RASELE DE BOVINE

Specia reprezinta un ansamblu de populatii variabile, care se dezvolta ca un tot unitar, izolate reproductiv de restul lumii biotice.

Rasa este o populatie de animale din aceeasi specie, cu origine comuna si insusiri morfologice, fiziologice si productive asemanatoare, formata de om in conditii naturale si artificiale de mediu in vederea obtinerii unor scopuri economice determinate.

Insusirile morfologice se refera la forma si dimensiunile oaselor, nr. vertebrelor si coastelor, aspectul productiei piloase, topografia organelor interne etc.

Insusirile fiziologice se refera la metabolism, la proprietatile serologice si biochimice etc.

Insusirile productive se refera la fecunditate, prolificitate, sporuri de crestere, consumul specific, randamentul la sacrificare etc.

Rase de bovine de lapte

 

Rasa Friza

Formata in Olanda, in provincia Frizia. Prezinta 2 varietati: Friza Baltata cu Negru si Friza Baltata cu Rosu.

Friza Baltata cu negru - profilul corpului trapezoidal, talia la vaci 131 cm, greutatea 650 kg. Capul este fin cu ochi mari, expresivi, urechile subtiri si coarne mici. Gatul este relativ de lung si subtire cu profilul superior drept. Trunchiul este lung si se largeste treptat spre trenul posterior, avand linia superioara dreapta, crupa lunga si larga, abdomenul spatios, ugerul foarte mare, bine prins cu arborizatii vasculare foarte evidente. Mameloanele sunt normal dezvoltate, simetrice, perpendiculare pe uger. Membrele sunt relativ scurte, nu prea groase, solide. Pielea este subtire, moale, elastica.

n      Este sensibila la mamite, afectiuni genitale si podale

n      Este o rasa f economica, consuma 0,8-0,9 UN / kg lapte

n      Productia de lapte 8500 kg pe lactatie normala, 4% GB, 1,71-2,54 kg / minut

n      Prima fatare la 28 luni, productia maxima de lapte se realizeaza la a 3 lactatie

RASA Holstein

n      Formata in SUA; talia 137 cm, G - 650-750 kg; Culoarea: baltata cu negru, mai variabila decat la Friza, intalnindu-se fie zonele albe mai extinse fie cele negre, dar capul are brezatura care cuprinde uneori si buza superioara.

n      Rasa docila, buna capacitate de adaptare si f buna capacitate de valorificare a hranei.

n      Prod. de lapte 9500 kg. Record- 89kg / zi, 25000 / 365 zile, 153000 / viata.

n      Raspandita in toata lumea datorita preferintelor crescatorilor pentru productia de lapte.

RASA Brown Swiss (BRUNA AMERICANA)

n      Isi are originea in rasa Schwyz, care a fost importata si ameliorata in SUA;

n      Talia 133 cm, G - 600-700 kg, culoare brun cenusie cu extremitatile negre.

n      Precocitate si fertilitate ridicata, buna capacitate de adaptare, toleranta mai ales la caldura.

n      Prod. lapte 7000kg, 4 % GB, prima fatare sub 30 luni, 1,8-2 kg / minut

RASA JERSEY

n      Formata in insula Jersey, Marea Britanie; Talia 117 cm, G - 375 kg; Culoare brun galbuie cu extremitatile negre.

n      Precocitate productiva ridicata, capacitate foarte mare de adaptare in special la climatul tropical.

n      Prima monta la 10-12 luni, prima fatare sub 2 ani. Prod. Medie de lapte 400 kg, cu peste 5 % GB.

Rase de bovine de carne

 

RASA CHAROLAISE

Origine si formare - originara din Franta fiind una din cele mai vechi rase din tara. S-a format pe la mijlocul secolului XVIII din taurinele din zona Loarei care se bucurau de o buna reputatie pentru rusticitate, tractiune si carne, fiind incrucisate cu rasa Shorton Alb si insotite de o alimentatie corespunzatoare. S-a obtinut o rasa cu aptitudini triple carne-tractiune-lapte, dupa primul razboi mondial specializandu-se numai pe carne.

Caractere morfologice - este o rasa masiva, talia la vaci 132-137 cm, greutate 700-800kg. Capul este relativ mic si scurt, gatul este scurt si gros, musculos, trunchiul este cilindric, lung, larg si adanc, linia superioara este dreapta. Grebanul, spinarea si salele sunt largi, musculoase, crupa orizontala foarte larga, dubla, pieptul larg, musculos. Abdomenul este spatios, ugerul este bine dezvoltat pentru o vaca de carne, membrele sunt scurte relativ groase cu aplomburi corecte. Culoarea parului este alb-crem uniforma (nu se admit pete).

Caractere productive - capacitate de adaptare mare la conditii extreme, fertilitatea, precocitatea si longevitatea ridicate.

Fertilitatea este de 91%, 3 % fatari gamelare, un aspect negativ il constituie incidenta mare a fatarilor distocice (10-14 %). Precocitatea de reproductie este intermediara ( varsta primei monte are loc la 2 ani iar a primei fatari la 34 de luni). Capacitatea de alaptare este de aproximativ 3000 Kg/ lactatie ceea ce determina obtinerea unor sporuri mari de crestere la vitei.

