craiului si culoarele intramontane: Rucar-Bran si Rucar-Zarnesti. Parcul National Piatra Craiului este administrat din anul 1999 de Administratia Parcul National Piatra Craiului care este o subunitate a Regiei Nationale a Padurilor Romsilva Brasov, odata cu inceperea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii.

Suprafata parcului: 14.773 ha, din care 9.867,3 ha - fond forestier, 2.938,2 ha -fanete, 590 ha - pasuni si pasuni impadurite, 996 ha - stancarii sl 381.4 ha - Intravilan. Sediul administrativ: in orasul Zarnesti, Administrator: Regia Nationala a Padurilor-Romsilva

Masivul Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului, (germ. Knigstein) adeseori Muntii Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lant muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpatilor Orientali, dar care apartine lantului Carpatilor Meridionali, gasindu-se in nord-estul acestora.

Localizare: Situat in spatiul Carpatilor Meridionali, masivul Piatra Craiului este plasat intr-o regiune puternic fragmentata cu depresiunea Barsei la N, culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele la E, invecinandu-se cu unele dintre cele mal inalte masive muntoase din Romania: Muntii Fagaras si Iezer la V, Masivul Bucegi la E si Masivul Leaota la SE. Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului National, se impune ca o creasta calcaroasa spectaculoasa, cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2.000 m, desfasurata pe directia NNE-SSV, intre localitatile Zarnesti (N) si Podu Dambovitei (S) pe teritoriul judetelor Brasov si Arges.

Altitudinea medie este aproximativ 2000 metri. Aici se gaseste cavitatea cu cea mai mare diferenta de nivel din Romania, Avenul de sub Coltii Grindului. Alte obiective care merita vizitate sunt Pestera Dambovicioara, Pestera Coltul Chiliilor, Prapastiile Zarnestilor, varful Piatra Mica, Poiana Ascunsa, Marele Grohotis.

Altitudinea maxima a Pietrei Craiului este atinsa in varful Varful La Om, cunoscut si ca Piscul Baciului, avand 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascutit(2150m), Vf. Timbalul Mare(2177m), Varful dintre Timbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Caldarii Ocolite(2202m), Vf. Coama Lunga ( 2216m), Vf. Lespezi (2127m), Vf. Pietrei (2086 m) ).[4]

Subunitatile Muntilor Piatra Craiului sunt prezentate in anexa nr.8.

Atractii turistice in Parcul National

Daca ne gandim la atractii turistice in Parcul National Piatra Craiului ne gandim la: relieful spectaculos, Creasta Pietrei Craiului, chei spectaculoase (Prapastiile Zarnestilor, Cheile Brusturetului), peisaje deosebite, flora bogata, caprele negre, trasee turistice deosebite, Pestera Dambovicioara, Pestera Ursilor, Grota Stanciului centre de vizitare, puncte de informare (centrul de vizitare Zarnesti), programe turistice: excursii cu ghid, vizionare fauna salbatica la observator (urs). Odata cu infiintarea Parcului National Piatra Craiului s-a pornit un amplu proiect de inventariere a speciilor, de conservare a peisajului si a speciilor valoaroase. Totodata angajatii parcului se ingrijesc de educarea turistilor in spirit ecologist si al protejarii naturii. Cele doua mari proiecte ale administratiei Parcului National Piatra Craiului: Proiectul Managementul conservarii biodiversitatii si Proiectul Situri natura    in Parcul National Piatra Craiului, au ca obiective imbunatatirea starii de conservare a biohabitatelor si speciilor, stabilirea limitelor parcului si informarea si educarea turistilor in spirit ecologist.

Pe o suprafata de 4879 ha, Parcul National Piatra Craiului detine o zona speciala de conservare care contine 4 zone carstice:
- Cheile Zarnestilor cu Prapastiile Zarnestilor pe teritoriul judetului Brasov;
- Cheile Dambovicioarei;
- Cheile Brusturetului;
- Cheile Dambovitei pe teritoriul judetului Arges.

Tot aici exista o arie de protectie cu o suprafata de 1,5 ha, cu caracter de monument al naturii: Pestera Liliecilor, o zona cu o suprafata de 1189 ha pe care pasunatul este interzis si 683 ha de rezervatie stiintifica. Restul suprafetei de 9894 ha o reprezinta zona de parc national.

Turistul, pornit de la poale, catre inaltimile Pietrei Craiului, va trece prin toate etajele de vegetatie existente in spatiul montan al tarii noastre (etajul padurilor de molid, etajul subalpin, etajul alpin ). Padurile sunt alcatuite din: fagete compacte, amestec de fag cu rasinoase si brad alb, palcuri izolate de tisa la inaltimile 800-1400 m , molidisuri compacte , jnepenisuri, ienupar la peste 1400m.

