CULORILE LA ANIMALELE DOMESTICE

Culoarea animalelor este data de pigmetul melanic in diverse proportii din piele si par. Se mai denumeste: roba sau livrea.

La unele specii de animale (taurine, ovine, suine, unele pasari etc.), culoarea este caracter de rasa si constituie element important pentru identificarea animalelor si la stabilirea apartenentei de rasa sau a categoriei de metis. Dupa unii cercetatori, intre culoarea animalelor, constitutie si potential productiv ar exista o corespondenta, in sensul ca nuantele de culoare mai inchise se intalnesc la animalele robuste, rezistente si mai productive, iar cele sterse la animalele mai putin productive.

In functie de repartizarea pigmentului pe suprafata corpului, culorile animalelor se impart in:

A. Culori simple sunt date de fire de par de aceeasi culoare. In general, la acestea, zonele declive (subsurorile, abdomenul, ugerul, partea interna a coapselor) sunt mai depigmentate.

B. Culori compuse rezultate prin participarea firelor de par formate din doua culori (binare) sau trei culori (trinare).

Dupa modul de asezare pe suprafata corpului a firelor de par diferit colorate, acestea pot fi:

- zonale, date de repartizarea firelor de par pigmentate diferit (in general doua tipuri), pe zone bine determinate (Pinzgau, Bazna);

- azonale sau amestecate binare sau trinare, in care perii pigmentati diferit sunt amestecati pe tot corpul in diverse proportii, mai mult sau mai putin uniform (Pietrain, vanat);

- baltate care in general sunt binare cu exceptia unor carnivore sau la unele rozatoare la care se intalnesc baltaturi trinare formate prin repartizarea perilor diferit colorati pe zone bine determinate (insulare) in proportii variabile. Fondul este dat, de obicei, de culoarea cu proportie mai mare de participare in cazul in care cele doua culori sunt repartizate aproximativ in mod egal pe suprafata corpului, culoarea de fond este reprezentata de culoarea care predomina la nivelul capului;

- zebrate, prin alternarea fasiilor de culoare inchisa si deschisa pe diverse regiuni corporale;

- culori mixte date de fire pigmentate diferit pe lungimea lor de la baza inspre varf.

Particularitati de culoare

Particularitatea de culoare reprezinta o abatere de la culoarea normala (obisnuita) a corpului. La animale pot aparea astfel, unele abateri cum sunt reflexe aparte, o nuanta caracteristica, depigmentari pe zone delimitate etc.

Acestea sunt denumite "particularitati" si se noteaza imediat la stabilirea culorii animalului.

Culorile bovinelor

A. Culori simple: alba (balana), rosie, cenusie (bruna), galbena si neagra.

B. Culori compuse mai frecvent intalnite sunt cele baltate sau combinate si mai rar amestecate.

- baltate pot fi alb cu negru (rasa Friza); alb cu galben sau galben cu alb (rasa Baltata Romaneasca - cu desen al baltaturilor variabil); sau rosu cu alb (rasa Pinzgau - cu desen caracteristic rasei); floreana sau florica, atunci cand pe fond alb sau negru sunt diseminate pete de marimi diferite, galbene, rosii, roscate, alb pe negru si invers;

- amestecate (uniform), din fire: alb cu rosu sau piersicie, alb cu negru-sau vanata si mai rar, alb cu rosu si negru sau culoarea dresa.

La rasa Sura de stepa culoarea vanata (agutti) este data de firele de par care au pigmentatie diferita pe lungimea lor: mijloc si varf. Se considera culoare mixta.

Particularitati de culoare mai frecvente sunt: ochelarii sau in jurul ochilor peri mai intens colorati, un inel decolorat in jurul botului, dunga decolorata pe spinare, tigrata (vargata) - pe fond inchis dungi mai deschise.

Culorile cabalinelor

A. Culori simple: alba, neagra, roiba, izabela:

- Culoarea alba sau balana. Caii albi pot fi: nascuti albi (cazuri mai rare) si deveniti albi (manzul este roib murg sau negru inspicat, apoi prin naparliri succesive devine la varsta de 8-13 ani progresiv vanat si alb. Cei nascuti albi au pielea decolorata (roz deschis), copitele alb-galbui si irisul ca nuca, iar caii deveniti albi au copitele si epiderma negre.

Nuante de alb: alb mat (fara luciu); alb ca zapada sau alb colilie (lucios); alb laptos (usor crem) - fara luciu, alb argintiu sau portelaniu (cu reflexe albastrui din cauza pigmentatiei pielii) si alb imbacsit (cu nuanta de galbui).

- Culoarea neagra este data de piele, par si copite negre.

Nuante intalnite: negru corb (mat, fara luciu) negru lucios (jen sau sclipitor), negru degradat sau spalacit din cauza decolorarii varfului firelor de par care devine rosietic mai ales vara (aspect de peri parliti) si negru-deschis sau buciu (perii din zonele declive sunt mai roscati).

- Culoarea roiba la care pielea si copitele sunt negre, parul de pe corp (de acoperire), din coama si coada este rosu de diferite nuante.