Tineretul ingrasat intensiv realizeaza sporuri de 1500g/zi si greutati foarte mari la varste timpurii 490-530 kg la 9-10 luni, 600-700 kg la 16 luni. Vacile ingrasate pot depasi 1000 kg iar taurii 1300 kg.

Sporul de crestere, randamentul ridicat la sacrificare ( 54% la vaci, 64-70% la tineret) carcasele foarte mari si insusirile carnii (marmorare, savoare, suculenta, gust placut, grasime redusa) sunt calitati care fac ca aceasta rasa sa aiba o reputatie internationala. Este rasa cu proportia cea mai mare de carne in carcasa dintre toate rasele de taurine (78-84%).

RASA HEREFORD

Origine si formare -aceasta rasa isi are originea in taurinele vechi, locale din vestul Angliei (Hereford si Welsh) fiind incrucisate apoi cu rasele Aberden Angus si Red Poll.

Caractere morfologice

Rasa are o dezvoltare corporala buna (talia la vaci este de cca 126 cm, greutatea de 550-600). Capul este scurt, larg, gatul este relativ scurt, gros, cu salba mare. Trunchiul este lung, larg, adanc, rotunjit, crupa larga, rotunjita, musculoasa, pieptul amplu, toracele larg si adanc, abdomenul spatios, ugerul dezvoltat mediu. Membrele sunt groase, scurte, bine imbracate in muschi.

Culoarea pe corp este rosu inchis cu exceptia unei zone albe care porneste de la greban, cuprinde marginea superioara a gatului, capul, salba, pieptul, abdomenul, ugerul, extremitatile membrelor si smocul cozii.

Caractere productive

Rasa Hereford are capacitate mare de adaptare la conditii climatice diferite si este foarte rezistenta la boli. Are precocitate buna (prima fatare la 30 de luni) si capacitate de alaptare corespunzatoare (2200 kg lapte) ceea ce permite ca vitei sa poata fi alaptati pana la 6-8 luni. Valorifica foarte bine pasunile, relizand sporuri de 700-800g/zi fara adaos de concentrate.

Tineretul ingrasat atinge la varsta de 12 luni 350-400 kg. Animalele adulte pot atinge greutati de 1000 kg la vaci si 1200-1300 kg la tauri. Randamentul la taiere este in medie de 62-65%, cu o pondere a carnii in carcasa este de cca 68%. Carnea este suculenta, marmorata, placuta la gust. Este o rasa apreciata atat pentru aptitudinile pentru carne cat si pentru adaptabilitatea si rezistenta ridicata.

RASA ABERDEN ANGUS

Origine si formare- este originara din NE Scotiei, din comitatele Angus si Aberden. S-a format la inceputul secolului XIX din incrucisarea taurinelor locale cu unele rase britanice (Galoway, Shothorn, Ayrshire) urmata de o selectie riguroasa dupa aptitudinile de carne si de reproductie.

Caractere morfologice - talie mica de cca 118 cm dar greutate corporala mare 525 kg. Cap mic, scurt si larg, gatul este scurt si gros, trunchiul este de forma cilindrica, fiind lung, larg si adanc cu musculatura foarte bine derzvoltata, imprimand corpului un aspect rotund, cu linia superioara dreapta si foarte larga. Toracele este adanc si larg, abdomenul cilindric si ugerul mic. Membrele sunt foarte scurte, subtiri. Culoarea este neagra uniforma.

Caractere productive - precocitate foarte buna (la 2,5 ani realizeaza prima fatare), productia de carne este foarte buna la 15 luni ating 450 kg. Viteii ating sporuri de 800-1200g/zi. Randamentul la sacrificare este de 60-62%, procentul de carne din carcasa este de cca 70%. Carnea este suculenta, cu un grad ridicat de marmorare. Neajunsuri: necesita conditii bune de intretinere, in special de hrana, are indice mare de seu in carcasa.

RASA SHORTHORN

Origine si formare - este originara din NE Angliei si are la baza taurinele indigene britanice incrucisate in sec. al XVIII -lea cu taurine olandeze.

Caractere productive - are o dezvoltare corporala buna, talia la vaci este de 128 cm cu o greutate de 500-600 kg. Capul este scurt, larg, fin, gatul este scurt, gros cu salba prelungita intre membrele anterioare. Trunchiul este cilindric, lung, larg, musculos, cu linia superioara dreapta, larga, musculoasa, toracele este adanc, si larg, abdomenul este dezvoltat, ugerul este de marime medie. Membrele sunt scurte si fine. Culoarea este rosie.

Caractere productive - rasa Beaf Shorthorn are o buna capacitate de adaptare in zonele temperate, se preteaza la ingrasat atat in stabulatie cat si la pasune, dar necesita nutreturi de buna calitate. Are aptitudini foarte bune pentru carne, manifestand o precocitate remarcabila la 15-16 luni atingand greutatea de 475 kg. Randamentul la sacrificare este de cca 60-65%. Animalele furnizeaza o carcasa mare, de prima calitate prin proportia ridicata de carne de calitatea I in carcasa.