Bogatia in specia masivului este rezultatul conditiilor deosebit de variate pe care le ofera acestea dezvoltarii lumii vegetale. Altitudinea ce depaseste 2200 m face ca aproape intreaga gruparea a speciilor montane si alpine caracteristice lantului carpatic, sa-si gaseasca conditiile optime de dezvoltare. In masiv sunt cunoscute 1678 de specii vegetale, botanistii fiind interesati de flora acestuia inca din 1850 cand au fost gasite primele endemisme. Printre speciile rare putem aminti : -Garofita Pietrei Craiului (Dionthus Callizonus) simbolul floristic al masivului endemism strict local intrucat deocamdata este cunoscut doar in Piatra Craiului; -Muscata de munte (Geronium Coerulatum ) prezenta numai in Piatra Craiului si Bucegi -Tisa (Taxus baccata) -Zimbrul (Pinnus cembra) -Floarea de colt (Leonbopodium alpinum) -Glintura galbena (Gentiana lutea) -Sangele voinicului (Nigritela rubra) -Jneapanul (Pirus montana) -Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi) -Tulnicul (Trollius europaeus). Fauna Pietrii Craiului detine o treime din totalul carnivorelor mari (urs, lup, ras) din Europa. Ca si vegetatia, fauna Pietrei Craiului cunoaste o etajare pe verticala, fiind influentata de temperatura si umiditate, dar areatele in care animalele isi desfasoara viata sunt mai largi si mai putin conturate. Dintre animalele intalnite in masivul Piatra Craiului amintim : -capra rosie sau capriorul (capuolus capuolus) -capre negre (rupicapra rupicapra) -ursul brun (ursus arctos) -rasul (lynx lynxs) -lupul (canis lupus) -mistretul (nis scrifa) -vulpea (canis vulpes) -veveritele (sciurus vu1 garis) -vipera comuna (vipera berus) -pastravi (salmo trutta faria). Dintre zburatoare putem aminti : -cocosul de munte (tetrao derysaetos), -ciocanitoarea (Dendrocopus bucotus) -mierla (turdus alpestris) -mierlita de stanca (deonticola saxatillis).

Traseele turistice sunt marcate si din loc in loc sunt construite adaposturi sau refugii: cabanele de la Plaiul Foii si Vladusca, refugiul Grind, refugiul Diana, refugiul de la Vf. La Om (2239m), refugiul de la Vf. Ascutit (2156m), refugiul Spirlea - construit initial ca adapost pentru bateria de tunuri intre anii 1942-1945 sau Cabana Negru Voda. Trasee turistice recomandate: Creasta nordica a Pietrei Craiului, Zarnesti - cabana Plaiul Foii - refugiul Spirlea - La Lanturi -varful Piscul Baciului, Padina Hotarelor, Padina Sindrileriei etc. (pentru turisti experimentati) sau Zarnesti - Curmatura, Brusturet - Saua Funduri, Satic - Marele Grohotis pentru cei mai cumpatati.

Cheile Dambovicioarei si Pestera Dambovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. In partea nord-estica apar Prapastiile Zarnestilor, izbucurile Fantanile Domnilor si Fantana lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Pestera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotis care este o panza de pietre instabile de 4 km.

2. Echipamente turistice

Desi suntem intrati de putin timp in anul lui 2009, in jurul nostru schimbarile, noutatile sunt in toi. Tentatia este ca cele mai multe dintre ele sa le punem pe seama crizei financiare, problema ce vrand-nevrand afecteaza si indistria ospitalitatii romanesti.

Putem incepe cu infiintarea Ministerului Turismului ca un prim avantaj al acestei industrii pe 2009, cu toate schimbarile si planurile ce urmeaza sa se desfasoate. Toti cei implicati in ospitalitate cred si spera ca Ministerul va fi un organism bine inchegat, care in primul rand se va ocupa de conceperea unei legi a turismului, absolut necesara. Pana acolo insa, ca masura anticriza, deocamdata Ministerul introduce tichetele de vacanta, care se pot folosi numai in Romania. Gradul de ocupare al hotelurilor din tara insa se poate imbunatati si odata cu programul national al inscrierilor timpurii, propus de asociatiile profesionale din turism, o importanta modalitate de promovare si implicit de vanzare a pachetelor de servicii turistice. Un alt program national al Ministerului Turismului, respectiv Superschi in Carpati, este de asteptat sa aduca investitii importante destinate dezvoltarii infrastructurii pentru sporturile de iarna.[7]

Lucrarile seminarului 'Turismul montan intre urgente si dezvoltare durabila', care au inceput pe 8 februarie 2009, la Casa de Cultura din Busteni, s-au incheiat marti, informeaza Agerpres. Seminarul, la deschiderea caruia a participat si ministrul Turismului, Elena Udrea, si-a propus evaluarea situatiei turismului montan, stabilirea principalelor constrangeri existente si a directiilor de dezvoltare.