Nuante de roib: deschis (parul din coama, coada si partile declive este rosu galbui, restul este rosu deschis), humiu (perii din coama si coada au culoare mai inchisa, cei de pe corp sunt de culoare rosie murdar), roib auriu (rosu cu luciu auriu), aramiu (arama poleita), roib bronzat (culoarea bronzului fiind totodata si rotat), spalacit (aspect de cal transpirat) vazut de la distanta, ordinar (ca scortisoara sau fierul ruginit), inchis (rosu-castaniu), visiniu.

Particularitati la culoarea roiba: roib inspicat (peri albi diseminati pe tot corpul intre cei rosii), iar parul din coama, coada si de pe extremitati mai inchis sau mai deschis. Acestea se specifica in foaia semnaletica.

-Culoarea izabela data de peri galbeni, diferit nuantati pe corp si mai inchisi sau mai deschisi in mot, coama, coada. Pielea corpului este nepigmentata, iar cornul copitei este alb galbui (adesea la acesti cai se intalnesc ochii ciacari).

Nuante de izabel: palid cand parul de pe trunchi este galben palid, iar cel din coama si coada este aproape alb); deschis (par galben lucios pe corp, mai inchis in coama, coada si extremitati), auriu (galben auriu metalic pe trunchi, aproape alb pe coama si coada), inchis (galben inchis, adesea rotat, firele de par din coama si coada sunt decolorate sau amestecate cu fire negre ).

B. Culori compuse: (parul de pe corp are culoare diferita fata de parul de pe picioare, din coama si coada).

Culori compuse zonale: murga, sarga, soricie.

Culoarea murga - parul de pe trunchi este rosu, iar cel din mot, coama, coada (uneori si extremitati) precum si epiderma si copitele sunt negre.

Nuante de murg: deschis (parul de acoperire este rosu deschis, mai pigmentat pe abdomen, cel din mot, coama si coada este negru cu peri galbeni la baza); caprioriu sau burta de caprioara (fata, deserturile si membrele posterioare sunt de culoare gri-brun, coama si coada sunt negru cenusiu). La unii cai se intalneste si dunga de catar adica pe spinare, au o dunga de culoare negricioasa), auriu (galben auriu cu luciu rosietic in lumina solara), ordinar (rosu fara luciu, coama, coada si membrele sunt negre), castaniu (trunchiul de culoarea castanei, coama, coada si membrele sunt negre), visiniu sau culoare de visina putreda pe trunchi, rotat (pe trenul posterior, uneori si pe laturile pieptului intalnim pete rotate mai deschise la culoare), inchis (rosu-negru), inspicat (peri albi diseminati in roba).

Culoarea sarga data de parul de pe trunchi care este de culoare galbena, in timp ce parul din mot, coama, coada, piele si copitele sunt negre.

Nuante de sarg: deschis, parul de pe trunchi este galben deschis, in coama si coada parul este foarte depigmentat; argintiu (ca la sarg deschis, dar cu luciu argintiu); blond (parul de pe trunchi este galben rosietic, fara luciu); auriu (parul de pe trunchi galben rosietic, coama si coada sunt negre), sarg caprioriu sau cu burta de caprioara (par galben-brun mai depigmentat pe partile declive; prezinta dunga de catar, coama, coada si copitele sunt negre); inchis (parul galben inchis; prezinta dunga de catar).

Culoarea soricie - parul de pe trunchi este cenusiu (ca soarecele), iar parul din mot, coama, coada si extremitati este negru (adesea prezinta dunga de catar).

Nuante de soriciu: deschis sau argintiu, ordinar sau fumuriu, inchis (spre negru).

Culori compuse azonale (in amestec): roba este formata din fire de par pigmentate diferit si amestecate. Din aceasta categorie fac parte culorile: vanata (sura), piersicie si deresa.

Culoarea vanata (sura): culoarea binara, data de amestecul in diferite proportii de fire albe si negre.

Nuante de vanat: vanat cu cap de Maur, in acest caz manzul la fatare este negru, apoi in parul de pe trunchi apar fire albe in proportie mica; inchis (la fatare manzul este negru, apoi cu fire albe in proportie ceva mai mare, cu putine fire albe in coama si coada); albastrui (cu luciu albastru vazut de la distanta); frantura fierului, asemanator cu suprafata unui fier proaspat rupt; perii albi sunt in proportie mai mare; deschis sau sur, culoare data de peri albi murdari in proportie egala cu peri negri; rotat, pete rotate mai deschise decat fondul intalnite mai ales pe crupa, apoi pe spate si gat; pistruiat sau herminat (prezinta pete negre mici pana la marimea unor boabe de fasole, diseminate in roba alba), sur cu pete de jaratec (pe fond sur sunt raspandite cateva fire roscate sub forma de pete murdare, dand aspect de par parlit).

Culoarea piersicie - culoare binara rezultata din amestecul de fire albe cu rosii, de nuante diferite (rosu galbui-brun) repartizata uniform pe toata suprafata corpului.

Nuante de piersiciu: calul piersiciu (manjii la fatare au culoarea murga sau roiba, iar adultul are roba formata dintr-un amestec de fire albe si roscate; parul din coama si coada este format din fire rosii, uneori amestecate cu fire albe; copitele sunt negre), pastraviu (pe fond alb sunt diseminate pete mici rotunde, de culoare galben-rosietic), piersiciu-sur de mucegai (pe fondul alb-roscat se gasesc putine fire negre).

