TEHNOLOGIA DE INGRASARE A PORCINELOR

TEHNOLOGIA DE INGRASARE A PORCINELOR

I.     SECTORUL DE INGRASARE

Efectivele de porcine din sectorul de crestere se transfera in compartimentele de ingrasare, care sunt in prealabil curatate, varuite si dezinfectate. Transferul efectivelor se face in functie de distanta si anotimp, pe jos sau cu remorca tehnologica.

Odata cu popularea se executa sexarea si lotizarea, interzicandu-se transferul de masculi necastrati. Diferenta de greutate intre indivizii aceluiasi lot nu trebuie sa fie mai mare de 2 kg. Suprafata asigurata pe cap de animal va fi de 0,5 m² (inclusiv boxele de rezerva), iar la greutatea medie de peste 65 kg de 0,72 m².

La populare se vor lasa boxe libere (10 - 15 % din suprafata boxelor din compartiment), in care se vor face extractii ori de cate ori este cazul, fiind interzis a se practica relotizari. Animalele ramase in crestere sau cu unele afectiuni, vor fi cazate in hale cu padocuri si conditii pentru reconditionarea lor (furaje cu subproduse lactate, deseuri de abator, masa verde etc).

Odata cu popularea se vor completa fisele de lot, se vor stabili boxele de control si programare la livrare a fiecarui compartiment.

In adapost se vor asigura parametri de microclimat precizati in urmatorul tabel.

Parametri de microclimat in sectorul de ingrasare

Urmarirea si verificarea temperaturii se vor face prin termometre de camera, care trebuie sa fie instalate in fiecare compartiment.

Concomitent cu depopularea si dezinfectia compartimentului, se vor face reparatiile necesare si verificarea tuturor instalatiilor, inclusiv varuirea.

Furajarea porcilor la ingrasat se va face pe baza de norme, utilizand in acest scop atat nutretul combinat, cat si nutreturi suculente, folosindu-se resursele furajere accesibile speciei.

Normele prevazute pentru ingrasare variaza in functie de structura ratiei administrate si sunt diferentiate in functie de structura, de greutate, astfel incat la greutatea de 30 - 50 kg si respectiv 90 - 110 kg, cantitatile de suculente administrate zilnic vor fi mai reduse fata de perioada de la 50 la 90 kg.

Normele medii de furajare pentru aceasta categorie de porcine sunt:

Cerinte minime pe zi:

      substanta uscata 2,1 kg;

      proteina bruta 350 g;

      UN 2,5.

Administrarea furajelor la porcii pana la 60 kg se face de 3 ori pe zi, iar dupa 60 kg cate 2 tainuri, la extremele zilei.

Acolo unde frontul de furajare nu este asigurat, tainurile se vor administra la intervale prelungite, insa in mod obligatoriu la discretie, in cadrul normelor stabilite.

Administrarea furajelor se poate face in amestec de concentrate cu suculente sau tainuri separate in limita normelor de furajare. Furajele se pot administra manual prin folosirea caruciorului tehnologic sau din buncare de furaje de volum si de concentrate care prin sistem de dozare sa - si descarce continutul pe un transportor cu racleti, introdus intr-un jgheab amenajat special pentru a nu permite porcilor sa risipeasca furajele.

Adaparea porcilor la ingrasat se face la discretie, folosind cupe sau jgheaburi. Pentru asigurarea conditiilor de igiena, periodic, acestea se vor curata de impuritati si de resturi de nutreturi.

Vier din rasa Duroc

In sezonul rece se va urmari ca, in special la categoriile mici de porcine, apa sa fie preincalzita in bazinele de nivel constant si in bazinele de rezerva construite special pentru cazul intreruperilor de energie electrica.

Livrarea de porci grasi se face obligatoriu cu post reglementar si nu cu scazamant de greutate intrucat, in acest mod, se produc pierderi mari de furaje.

Nu se va admite livrarea de plusvariante, respectiv de animale cu viteza mare de crestere, care valorifica superior furajele si pastrarea in efective a celor cu ritm scazut de crestere, care favorizeaza aglomeratia.

Pentru realizarea programului de crestere si ingrasare, se vor lua toate masurile de cultivare a suprafetelor din incinta fermelor cu furaje suculente, care se vor administra la toate categoriile de porcine, exceptand sugarii, dar indeosebi la scroafe, vieri si tineret de prasila, in scopul completarii furajarii si reducerii cheltuielilor de productie.

Lunar si de cate ori este necesar, la nivelul echipelor fermelor si unitatilor, se va face analiza rezultatelor privind indicii tehnici de productie, iar acolo unde realizarile sunt sub nivelul programelor, se vor lua masuri de recuperare.