Ministrul Turismului, Elena Udrea, a declarat, in deschiderea seminarului, ca in bugetul pe acest an va fi finantat proiectul 'Schi in Carpati', care exista inca din 2006, dar nu au existat fonduri pentru finantarea sa, iar cei care au proiecte turistice in care sunt finalizate studiile de fezabilitate si cele tehnice sa le trimita la minister pentru ca exista posibilitatea finantarii lor din acest an.[8]

Aceste ultime stiri care se refera la turism in general, si la cel montan in special, se muleaza perfect cu subcapitolul de fata deoarece consideram ca aici este sursa posibilelor investitii in infrastructura, in echipamentele turistie, in tot ceea ce inseamna baza tehnico-materiala. Baza tehnico-materiala trebuie perfectionata incontinuu ca urmare a progresului tehnic din economie si a interdependentei dintre ramurile economiei nationale.

Dotarile turistice cuprind, in ansamblu, unitati de cazare foarte diversificate (de la locuri de

campare, cabane, vile la hoteluri, moteluri sau sate de vacanta), unitati de alimentatie, dotari de agrement si sport, caracteristice fiecarui loc, in functie de tipul de resurse turistice existente. In Piatra Craiului predomina in special unitatile de cazare de nivel mediu si aici facem referire in spcial la pensiuni, vile, club-vile, hanuri, conace, complexe turistice, case si casute cu functie turistica; bineinteles     ca exista si hoteluri si moteluri, dar numarul celor enumerate anterior este mult mai mare. Indiferent de gradul de dotare a locatiei turistice, fiecare dintre ele trebuie sa aiba un echipament turistic minim, constituit din instalatii diverse aflate in tot parcul, poteci si alei marcate, locuri de odihna si amenajari specifice pentru vizitarea diferitelor obiective naturale sau antropice. Orice amenajare efectuata se cere a fi facuta in asa fel incat sa constituie un element benefic si o placuta surpriza pentru vizitatori si sa nu induca un sentiment negativ.[9]

Dotarile comerciale sunt insuficiente iar asistenta medicala in unele cazuri lipseste. Aceeasi situatie o prezinta si dotarile culturale, fiind necesare interventii in ceea ce priveste degradarea fizica a cladirii.

Se constata existenta constructiilor (vile, restaurante) realizate fara autorizatie de constructie si nerespectarea legislatiei in vigoare in constructii (Legea nr.10/1995 privind calitatea lucrarilor de constructii precum si regulamentele aferente, Legea 50/1991, modificata si completata de Legea 453/2001 privind autorizarea lucrarilor de constructie, Legea 350/2001 privind urbanismul si amenajarea teritoriului), precum si legislatia protejarii mediului si a monumentelor istorice si a siturilor arheologice.

Serviciile de baza (cazare si servirea mesei) sunt de asemenea importante pentru imaginea si pozitia pe piata a oricarei oferte. Fiecare statiune prezinta particularitatile sale, unele din acestea fiind rezultatul combinatiilor dupa "retete proprii" a diferitelor tipuri de structuri de primire si de servire a mesei.

In Piatra Craiului gasim o structura complexa putand raspunde unei clientele foarte diverse, ca preferinte, obiceiuri si nivel al veniturilor. Structurile de primire cuprind toata gama de unitati si forme cunoscute: hoteluri (de toate categoriile), cabane, pensiuni, moteluri, vile, apartamente mobilate, resedinte secundare (apartamente in multiproprietate), sate de vacanta, camping-uri, rulote (caravaning) etc. Mentionam ca zona fiind protejata are unitati de cazare foarte diversificate, dar de dimensiuni mai mici ca si capacitate.