Culoarea deresa - culoare trinara, rezultata din amestecul de fire albe, negre si rosii; in general cu rosu pe trunchi si negru in coama, coada si extremitati; uneori amestecul celor trei culori pe tot corpul.

Nuante de deres: deschis, ordinar, inchis, de mucegai, auriu (domina firele negre; coama si coada in general sunt negre).

Culori baltate reprezentate de pete albe pe fond negru, deres, roib etc. sau invers; pe fond alb sunt pete de alte culori.

Particularitati: cal cotofaniu (pete albe si negre pe fond de alta culoare), cal pag (corp negru sau roib cu botul si picioarele albe).

Culori mixte - firul de par are doua culori pe lungimea lui, de la baza inspre varf. La cal se intalneste culoarea lupie formata din fire galbene la radacina si inchis pana la negru spre varf.

Nuante de lupiu: deschis, ordinar (jumatati, egal pigmentat), inchis.

Particularitate: culoarea zebrata sau tigrata, cu dungi pe anumite regiuni. Apare foarte rar.

Particularitati de culoare la cabaline

Sunt abateri de la culorile de baza in majoritatea cazurilor situate la cap si sunt denumite brazaturi (acroalbinisme) iar cele situate la picioare sunt denumite pintenogeli (balzane). In general, acestea sunt congenitale, mai rar se dobandesc dupa rosaturi, arsuri sau diverse alte traumatisme.

Particularitati de culoare ale capului:

Inspicat in frunte, prezinta cativa peri albi intre cei de culoarea de baza. Inspicatura data de imbatranire este formata de peri mai multi dispersati spre tample sau nas si se numeste "incarunteala".

Peri albi in frunte: peri albi sau ingramaditi in culoarea de baza.

Tinta este o pata in frunte cu diametrul de pana la 1 cm, localizata in centru, superior sau lateral. Localizarea tintei se specifica in foaia semnaletica.

Steluta - pata de culoare alba in frunte cu diametrul de 1-2 cm, localizata central.

Steaua-pata alba in frunte, centrala sau excentrica, cu diametrul de peste 2 cm, de diverse forme (rotunda, ovala, triunghiulara, semilunara) -cu contur clar sau chenaruit (alcatuit din amestec de fire diferit pigmentate).

Linia, este o dunga alba cu latimea de sub 1 cm, continua sau intrerupta, ce porneste de la frunte pana la nari. Poate fi dreapta, strangulata, in zig-zag, deviata lateral, cu contur clar sau chenaruita.

Brezatura ingusta, are aceeasi localizare ca si linia, dar latimea este cuprinsa intre 1-2 cm.

Brezatura obisnuita sau lista-este data de o dunga alba, lata, acoperind suprafata de proiectie a oaselor nazale.

Brezatura larga-cand zona alba se intinde si pe fata.

Felinarul-zona alba, cuprinde si regiunile narilor; uni sau bilateral (drept, stang, dublu).

Stranutul-este o pata alba de marime variabila asezata intre nari, central sau lateral.

Nas de vulpe-nas de culoare rosie de vulpe, intalnit mai ales la culoarea murga.

Bot de broasca - este dat de pete albe de diverse marimi, neregulate, localizate pe bot.

Ceacar-depigmentare partiala sau integrala a irisului.

Particularitati de culoare ale membrelor la cal (pintenogelile)

Copita alba, la unul sau mai multe membre, alba partial (in frunte, sferturi, calcaie, intern sau extern) sau integral.

Coronat -cand zona alba ajunge la linia de demarcare dintre treimea inferioara si de mijloc a chisitei. Poate fi coronat: total sau partial (anterior, posterior, intern, extern) cu contur superior regulat, sinuos, clar sau chenaruit.

Pintenog de gradul I (cuprinde restul chisitei), de gradul II (cuprinde buletul) si de gradul III (cand zona alba ajunge la jumatatea fluierului).

Incaltat -cand zona alba ajunge la genunchi sau jaret.

Inciorapat - cand albul depaseste genunchii, respectiv jaretul.

Daca pe zona alba se gasesc pete negre sau rosii, particularitatea se denumeste dupa localizarea care o are, urmata de indicatia "cu pete de carbune sau cu pete de rugina".

Particularitati de culoare la nivelul trunchiului

Inspicat - cand animalul are peri albi diseminati in fondul pigmentat;

Nins - pete mici, albe ca fulgii de nea.

Muscat - pete mici, negre, cat o musca, pe fond pigmentat deschis;

Pete de carbune sau de rugina - pete negre, respectiv rosii, de marimi variabile, pe fond deschis.

Pastraviu - pete mici, rosii pe fond deschis;

Dunga de magar sau catar - o banda mai intens pigmentata pe spinare.

Daca in regiunea grebanului se intretaie de o banda perpendiculara de aceeasi nuanta, este denumita "cruce de magar".

Mai sunt considerate particularitati de culoare urmatoarele abateri de la culoarea normala:

Zebrat sau tigrat -dungi paralele alternative de nuante inchisa-deschisa, pe unele regiuni corporale.

Baltat -denumirea baltatului este data de culoarea fondului. Se considera culoare de fond cea dominanta, sau daca sunt in proportii egale se considera de baza culoarea de pe cap (rosu cu alb, negru cu alb, alb cu rosu etc.).

