DIAGNOSTICUL GESTATIEI LA VACA

DIAGNOSTICUL GESTATIEI PRIN METODE CLINICE

GESTATIA - stare fiziologica a femelei care incepe cu fecundarea si se incheie cu parturitia, cuprinzand 3 perioade:

1. embrionara timpurie (blastula)
2. embrionara tarzie (organogeneza)
3. fetala

Importanta diagnosticului precoce al gestatiei:

1. economica
2. medicala
3. legislativa

SEMNELE CLINICE PROBABILE ALE GESTATIEI

-          se observa prin inspectie

1.      Sistarea caldurilor/neintoarcerea in calduri

      prezinta importanta la femelele poliestrice de tip continuu

      se datoreaza formarii si functionarii CG de gestatie

Diagn. dif. - CG persistent

-          chisti ovarieni luteinici

2.      Modificari comportamentale

      induse de statusul progesteronic ridicat (la catea - starea de pseudogestatie)

3. Modificarea conturului abdominal/ Distensia abdominala

      semn ce apare tardiv (la A.M.- dupa 6 luni, la a.m. - dupa 1 luna)

Diagn. dif. - ascita, tumori abdominale, obezitate, hidrometru, piometru, mucometru

4. Dezvoltarea glandei mamare

      importanta la junici:

- la 4-5 luni: descinderea mamelei, conturarea sferturilor, alungirea mameloanelor

- in ult. 1/3 a gestatiei: devine turgescenta, secreta un lichid galbui-lipicios, asem. mierii - colostru

      la multipare - secretia de colostru - incepe cu o sapt. inainte de gestatie

- gl. mamara secreta lapte pana in luna 7 de gestatie

Diagn. dif. - fitoestrogenism, lactatia nervoasa

5. Imbibitia gravidica /Ruptura de fatare

- infiltrarea si relaxarea art. bazinului si ligamentelor sacro-sciatice datorita cresterii nivelului estrogenilor

Clinic: infundarea sacrumului, adancirea foselor paraanale, mobilitatea excesiva a cozii, senzatie de fluctuenta, consistenta gelatinoasa a musculaturii gluteene, edematierea tractusului genital

Diagn. dif. : sindromul de nimfomanie

SEMNELE CLINICE SIGURE ALE GESTATIEI

- se deceleaza prin:

v     examen extern - palpare transabdominala

v     examen intern - ETR + ESV

v     ascultatie

Palpatia externa transabdominala

- se aplica in a doua jumatate a gestatiei la nivelul peretelui abdominal drept, stg., sau inferior

VACA - se realizeaza din luna 6, se perecepe senzatia de bloc de gheata in apa

Diagn. dif. - tumori, afectiuni uterine cu acumulare de continut

IAPA - se realizeaza din luna 7-8 de gestatie, pe partea stg., la un lat de palma inaintea mamelei

SUINE - nu da rezultate decat la femelele slabe si spre sfarsitul gestatiei

OAIE + CAPRA - se practica din saptamana 14 de gestatie, din spate sau din lateral, femela fiind asezata pe un plan inclinat postero-anterior

CARNIVORE - se realizeaza intre zilele 25-33 de gestatie si dupa 45 de zile

- intre zilele 25-33 - uterul este moniliform, strangulat

- dupa 33-35 zile - creste cantitatea lichidelor perifetale - uterul este pastos-greu de diagnosticat

- dupa 42-45 zile - apare osificarea scheletului fetal, creste volumul fetal, concomitent cu resorbtia lichidelor perifetale

PALPARE:

1. monomanuala - la pisica si catelele de talie mica
2. bimanuala

ASCULTATIA

-          DIRECTA - cu urechea

-          INDIRECTA - cu stetoscopul

Se asculta bataile cordului fetal pe locul unde s-a decelat prezenta fatului

Vaca - din luna 7-8, se percep ca bataile unui ceasornic acoperit

Iapa - din luna 9-11, se aud foarte slab

Oaie - din luna 4

Animale mici - se percepe ca un murmur

EXAMENUL INTERN

- se realizeaza prin ETR/ tuseu rectal sau ESV

EVM - nu se utilizeaza decat in momentul parturitiei pentru a aprecia

permeabilitatea cervixului, rap. fetomaternale, remedierea

distociilor

EXAMENUL CU SPECULUM VAGINAL

v     evidentiaza modificarile induse de gestatie la nivelul cervixului si mucoasei vaginale si caract. mucusului vaginal

v     se folosesc: speculumul trivalv tip Polanski, bivalv, tubular

Mod de realizare: contentie, toaleta regiunii ano-vulvare, badijonarea cozii, introducerea speculumului inchis, vertical pe directia fantei vulvare, rotirea cu 90, deschiderea acestuia