Datorita accesului rapid pana langa poale, masivul Piatra Craiului este un areal turistic unde se poate ajunge foarte usor prin diverse cai cum ar fi: - Pe calea ferata accesul se face pe linia secundara Brasov - Zarnesti (27 km) cu trenul personal. - Pe drumurile publice accesul se poate face din mai multe directii: - legatura dintre Brasov si Zarnesti se face pe DN 73 pana in Rasnov si pe drumul 73A din Rasnov pana in Zarnesti (28 km). - legatura spre Podul Dambovitei si Dambovicioara se face prin Campulung - 29 km pana la Podul Dambovitei, 34 km pana la Dambovicioara si 40 km pana la Brusturet - legatura spre punctul Cojocarul - Valea lui Ivan se face de la Campulung prin Rucar - Podul Dambovitei 40 km de la Campulung si 12 km de la Podul Dambovitei. Localitatile si punctele de acces sunt situate chiar la poalele masivului ceea ce face ca drumetiile sa fie facute rapid si in siguranta datorita plasarii punctelor salamont in aproprierea traselor. Dintre aceste localitati amintim: - orasul Zarnesti, judetul Brasov (722 m altitudine), comuna Bran, judetul Brasov (752 m altitudine), comuna Moeciu de Jos, judetul Brasov (805 m altitudine), satul Sirnea, judetul Brasov (1150 m altitudine), Podul Dambovitei, judetul Arges (730 m altitudine), Dambovicioara, judetul Arges (850 m altitudine),

Fundata, judetul Brasov (1270 m altitudine), Cojocarul - Valea lui Ivan, judetul Arges (860 m altitudine).

Ca si structura de primire mentionam o enumerare a cabanelor si refugiilor din Piatra Craiului:

Cabana Plaiul Foii (849m), 13km de Zarnesti, reprezinta principala baza de acces catre creasta muntelui.

Cabana Curmatura (1.470m) este situata pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prapastiile Zarnestilor.

Cabana Gura Raului (740m), plasata la periferia orasului Zarnesti, pe drumul catre Prapastii.

Cabana Brusturet (990m) este situata in zona sudica a Pietrei Craiului, la capatul superior al Cheilor Brusturetului, la o distanta de 8 km de satul Podu Dambovitei. Pe 9 August 2005 Cabana Brusturet, de langa Pestera Dambovicioara, a fost inchisa de inspectorii Inspectiei Sanitare de Stat Arges. Cabana, proprietate a Cooperativei de consum Dambovicioara, a atins in ultimii ani un grad de degradare greu de imaginat. Calificata totusi cu o stea, aceasta oferea turistilor conditii de cazare inacceptabile, la un pret destul de piperat, 400.000 de lei pe noapte pentru un pat. Conditiile in care se prepara si se servea hrana nu se deosebeau de cele de cazare. Cabana Brusturet va ramane inchisa pana cand aceasta va fi adusa la standardul cerut de desfasurarea turismului civilizat, eficient, competitiv.

Refugiul Grindu (1.620m) se afla pe versantul de rasarit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om.

Casa Folea (1100m) este asezata la marginea vestica a satului Pestera

Pietricica(aprox. 1.100m) este situata pe Valea Muierii, accesul se face de la Cabana Brusturet, 3 km pe drum forestier.

Garofita Pietrei Craiului (1.085m) este asezata pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslavenilor, accesul se face din satul Podu Dambovitei, pe soseua spre Lacul Pecineagu(12,3km) si pe drumul forestier de pe Valea Dragoslavenilor(3,8 km).

Refugiul Diana (1.480m) este situat in Poiana Curmaturii Prapastiilor, fiind un adapost deteriorat.

Refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a braului Cioranga Mare la o altitudine de 1685m.

Refugiul de la Varful Ascutit este asezat pe creasta masivului la cativa metri sud-vest de Vf. Ascutit.

Refugiul Spirla (1.400m) se afla in padurea de pe muchia care desparte vaile Spirla de Barsa Tamasului.

Analiza SWOT a turismului in Parcul National Piatra Craiului

Definirea strategiilor adecvate turismului montan din Romania, atat la nivel macroeconomic, cat si la nivelul microeconomic, trebuie sa porneasca de la o buna cunoastere a potentialului turistic montan, a gradului actual de valorificare, precum si a conjuncturii economice, sociale si politice care influenteaza evolutia turismului romanesc in general si a celui montan in particular.[11] Astfel, un model util de analiza, ca baza a stabilirii strategiilor de dezvoltare, il reprezinta analiza S.W.O.T. Aceasta reuneste o serie de informatii privind starea actuala a pietei turismului montan. Voi prezenta in continuare puntele tari si punctele slabe ale turismului montan romanesc din Piatra Craiului, cat si oportunitatile si amenintarile cu care se confrunta.