Herminat -pe fond alb sau galbui-deschis se gasesc pete pigmentate, de forme diferite, cu diametrul cuprins intre 2-6 cm (mai rar intalnita, insa prezenta la rasele Pinzgau, Hanovra).

Rotat - se intalneste mai frecvent la culorile murga, roiba si vanata (aspectul rotat la caii negrii este consecinta efectelor de reflexie). Este mai intensa dupa naparlire.

Mai putem intalnii culorile

Argintiu, aramiu, moarat (joc de ape) sau inspicari in coama si coada.

Coada alba la caii baltati, animalul are coada codalba.

Caii mai pot prezenta si alte semne particulare produse intentionat sau intamplator, cum sunt:

-dangalizari, crestaturi, perforari in ureche, cicatrici chirurgicale sau in urma plagilor traumatice, coada amputata, parul cret etc.

Toate semnele particulare trebuiesc scrise in foaia semnaletica a animalului.

Culorile suinelor

La suine culoarea este considerata caracter de rasa.

Culori simple

Culoarea alba-caractertistica raselor perfectionate (Marele alb, Landrace). Este consecinta lipsei de pigment din piele si par, motiv pentru care aceste animale fac usor eriteme solare. La exemplarele cu par alb-galbui sau alb-murdar culoarea este denumita blonda (Mangalita);

Culoarea neagra este intalnita si la rasele perfectionate si la unele rase locale (Cornwall, Negru de Strei).

Culoarea roscata si galbena este mai rar intalnita (Duroc).

Culori compuse: pot fi bine amestecate, binare, trinare, sau formate din fire de par ce au doua culori pe lungimea lor. Face parte culoarea lupie (brun-roscat, uneori cu nuante diferite de la gri la negru).

Culoarea baltata, din care fac parte: culoarea neagra cu brau alb de latime variabila peste spate (Bazna) si culoarea baltata cu pete repartizate diferit pe suprafata corpului. Pot fi baltaturi din alb cu negru sau alb, negru si rosu (Pietrain);

Culoarea vargata-este prezenta la rasele primitive si salbatice, la rasa Mangalita, la purcei pana la varsta de 4-5 luni, se intalnesc pe corp dungi paralele longitudinale mai inchise decat fondul.

Particularitati de culoare: extremitatile albe, (acro-albinisme) - pete albe pe rat, pe membre si pe varful cozii.

Culorile ovinelor

La aceasta specie culoarea se apreciaza pe baza pigmentatiei lanii si a jarului si constituie caracter de rasa. Cele mai frecvente sunt culorile simple (de baza) sau compuse.

Culori simple (alba, neagra, cafenie)

Culoarea alba este cea mai raspandita culoare a ovinelor datorita selectiei artificiale ca urmare a posibilitatilor de prelucrare prin vopsire a lanii.

Culoarea alba uniforma (bela)-in cazul ei productia piloasa este alba pe tot corpul, inclusiv capul si extremitatile. Se intalneste la rasele Merinos, varietatile albe ale raselor Turcana si Tigaie, Leicester, Romney-Marsh si altele.

Particularitati de culoare: se intalnesc la unele rase ca Turcana sau Tigaie si sunt formate din pete negre, brune si ruginii pe jar. Dupa zona localizarii acestora, oile se numesc "oi urechiate" (urechi pigmentate) oi oachese (cu o zona pigmentata in jurul ochilor) oi buzate (buze pigmentate) oi stropite (pete de diverse marimi pe jar).

Culoarea neagra uniforma pe tot corpul se intalneste numai la tineret, iar pe masura avansarii in varsta aceasta culoare i-si pierde din intensitate, devenind initial roscata sau inspicata, se intalneste la varietatile negre ale raselor: Tigaie, Turcana, Karakul.

Depigmentarea lanii se face de la varf spre baza si trece prin fazele de brun-roscat si cenusiu deschis (depigmentat la suprafata) denumit seina, iar amestecul de fire albe cu negre da culoarea laie.

Culoarea cafenie, rar intalnita, este caracteristica varietatii cafenii a rasei Caracul cunoscuta si sub denumirea de varietatea Comor. Odata cu inaintarea in varsta a animalelor si in cazul acestei culori se produce o pierdere a intensitatii pigmentului, nuanta devenind plumburie, galbui deschis, pana la alb spalacit.

Culorile compuse

Culoarea brumarie, este intalnita la varietatile brumarii de Turcana si Karakul. Este determinata de amestecul mai mult sau mai putin uniform a fibrelor albe si negre pe trunchi si extremitati.

Nuante de brumariu: deschis (80% fibre albe), normal (55% fibre albe), inchis (20-25% fibre albe). Oile adulte au culoarea alb-murdar (datorita depigmentarii).

Culoarea alba neuniforma se caracterizeaza printr-o culoare alba a lanii si jarul castaniu. Se intalneste la varietatea bucalaie a rasei Tigaie mai rar la Turcana si la rasele Sulfolk, si Oxford.

Culoarea piersicie (guligaz) rezultata in urma amestecului fibrelor albe si brune, in proportii diferite. Este foarte putin raspandita, regasindu-se la unele ovine din rasa Karakul.

Culorile baltate

La aceasta specie, baltaturile sunt nedorite, fiind considerate defecte, motiv pentru care in urma selectiei astfel de exemplare sunt excluse de la reproductie.