La femelele gestante se observa:

      rezistenta la introducerea speculumului in vagin datorita mucusului aderent, opac, dens, alb-cenusiu ce mentine peretii vaginului alipiti

      mucoasa vaginala palida si mata

      floarea involta deviata ant., in jos si lateral, cu falduri sterse

La femelele negestante:

      mucusul cervical este transparent, hidratat si aderent

      floarea involta este plasata central, in fundul vaginului, cu falduri evidente

EXAMENUL TRANSRECTAL (ETR)

ETR LA VACA

- incepe cu identificarea cervixului, se continua cu coarnele uterine si in cele din urma ovarele

- salpinxul nu se deceleaza in conditii normale

La animalele gestante:

1. luna I gestatie

      nu se recomanda efectuarea ETR (pericol de enucleere a CG sau traumatizare a anexelor fetale)

      daca este absolut necesar se observa asimetria coarnelor uterine la primipare, fatul si anexele fetale - situate in treimea ant. a cornului uterin

2. luna II gestatie

      cea mai imp. pt. diagn. precoce de gestatie, precizie - peste 90%

      cornul uterin gestant - > de 3 ori decat congenerul

      peretele subtiat in zona de fixare a veziculei embrionare - senz. de fluctuenta

      lich. perifetale : 300ml

      CG de gestatie -pe ovarul ipsilateral cornului uterin gestant

3. luna III gestatie

      precizie de 100%

      cornul uterin gestant destins- diam. unei gambe de copil

      subtierea peretelui uterin in zona de fixare a veziculei fetale - senz. de fluctuenta

      lich. perifetale - 700 ml, dim. fatului - 15 cm

      la sf. lunii III - apare trilul arterial pe art. uterina medie

4. luna IV gestatie

      cervixul se sprijina pe marginea ant. a bazinului

      coarnele uterine - tendinta de cadere in cavitatea abd.

      lich. perifetale - 2-5 l

      se pot palpa carunculii uterini - dim. unei alune/castane

      fatul - 25 cm, cornul uterin gestant - diam. unei gambe de copil

5. luna V gestatie

      coarnele uterine - in totalitate in cav. abd.

      fatul - 30-35 cm, cervix aplatizat, imobil, tractionat in jos

      trilul arterial - evident pe partea cornului uterin gestant

      la palpatia profunda - senz. de fluctuenta si cativa carunculi

6. luna VI gestatie

      fatul - 50-60 cm

      la palparea profunda - se deceleaza parti din corpul fetal

      lichidele perifetale - in cant. maxima

      deformarea flancului drept ventral - permite decelarea fatului prin palpare transabdominala

7. luna VII gestatie

      fatul - 60-70 cm, se distinge prezentarea lui (ant./post.)

      asimetrie abdominala accentuata, se obs. miscarile fatului (dupa ingerare de furaje sau apa rece)

      uterul gestant - tendinta de patrundere in cav. pelvina

      placentoamele - dim. unui ou

      la juninci - incepe secretia de precolostru

      la multipare - se intarca (repausul mamar este obligatoriu)

8. luna VIII gestatie

      fatul - 80-90 cm - accentueaza asimetria abdominala

      uterul gestant - patrunde mult in cavitatea pelvina, dar compreseaza puternic pe diafragm - jena respiratorie

      arterele uterine medii - grosimea unui deget, mobile, sinuoase, se obs. usor trilul arterial

9. luna IX gestatie

      importanta mare pentru stabilirea momentului parturitiei

      se deceleaza semnele prodromale ale parturitiei (coborarea abdomenului, accentuarea golurilor flancului, infundarea sacrumului, edem vulvar, lichefierea glerei cervicale)

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL GESTATIEI LA VACA

1. Endometrite - in special in luna II de gestatie

      fluctuenta apare pe toata lungimea cornului uterin, iar peretele este ingrosat

      prezenta secretiilor purulente care aglutineaza perii de la nivelul comisurii inf. vulvare

2. Afectiuni uterine cu acumulare de continut - mai ales daca cervixul este inchis

- asemanatoare cu gestatia din lunile III si IV

a. Piometru cu cervix inchis

      HGCE cu acumulare de puroi in coarnele uterine

      se constata cresterea in volum a ambelor coarne uterine si subtierea uniforma a peretelui uterin

      prin balotamente repetate - se deplaseaza masa de continut dintr-un corn in celalalt

      nu se simt placentoamele si nici fatul (in gestatie - senz. de bloc de gheata in apa)

      nu se constata prezenta trilului arterial pe artera uterina medie

b. Hidrometrul

      mai frecvent la juninci in caz de impermeabilitate sau absenta cervixului (Boala junincilor albe)

      embriotroful nu se poate elimina - se acumuleaza in uter - destinderea exagerata si subtierea peretelui uterin (la nivelul corpului uterin), iar coarnele uterine sunt marite