Vier din rasa Hampshire

II. MASURI PRIVIND APARAREA SANATATII SI COMBATEREA BOLILOR

In dotarea tehnico - medicala se prevad: filtre sanitare, dezinfectoare la intrarea in complex si la fiecare adapost, in parte, imprejmuirea cu gard, sector de ecarisare, punct de taiere, farmacie cu depozit de produse medicamentoase, rampa de livrare, laborator.

Intreaga activitate sanitara veterinara se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii sanitare veterinare in baza careia Agentia Nationala Sanitara Veterinara din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor stabileste anual si planul tehnic al actiunilor sanitare veterinare obligatorii.

In baza prevederilor Legii sanitare veterinare si a planului tehnic - in complexe, in celelalte ferme crescatoare de porci si in gospodariile populatiei -este necesar:

         sa se aplice regulile sanitare veterinare si de zooigiena privind adapostirea, hranirea, ingrijirea, reproductia si exploatarea rationala a animalelor;

         sa se ia masuri sanitare veterinare pentru prevenirea introducerii bolilor transmisibile, pentru lichidarea si prevenirea difuzarii acestor boli din unitatile contaminate;

         sa se supuna examenului medical personalul muncitor din unitatile zootehnice, interzicandu-se accesul persoanelor bolnave sau purtatoare de germeni infectiosi transmisibili la animale sau care ar putea contamina produsele de origine animala;

         sa se intretina, cu respectarea stricta a regulilor sanitare veterinare, locurile de prelucrare, depozitare si valorificare a produselor de origine animala, mijloacele pentru transportul animalelor, a produselor de origine animala, taberele de vara, adaposturile si pasunile pe care le folosesc;

         sa se anunte fara intarziere, circumscriptiei sanitare veterinare, respectiv Directia sanitara veterinara si Primariei, aparitia sau suspiciunea oricarei boli transmisibile declarabile.

1. Masuri de profilaxie.

Prevenirea aparitiei oricarei boli transmisibile la
un complex de crestere a porcinelor impune luarea unor masuri deosebit de
severe si instituirea controlului sanitar veterinar privind accesul in complex al
persoanelor, introducerea animalelor pentru reproductie, crestere sau ingrasare,
a furajelor, a materiilor si materialelor necesare procesului de productie.

In acest sens, Legea sanitara veterinara prevede interzicerea accesului oricarei persoane in unitatile zootehnice de tip industrial, fara respectarea regimului de filtru sanitar.

Se interzice introducerea si scoaterea de animale, furaje, materiale, obiecte si mijloace de transport, fara respectarea regulilor si restrictiilor specifice stabilite pentru astfel de unitati.

Conducatorii unitatilor respective raspund de realizarea intocmai a acestor masuri.

2.Masuri privind intrarea persoanelor in complexe.

Accesul persoanelor se face numai prin filtrul sanitar.

Acesta este dotat cu camera pentru imbracaminte de strada, camera de trecere si spalare si camera pentru echipamentul de lucru. Prima si ultima camera vor fi dotate cu dulapuri, vestiare pentru imbracaminte de strada si respectiv pentru echipamentul de lucru.

3.Introducerea furajelor si a materialelor in complexe.

Mijloacele de transport care circula in afara complexului, pe drumurile publice, daca nu exista posibilitatea de dezinfectie eficienta, trebuie sa descarce furajele sau materialele
- fara a veni in contact cu personalul sau mijlocul de transport din interior -
prin transbordare.

Subprodusele de origine animala se pot administra numai dupa sterilizare.

Cerealele si materiile prime necesare pentru fabricarea nutreturilor combinate, precum si furajele suculente (radacinoase, bostanoase, masa verde, siloz) trebuie sa provina din locuri indemne de boli infecto - contagioase - fiind necesara certificarea sanitara veterinara pentru scoaterea acestora, din zonele supuse restrictiilor.

4.Introducerea animalelor de prasila in complexe.

Animalele trebuie sa provina din unitati indemne de boli transmisibile, fapt care se certifica de catre medicul veterinar al circumscriptiei veterinare din raza careia se expediaza
animalele.

Conditiile sanitare veterinare la populare si la completarea efectivelor cu animale de reproductie sunt cele stabilite de Agentia Nationala Sanitara Veterinara din M.A.A.P.

Transportul acestor animale se face numai cu aprobarea inspectoratelor sanitare veterinare interesate, cu mijloace de transport C.F.R. sau auto, dezinfectate.