Sunt si exceptii acceptate ca de exemplu oaia de Somalia, la care capul si gatul sunt negre iar restul corpului are culoarea alba.

Culoarea mixta (aguti sau sura)

Se caracterizeaza prin aceea ca fibrele componente ale buclelor sunt diferit colorate pe lungimea lor. La baza se afla intotdeauna pigmentatia mai intensa si se deschide inspre varf. Se intalneste rar, la unele exemplare din rasa Karakul.

Prezinta urmatoarele nuante: sur auriu; sur bronzat, sur argintiu, sur platinat etc.

Culorile caprelor

La aceasta specie se intalnesc culorile: alb, negru, roscat si baltata.

Culoarea alba este cea mai raspandita intalnindu-se la rasele: Carpatina, Alba de Banat, Saanen, Angora si Casmir. In general in zonele declive poate avea nuante deschise la indivizii a caror par de acoperire este alb-murdar sau alb-galbui.

Culoarea neagra este considerata caracter de rasa pentru ras Pridon si se mai poate intalni la rasele Carpatina, Malteza, etc.

Culoarea roscata este considerata caracter de rasa pentru capra Hasli din Elvetia.

Dupa culoarea alba baltaturile sunt cele mai frecvente si se intalnesc la rasele Carpatina, Mont d^,Or, capra Malteza, etc.

Culorile la caini

La aceasta specie culorile sunt foarte numeroase, variate si au importanta deosebita, intrucat uneori reprezinta caracter de rasa.

Culorile cainilor se clasifica in culori:

-primare

-derivate

-combinate (unicolore, bicolore sau tricolore).

Culorile primare

Se caracterizeaza prin uniformitatea pigmentatiei tuturor firelor de par care acopera corpul.

Culoarea alba este caracterizata prin lipsa pigmentului din firele de par. Ca si nuante intalnim de la alb mat pana la alb lucios.

Culoarea neagra, specifica unor rase cum sunt: Caniche, Cocher etc. Aceasta culoare pe anumite zone poate fi mai intensa.

Culoarea rosie, intalnita la rase ca: Setter, Irlandez, Chow-Chow, etc. Poate prezenta toate nuantele de la deschis la inchis.

Culoarea cafenie (bruna), caracteristica rasei Doberman, poate prezenta nuante de la aramiu la socolatiu.

Culoarea galbena, cu nuante de la deschis pana la roscat, se intalneste la rasa Levrier persan.

Culoarea soricie sau fumurie, caractersitica rasei Ciobanesc romanesc poate avea toate nuantele de de la deschis la inchis.

Culorile derivate sau compuse

Apar in urma prezentei pe acelasi fir de par a doua sau mai multe culori, incat firul este colorat "mixt", sau asocierea firelor de par de culori diferite pe anumite regiuni corporale.

Culoarea vanata sau sura, formata din participarea culorilor alba si neagra, poate avea nuante de la deschis la inchis. Se intalneste frecvent la rasa Schnauzer.

Culoarea piersicie, data de participarea culorilor rosie si alba, este destul de rar intalnita. Poate prezenta nuante diferite si se intalneste la unele varietati de brac.

Culoarea lupie, prezinta particularitatea ca firele de par sunt pigmentate galben la baza si negru la varf (in degrade).

Culoarea deresa, formata din participarea a trei pigmenti: rosu, alb si negru pe acelasi fir de par. Se poate intalni tot la unele varietati ale rasei Brac.

Negru de foc, este caracterizata printr-un fond negru, iar pe unele zone ca obraji, fata interna a urechilor, se intalnesc pete de culoare rosie.

Culorile baltate, se caracterizeaza printr-o repartitie neregulata a unor zone de o culoare pe o alta culoare de fond. La interpretare prima se pronunta culoare de fond, dupa care culoarea sau culorile care reprezinta baltaturile propriu-zise. Exemplu: alb, baltat cu rosu si galben.

Culoarea arlechin este data de participarea a doua culori astfel: fondul alb, iar pe acesta, pete negre uniforme ca marime si repartizate pe toata suprafata corpului. Se intalneste la rasa Dog german.

Particularitati de culoare la caine

Sunt determinate de diverse pigmentari sau depigmentari sau de amestecul firelor de par diferit colorate. In functie de locul de pe corp in care se intalnesc se pot clasifica in:

Particularitati zonale;

Particularitati azonale

Particularitati zonale

Ochelarii, caracterizati printr-o depigmentare a parului din jurul ochilor;

Inspicat, consta in aparitia firelor albe de par pe un fond inchis, la nivelul fruntii, in general reprezinta un semn de batranete;

Tinta si steaua se caracterizeaza prin prezenta firelor de par albe la nivelul fruntii, avand forma circulara sau stelata cu diametrul de 10-15 mm tinta si 15-20 mm steaua;

Lista, caracterizata printr-o dunga depigmentata cu o latime de 1-2 cm care pleaca de la frunte pana la varful botului.

Masca, in functie de culoarea de fond se caracterizeaza printr-o pigmentatie contrastanta la nivelul capului.

Botul de broasca, consta in depigmentarea totala sau partiala a pielii de la nivelul botului.