RASA CHIANINA

Origine si formare - este originara din Italia, din valea Chianina, fiind una din cele mai vechi rase din Italia.

Caractere morfologice - rasa prezinta o dezvoltare foarte mare fiind denumita si "uriasul speciei". Talia la vaci este de 150-160 cm, greutatea fiind de 720-980 kg, iar la tauri talia este de 168-172 cm cu greutatea de 1215-1300 kg. Capul este relativ mic, gatul are o lungime mijlocie, salba e slab dezvoltata, trunchiul este cilindric, lung, larg si musculos, crupa este larga si bine imbracata in muschi, toracele este spatios, abdomenul este dezvoltat, ugerul dezvoltat mediu. Membrele au osatura fina cu aplomburi corecte, culoarea este alb-portelanie.

Caractere productive - este o rasa robusta, vioaie, rezistenta, longeviva, putin pretentioasa si precoce. Are aptitudini remarcabile pentru carne. Vacile au o buna capacitate de alaptare (in primele 4 luni de lactatie produc12 kg lapte pe zi si chiar mai mult), iar viteii au la nastere 42-45 kg si o buna capacitate de crestere (masculii 1200-2000 g/zi iar femelele 1000-1300 g/zi pana la varsta de 18 luni). Realizeaza greutati mari la varste tinere (la 12 luni 450-660 kg, la 18 luni 690-850 kg). Randamentul la sacrificare este ridicat in medie 58 %, furnizeaza o carcasa foarte mare, apreciata de beneficiari.

RASA BLANC BELGIAN BLUE

Origine si formare - este o rasa creata in Belgia intre anii 1900-1940, din taurine locale incrucisate cu tauri Shorthorn pentru a spori viteza de crestere si dezvoltarea musculaturii, ulterior intervenindu-se cu tauri din rasa Charolaise.

Caracteristicile fizice ale rasei sunt: ,,gabarit" impresionant, muschi deosebit de bine conturati pe toata regiunea corpului, muschii fesieri, ai crupei si coapsei sunt aproape ,,monstruos" de bine dezvoltati, calitatea carnii este foarte buna.

Viteza de crestere a tineretului este remarcabila, la virsta de 12 luni realizeaza in medie 593 de kg masculii si 363 de kg femelele, cu o talie de 1,20 respectiv 1,15 m. La 2 ani ating o greutate impresionanta: 1255 kg masculii si 648 kg femelele cu o inaltime la greaban de 1,40 respectiv 1,22 m .Rasa are un mare neajuns: vacile nu pot fata fara ajutor (circa 80 % fata prin cezariana).

 

Rase de vaci romanesti

RASA BALTATA ROMANESCA

Origine si formare -aceasta rasa a rezultat in urma incrucisarilor de absortie intre rasa Sura de stepa din Transilvania si rasa Simmental din Elvetia.

Caractere morfologice - vacile au o talie de 135-140 cm si o greutatea corporala de 550-650 kg.

Culoarea acestei rase este baltata alb cu galben deschis spre rosu iar mucoasele sunt roz deschis cu unghii si coarne galbene.

Caractere productive - conformatia este armonioasa, incadrandu-se in tipul morfoproductiv de lapte-carne. Constitutia este robusta. Productia medie de lapte este de 2800-3500 l cu 3,7-3,8% grasime. Uneori productia poate sa ajunga si la 3000-4000 l. Productia de carne este buna, randamentul la sacrificare fiind de 54%. Este o rasa precoce, viteii la nastere avand 40-42 kg.

Aceasta rasa a reprezentat aproximativ 35% din totalul de taurine din tara noastra.

RASA BRUNA DE MARAMURES

S-a format in Romania in judetul Maramures, prin incrucisari dirijate sau ale raselor locale Sura de stepa si vaca de munte Mocanita cu rasa Schwyz. Aria de raspandire este in zona de deal- munte, in nordul Ardealului, in nordul Moldovei si Olteniei in intregime. Animalele au culoare bruna -cenusie. Greutatea corporala a vacii este intre 350-550 kg, iar a taurilor intre 700-850 kg. Este rezistenta, valorifica bine furajele, cu oproductie medie anuala de 3000-3500 l lapte, cu 3,7 % grasime. Aceasta rasa se amelioreaza prin selectie si incrucisari cu Schwyz.

RASA BALTATA CU NEGRU ROMANEASCA

n      S-a format din rasa Friza olandeza, Friza daneza, Friza Israeliana si Holstein.

n      Talia la vaci 122-127 cm, 500-575 kg. Potentialul productiv anual de lapte: cca 6000 kg

n      Recordista rasei vaca Darabanca 13000 kg, cu 4,32 GB. Record pe viata - 66800 kg.

n      Aptitudini bune pt mulsul mecanic (1,81-1,84 kg/minut)

n      Varsta primei fatari sub 30 luni

n      Realizeaza un litru de lapte cu 1,1-1,2 UN.