Din categoria punctelor tari fac parte urmatoarele :

Peisaj montan spectaculos, propice amplificarii si diversificarii turismului montan in toate formele lui;

Potential turistic montan in toate sezoanele; prezenta unor resurse naturale variabile (paduri, parcuri, ape etc.);

Relieful muntos din Parcul National creeaza un important potential hidrotehnic, silvic si turistic;

Varietatea folclorului si a traditiilor mostenite sunt bine pastrate in zonele montane;

Biodiversitatea mediului natural impune    existenta unor arii de protectie a zonelor valoroase (monumente si rezervatii naturale); varietatea ecosistemelor, habitatelor si speciilor de plante si animale salbatice si punerea lor sub regim de ocrotire nivelul ridicat de conservare a zonelor montane;

Nivelul redus de poluare in aer, apa si sol;

Cresterea suprafetei de arii protejate din aceasta zona montana;

Fauna si flora foarte bogate in toate masivele montane; suprafata forestiera constituie un important potential economic si de mediu (cu consecinta indirecta);

Acces relativ facil in majoritatea statiunilor turistice si in masivele montane importante din Piatra Craiului;

Numar relativ mare de intreprinderi mici si mijlocii inregistrate (cu consecinta indirecta).

Chiar daca aceste avantaje ale turismului montan din Parcul National sunt reale si evidente, exista din pacate, numeroase puncte slabe :

In zona montana infrastructura de transport rutier mai slab dezvoltata; lipsa fondurilor determina o slaba intretinere a drumurilor judetene si comunale;

Instalatii de transport pe cablu invechite, uzate fizic si moral;

Domeniul schiabil modernizat numai partial;

Lipsa instalatiilor mici de transport cu cablu pentru persoane, de tip teleschi, babyschi, in multe statiuni;

Necorelarea dezvoltarii domeniului schiabil cu infrastructura generala;

Din cauza reliefului partial muntos, exista zone intinse unde infrastructura fizica este slab dezvoltata;

Neamenajarea in totalitate a traseelor turistice montane din masivele circulate (marcaje, elemente de siguranta pentru turisti);

Inexistenta informatiilor cu privire la starea traseelor turistice montane (grad de dificultate, accesibilitate in functie de anotimp, etc.);

Ca oportunitati ale dezvoltarii turismului montan putem mentiona:

Cresterea cererii privind ecoturismul/turismul in arii protejate;

Cresterea cererii pentru practicarea turismului activ pe pietele europene;

Atragerea de actori locali in parteneriat public - privat privind accesarea de fonduri externe si guvernamentale pentru investitii in infrastructura de transport si in domeniul edilitar-gospodaresc;

Programe comunitare de sustinere a protectiei mediului privind gestionarea deseurilor si epurarea apelor uzate;

Atentia internationala acordata turismului montan in general si domeniului schiabil in principal;

Dezvoltarea facilitatilor de cazare in principal in mediul rural;

Cresterea interesului tour-operatorilor pentru turismul montan in general;

Posibilitati de dezvoltare a turismului prin existenta unor facilitati de scutire de impozite si creditarea avantajoasa a celor care investesc in amenajari agroturistice.

Desigur, exista si unele amenintari care franeaza dezvoltarea turismului montan :

Posibilitati de dezvoltare a turismului prin existenta unor facilitati de scutire de impozite si creditarea avantajoasa a celor care investesc in amenajari agroturistice;

Legislatia in ceea ce priveste reglementarea ariilor protejate mult mai dezvoltata in majoritatea tarilor europene;

Calitatea si diversitatea serviciilor turistice de profil pe plan extern;

Lipsa avioanelor charter si a avioanelor de linie de pe principalele piete europene importante pentru dezvoltare turismului montan;

Reducerea veniturilor populatiei, in general, in paralel cu cresterea preturilor la facilitatile pentru practicarea sporturilor de iarna;

Lipsa materialelor de promovare pentru zonele montane sau calitatea slaba a informatiei in majoritatea cazurilor;

Posibilitatea aparitiei unor fenomene imprevizibile: inundatii, cutremure, care pun in pericol structuri antropice;

Necunoasterea suficienta a implicatiilor si avantajelor aderarii Romaniei la UE;

Practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei si faunei din zonele declararate monumente ale naturii;

Costurile relativ ridicate ale unor astfel de produse care limiteaza accesul la publicul larg

Nivelul ridicat de investitii necesar pentru dezvoltarea statiunilor (cateva comunitati locale trebuie sa-si schimbe investitorii dupa cativa ani in care statiunea s-a confruntat cu dificultati), ceea ce ar putea conduce la pierderea unor oportunitati mai favorabile;

Nevoia de contractori straini     pentru dezvoltarea statiunilor in ceea ce priveste baza tehnico-materiala, care ar putea limita beneficiile organismelor locale.

Toate aceste componente ale analizei prezentate vor trebui avute in vedere in stabilirea conceptiei globale de valorificare superioara a zonei montane si a strategiilor ce pot fi adoptate in acest sens.