Barbisonul este reprezentat de o zona contrastanta cu fondul, care este situata in regiunea inferioara a gatului in zona laringiana;

Cravata este o prelungire a barbisonului pana la capul pieptului;

Zgarda, reprezinta o depigmentare circulara, cu o latime variabila, dispusa circular la nivelul gatului.

Plastronul este un acroalbinism, dispus sub forma unei pete, in zona pieptului;

Mantaua, este o pata de culoare inchisa dispusa pe linia dorsala a trunchiului. Daca incadreaza regiunea lombara poarta numele de "sa", iar daca se extinde la torace "centura";

Manusa, este o depigmentare a labei membrelor;

Soseta este o depigmentare pana la genunchi sau jarete care contrasteaza cu un fond inchis.

Ciorapul, acroalbinismul se intinde pana la cot.

Particularitatile azonale

Muscat, cand pete mici de culoare neagra sunt dispuse neregulat pe o culoare de fond deschisa.

Zebrat sau tigrat caracterizata prin prezenta pe suprafata corpului a unor dungi de culoare mai inchisa pe un fond mai deschis. Se poate intalni la rasele Boxer sau Dog german.

Nins, cand pe un fond inchis apar pete albe, neregulate.

Pastraviu se caracterizeaza prin prezenta pe un fond deschis a unor pete mici, neregulate de culoare rosie sau bruna.

Pe langa particularitatile mentionate, mai pot apare si alte particularitati, mai ales la cainii rezultati din incrucisari intre rase diferite.

Culoarea penajului la pasari - culoarea si desenul penelor

Pigmentii inglobati in cornul penelor pot fi din grupa melaninelor, eumelanici (negri) si pheomelanici (bruni). Prin transformari chimice, din pigmentii pheomelanici rezulta nuantele rosii si galbene. In lipsa pigmentilor, culoarea este alba, iar prin fenomene de difractie si interferenta a luminii la suprafata penelor, acestea pot avea irizatii verzui, albastrui sau violete, cu luciu metalic.

Culorile la gaini

Datorita repartizarii neuniforme a pigmentilor in pene, pe acestea se formeaza desenul caracteristic. Mai raspandite sunt:

-desenul marginat -cu una, doua sau mai multe dungi marginale diferit colorate de restul penei (mai inchis sau mai deschis);

-desenul barat -dat de alternanta cu dungi transversale pigmentate cu dungi albe sau cenusii ce cad perpendicular pe rahis (barat propriu-zis) sau oblic (barat ondulat) spre baza sau spre varf;

-desenul creionat -dat de dungi transversale care circumscriu un fond deschis;

-desenul patat sau stropit -dat de pete de marimi si culori diferite repartizate neuniform pe fondul penei;

-desenul lacat (paietat) - cand varful penei este colorat opus fondului;

-desenul perlat (pene de bibilica) este dat de repartitia uniforma de pete albe pe fond cenusiu-albastru sau alb-gri;

-desenul "oglinda" (la ratele din rasa Rouen) -format de o dunga transversala albastra-metalica incadrata de doua dungi subtiri albe sau negre.

Prin combinarea desenelor penelor, penajul pasarilor poate avea culoarea generala uni sau multicolora.

A. Culorile simple (unicolore)sunt: alba, neagra, galbena, rosie si albastra, cu nuante cromatice diverse.

B. Culorile compuse (multicolore) principale sunt:

Culoarea potarnichie se intalneste la gaina salbatica (Gallus bankiva) si la alte rase: Cochinchina, Wyandotte, Plymouth Rook etc. cu dimorfism sexual de coloratie accentuat; adica:-la cocosi, lantetele sunt negre metalice, marginate cu dunga rosu-aurie, spinarea este bruna, crupionul rosu intens, gatul si toracele anterior, abdomenul si coada negre cu reflexe metalice-verzui; tectricele sunt negre (metalic-verzui), fata externa a aripii este rosie. Remigele primare de culoare neagra au lama marginita rosu portocalie in jumatatea inferioara, iar cele secundare, de culoare neagra au jumatatea inferioara roscata.

La femele - culoarea generala este brun-roscata sau cenusiu-roscata; lantetele cervicale sunt negre, simplu marginate cu galben-roscat, coada este neagra.

-culoarea herminata sau columbie cu varietatile:

-herminata deschis, trunchiul are penaj alb, lantetele sunt negre-verzui marginate cu alb-argintiu, iar coada este neagra cu luciu metalic-verzui (rasele Brahma, Sussex, Wyandotte;

-herminata inchis -penajul trunchiului este negru, lantetele sunt negre marginat deschis, spinarea este alba, pe aripi se gaseste o dunga alba, transversala. Aceasta culoare este de fapt un argintiu creionat si se intalneste la rasele Plymouth Rock, Brahma.

-culoarea barata sau porumbaca este data de pene cu desen barat si se intalneste la rasele Plymouth Rock, Minorca, gaini comune, etc;

-culoarea pestrita este rezultata din asocierea penelor albe, negre sau de alte culori cu pene stropite sau cu pene cu desen lacat, se intalneste la Leghorn, Ancona, Houdan;

-culoarea aurie - pe fond rosu sau galben-auriu se gasesc pene marginate inchis cu negru, se intalneste la rasa Wyandotte.