3. Subinvolutia uterina/Uterul puerperal

      coarnele uterine - incomplet involuate, marite in volum

      prezenta C.G. pe ovarul de pe aceeasi parte

      peretii uterului - ingrosati, nu se constata fluctuenta

      ESV: cervix ingrosat, intredeschis, prin el se elimina o cantitate redusa de losii

4. Fatul mumifiat / litopedian

      apare consecutiv mortii fetale precoce, asociata cu resorbtia partiala a lichidelor perifetale si intrafetale

      ETR: fatul - bloc dur, pietros, neregulat, lipseste fluctuenta, placentoamele si trilul arterial de pe uterina medie, pe ovarul ipsilateral - CG persistent

      abdomenul regreseaza, iar lactatia se mentine

      Tratament: adm. PGF2alfa

5.Tumorile uterine, ovariene si abdominale

      asemanatoare gestatiei din luna IV

      pot fi confundate cu parti ale corpului fetal (arterele uterine sunt marite si prezinta puls vibratil - in cazul tumorilor uterine)

      nu apar alte semne ale gestatiei; la inspectie animalul este cahectic

6. Hidropizia invelitorilor fetale

      poate fi confundata cu gestatia din luna 7-8

      acumularea unei cant. mari de lichid in punga alantoidiana si amniotica, cu incetarea dezvoltarii fetale

      abdomenul femelei - marit mult in volum - aspect de butoi

      ETR: fatul se palpeaza greu, sau este imposibil de palpat

7. Diferite organe

a. Diverticulul ruminal posterior

      se poate confunda cu cornul uterin gestant in luna V

      nu se percepe fluctuenta, continutul ruminal fiind pastos

b. Ficatul (cand este mult marit in volum - Echinococcoza)

      lipseste trilul arterial pe uterina medie - semn sigur al gestatiei in luna V

c. Vezica urinara

      in stare de plenitudine poate fi confundata cu cornul uterin gestant in luna III

      este insa intotdeauna plasata central, nu se constata prezenta fatului (pot apare confuzii in caz de litiaza vezicala)

      prin palpare se declaseaza reflexul de mictiune

DIAGNOSTICUL GESTATIEI LA IAPA PRIN ETR

      are importanta mai redusa decat la vaca, deoarece modificarile apar tardiv si nu sunt specifice

      este necesara contentia specifica, cu platlonje, asemanator contentiei pentru monta

1. luna I gestatie

v     ovarul este reniform, dehiscenta si formarea C.G. se produc la int., la nivelul fosei de ovulatie

v     C.G. este triunghiular - morfostructura nu se poate palpa

2. luna II gestatie

v     usoara asimetrie a coarnelor uterine

v     cornul uterin gestant - marit, pereti subtiati, prezinta o formatiune globuloasa, fluctuenta, de dimensiunea unei mandarine

3. luna III gestatie

v     accentuarea asimetriei coarnelor

v     formatiunea globuloasa ajunge la dimensiunea unei portocale

4. luna IV gestatie

v     corpul uterin gestant - tras la marginea anterioara, pereti subtiati, fluctuenta evidenta

v     se poate palapa fatul (uneori) - dim. unui cap de om

5. luna V gestatie

v     uterul coborat la marginea ant. a pubisului, spre peretele inf. al abdomenului, acoperit de o masa intestinala

v     se palpeaza greu parti din corpul fetal

v     se perecepe trilul arterial pe uterina medie coresp. cornului uterin gestant

6. luna VI gestatie

v     seamana foarte mult cu luna V; uterul este complet coborat in cavitatea abdominala

7. luna VII gestatie

v     uterul - deviat mult spre stanga (pe partea dreapta - cecumul)

v     fatul - relativ usor de abordat, trilul arterial - se simte pe ambele artere uterine medii

8. luna IX, X XI gestatie

v     apare distensia evidenta a abdomenului

v     inaintea fatarii - aspect de butoi al abdomenului, uger turgescent cu secretie de precolostru - la orificiul papilar - picaturi galbui asem. picaturilor de rasina

v     sacrumul este foarte mobil, edemul vulvei, lichefierea glerei cervicale