-culoarea aurie este formata din pene albe marginate inchis cu negru se intalneste la rasele Wyandotte, Bantham, Dorking, Olandeza;

-culoarea portelanie este intalnita la gaina de portelan si este formata din pene de trei culori stropite uniform pe tot corpul;

-culoarea "mii de flori" sau milles fleurs are fondul galben deschis sau brun-auriu si fiecare pana este stropita cu o pata alba in forma de "V" prevazuta cu o bara neagra;

-culoarea somon este intalnita la rasa Faverolles si este formata dintr-un amestec de culori si nuante. La cocosi lantetele sunt galbene, spinarea este maro-roscata, tectricele negre-verzui, partea anterioara a aripilor este galbena stropit cu maro-roscat, treimea inferioara a remigelor secundare este alba. Anterior treimii superioare a gatului, pieptul si coada sunt negre, cu luciu-metalic-verzui pe seceri. La gaini, barba si favoritii au culoare alb-galbui, lantetele, spinarea, aripile si coada sunt de culoare maro-roscat, iar pieptul si abdomenul sunt roz-galbui.

Culorile la curci

Culori simple: alb, negru, rosu, galben etc.

Culori compuse: bronzata este data de penele de la baza gatului si de pe piept care sunt negre cu reflexe metalice, verzui aurii si violet-bronzate si se termina cu o baza ingusta neagra. Penele de pe spinare sunt negre, terminate cu doua dungi transversale: bronzata si neagra. Penele cozii sunt negre barate cu linii maro, iar terminal cu o dunga neagra si una alb-bruna.

Culorile baltate sunt culorile brun-roscate cu alb.

Culorile la gaste

Culori simple: alba.

Culori compuse:

Culoarea bruna (salbatica) se intalneste la rasa Chinezeasca si Africana, la crestetul capului si partea dorsala a gatului, se asociaza pene brun-roscate inchis care se delimiteaza printr-o linie distincta de penele de pe spinare, aripi, coada si partile laterale ale corpului, care sunt de culoare brun-roscat inchis, marginate ingust cu o dunga aproape alba. Pe restul gatului si pieptului sunt pene brune-cenusii, iar pe abdomen, penele sunt albe;

Culoarea cenusie sau breaza se intalneste la rasa Toulouse. Capul este brun-inchis, gatul cenusiu-albastrui (mai deschis spre spate), spinarea cenusiu-deschis cu varful penelor alb, penele din aripi si gambe, au culoarea cenusiu-inchisa, marginata cu o dunga ingusta gri deschis, pieptul este cenusiu deschis, iar abdomenul si in jurul cozii penele sunt albe.

Culorile la rate, se intalnesc:

Culori simple: alba, neagra, galbena etc.

Culori compuse:

- Culoarea cenusie sau salbatica se intalneste la rasa Rouen si la unele rase comune cu dimorfism sexual accentuat. La masculi: capul si extremitatea superioara a gatului sunt negre cu luciu puternic verde-smarald, partea inferioara este maro-roscat fiind separate printr-un inel alb inchis sau intrerupt posterior. Spinarea este gri-cenusiu, anterior si brun-inchis cu luciu verzui spre coada.

Capul pieptului este maro-roscat, pieptul, abdomenul si partile laterale ale trunchiului sunt gri-argintiu. Aripile au oglinzi albastru-violaceu.

Femela are culoare maro-inchis, uniform, cu desen barat, ingust.

- Culoarea kaki se intalneste la rasa Campbell, cu dimorfism sexual accentuat. Masculii au culoarea galben-maro, cu capul, extremitatea superioara a gatului si partea posterioara a spinarii brun-inchise cu reflexe de bronz. Femelele au culoare uniforma cu nuanta mai deschisa decat masculii;

- Culoarea baltata - corpul are baltaturi localizate caracteristic. Se intalnesc: baltat alb cu maro la Alergatoare indiana, negru cu alb la rasa Leseasca, albastru cu alb la rasa Suedeza si altele.

Culorile la bibilici

Bibilicile au culoare caracteristica formata din fond cenusiu, alb, albastru etc., pe care se gasesc pete albe uniforme numite perle (perlate pe diverse fonduri).

Culorile la porumbei

Culori simple - deriva din pigmentatia porumbelului de stanca (cenusiu-vanat) prin disparitia pigmentului.

-Culoarea alba (balana). Poate acoperi tot corpul sau numai anumite barbe sau barbule cand penajul este nins si se numeste brumariu, siv sau deres. Sunt si rase de porumbei denumiti cuci sau berzati, la care se mentine pigmentatia porumbelului de stanca pe remigele primare si pe varful cozii (cenusiu-vanat);

- Culoarea neagra - cu diverse nuante, mai raspandite fiind negru lucios sau corb si negru mat sau pacuriu;

-Culoarea rosie sau brun-roscat cu nuante de diferite intensitati (mai frecvent rosu-inchis, rosu-deschis, visiniu). Nuantele deschise dau culoarea galbena (crem, auriu, limoniu etc.);

-Culoarea bruna - cu diferite nuante: ciocolatiu, cafeniu, canepiu (pamantiu), bej;

-Culoarea albastra (culoarea salbatica) - cu nuante de cenusiu sau plumburiu, sur, vanat, vioriu. Porumbeii se denumesc si dungati deoarece au doua dungi negre pe aripi si una pe coada.

Culori compuse. Pot fi formate din fond alb cu pete rosii, galbene, negre, albastre, localizate precis (genetic) ca la porumbeii Strasser (capul, aripile, spinarea si coda sunt colorate) sau Cap de maur (capul, ciocul, coada si partea anterioara a extremitatii superioare a gatului sunt negre) sau din imbinarea diverselor culori ca la rasa Trippler (fond alb cu stropituri neuniforme rosii, negre, galbene) sau rasele Jucatorii orientali, Blondineti, Satineti etc.

Porumbeii sunt denumiti: cudalbi cand au coada alba, gulerati cand au un cerc alb in jurul gatului, grivi cand au pene albe in dreptul pungii ingluviale, turci-negri cu cravata alba, bragagii daca au culoarea galben murdar, au scut -daca sunt pigmentate uniform penele de pe aripa sau calota si capac, sunt pigmentate penele de pe crestet. Cei cu pete diferit colorate si repartizate uniform pe corp sunt porumbeii bobati.

Culorile la fazani

Culori simple - sunt intalnite mai rar: alb, albastru, negru.

Culori compuse:

-culoarea maro-aramiu este culoarea caracteristica fazanului comun de vanatoare. Masculul are capul si partea superioara a gatului de culoare verzui cu reflexe albastre, baza gatului, pieptului, abdomenul si partile laterale ale trunchiului cafenii-castanii cu reflexe purpurii si cu marginile peneleor negre stralucitoare.

Pe spinare are pene maro colorate in gri-verzui si maro, salele sunt albastru-verzui cu pene creionate cu galben, penele de pe aripi sunt gri-galbui, iar din coada sunt maro-roscate barate cu negru si cu margini cafenii-castanii. Femela are penaj cenusiu-pamantiu dungat cu negru si roz;

-culoarea verzicolora. Masculul are capul, partea superioara a gatului, pieptul, spatele si abdomenul colorate in verde metalic, gatul este violet-purpuriu, umerii aramii, partea externa a aripilor albastra. Coada este gri-verzui barata cu negru si cu margini cafenii-castanii.

Femela este colorata cu maro cu dungi negre si coada rosiatica barata cu negru-galbui;

-culoarea aurie -la mascul, motul este galben, gulerul este in evantai galben-portocaliu; penele de forma triunghiulara, au extremitatea dreapta barata cu doua dungi negre (una terminala), ce formeaza cercuri concentrice cand se desface gulerul.

Spinarea are pene verzi-albastrui marginate cu negru, salele sunt galbene, pieptul rosu-carmin, aripile, coapsele si abdomenul maro. Rectricele superioare sunt negre, stropite cu maro, iar cele inferioare, maro barate cu negru.

Femela este maro cu dunga de culoare mai inchisa;

-culoarea argintie - la mascul, motul de pe cap si partea ventrala a trunchiului sunt negre, spinarea, aripile si coada - argintii, femela are culoarea brun-inchis.

Culorile la lebada

Culoarea alba, mai frecventa, bobocii si tineretul sunt de culoare cenusiu-bruna, cu gatul si abdomenul alb-murdar si devin albi dupa a treia naparlire la adult;

Culoarea neagra-tuciuriu marginat deschis, cu varful aripilor albe la Lebada neagra;

Culoarea alba cu gat si cap negru la lebada cu gat negru.

Culorile la pauni

Culoarea alba - la Paunul alb;

Culoarea compusa, tipica Paunului comun, albastru, la care: masculul are capul, gatul si pieptul anterior de culoare albastru-verzui cu luciu metalic, pieptul este negru, spinarea albastru pronuntat, pe flancuri are pete albastrui cu pene marginate inchis cu negru, umerii si tectricele aripilor sunt maro-ruginii patate cu negru. Rectricele sunt maro-cenusii, iar tectricele au teaca alba si "ochii", adica cercuri verzi si albastre aurii ce inconjoara un centru albastru inchis. Femela este de culoare maro-cenusie.

Culorile la potarnichi

Potarnichea prezinta o banda cafenie pe frunte, deasupra si posterior ochilor pe laturile capului si pe partea anterioara a gatului in treimea superioara.

Crestetul este bruniu si are dungi longitudinale galbui, baza gatului si capul pieptului sunt cenusii-albatrui cu linii negre inguste si sub forma de zig-zag, spinarea este cenusiu - aurie cu dungi transversale rosiatice.

Abdomenul este alb si prezinta o pata rosie-castanie, in forma de potcoava, conturata cu o dunga alba la mascul, mica sau absenta la femela. Tectricele aripilor sunt brune-surii cu dungi longitudinale deschise, in jurul rahisului, iar remigele sunt barate cu galben-castaniu.

Coada are pene colorate uniform rosu-castaniu si pene surii cu bare transversale brun-roscate dublate cu dungi mai deschise.

Culorile la prepelite

De la baza ciocului pleaca o dunga cafenie galben deschis, trece pe deasupra ochilor, coboara pe laturile gatului si-l inconjoara.

Capul si spinarea sunt cafenii, au dungi galbene-roziu asezate longitudinal si transversal, gatul este cafeniu-roziu cu pete inchise la culoare, mici, abdomenul este alb-galbui.

Aripile cafenii-rozii au dungi galben-roziu pe tectrice. Rectricele sunt colorate ca si tectricele aripilor, dar cu rahis albicios cu dungi negre.