Inainte de introducerea in complex, animalele vor sta minimum 60 de zile in carantina, perioada in care porcinele sunt supravegheate permanent, pentru depistarea eventualelor boli transmisibile.

In aceasta perioada animalele sunt supuse unui tratament antistres, dupa caz medicamentos, si li se recolteaza sange pentru examenele de depistare (bruceloza si leptospiroza) conform planului tehnic al actiunilor sanitare veterinare obligatorii.

Se interzice introducerea in complex fara carantinizare a altor animale, cu exceptia celor din fermele proprii de inmultire.

5.Scoaterea animalelor din complexe.

Animalele sunt scoase din complex pentru a fi livrate ca material de prasila sau pentru abatorizare.

Scoaterea se face prin rampa de livrare, special amenajata, unde se face receptia si cantarirea.

Inainte de a fi duse la rampa, animalele trebuie sa fie examinate, intrucat dupa scoatere nu mai pot fi returnate in complex.

Locurile de imbarcare si mijloacele de transport trebuie sa fie curate si dezinfectate.

Livrarea se face dupa examinarea animalelor de catre medicul veterinar al dispensarului veterinar teritorial sau de unitate, si cu eliberarea certificatului sanitar veterinar de transport, pentru fiecare mijloc de transport in parte.

Scoaterea carnii si subproduselor rezultate din taierile de necesitate, precum si altor obiecte si utilaje se face sub supravegherea medicului veterinar care raspunde de unitate.

6.Dezinfectia se executa la terminarea fiecarui ciclu de productie si se
afla la baza masurilor de prevenire si combatere a bolilor infectioase si
parazitare.

Operatiunea de dezinfectie se face potrivit prevederilor Legii sanitare veterinare.

De executarea dezinfectiilor raspund sefii de ferma, precum si epizootologul sef al unitatii.

Actiunile vor fi desfasurate cu colaborarea medicului veterinar epizootolog, care va da indrumarile necesare si va verifica eficienta prin teste de salubritate - executate la laboratorul D.S.V. judetene. Dupa care va permite popularea compartimentelor.

Urmatorii factori determina eficacitatea dezinfectiei:

      depopularea totala a adapostului (compartimentului), cu respectarea principiului - totul plin, totul gol - in maternitati, crese si hale de ingrasare;

      curatirea mecanica perfecta a suprafetelor ce urmeaza a fi dezinfectate;

      folosirea solutiei dezinfectante in concentratie eficienta si in calitatea prevazuta, pe unitatea de suprafata;

      aplicarea uniforma a solutiei cu un utilaj de dezinfectie corespunzator, care sa asigure acoperirea suprafetelor cu o pelicula continua de dezinfectant;

      respectarea duratei de contact;

      constiinciozitatea celor care executa si a celor care supravegheaza si controleaza operatiunea.

La efectuarea dezinfectiei se vor respecta urmatoarele etape:

a. dezinfectia de fixare, care se realizeaza prin stropirea suprafetelor
necuratate mecanic, cu o solutie de soda caustica 1 %;

b. curatirea hidromecanica minutioasa, actiune deosebit de importanta
in intreg procesul dezinfectiei. Se indeparteaza gunoiul, dejectiile, resturile de
furaje, praful etc, de pe pardoseli, gratare, pereti, tavane, ferestre, conducte,
adapatori, jgheaburi, rigole, perne de apa, fose, instalatii de canalizare etc,
inclusiv canalele de acces in compartimente, cu ajutorul unui jet puternic de apa
si a diverselor ustensile, ca perii, razuri etc;

c. dezinfectia propriu-zisa se continua prin aplicarea pe toate
suprafetele mentionate a unei solutii de soda caustica fierbinte, in concentratie
de 2- 3 % si in cantitate de 1 l/m²;

d. timpul de contact intre substanta dezinfectanta si suprafetele supuse
dezinfectiei va fi de 24 ore,in conditiile executarii unei curatenii hidromecanice
perfecte;

e. spalarea de neutralizare se face, dupa expirarea timpului de contact,
cu apa pe toate suprafetele dezinfectate;

f. varuirea, dupa uscare. Este indicata adaugarea clorurii de var, in var,
in proportie de 1/30 pana la 1/50;

g. timpul de odihna al compartimentului inainte de populare trebuie sa
fie de minimum 24 ore;

h. daca situatia sanitara veterinara a unitatii indica persistenta unui
microbism local (patogen) care determina pierderi - situatii intalnite frecvent in
maternitati si crese - devine necesara intercalarea in procesul de dezinfectie a
gazarii cu formol a compartimentelor, care se va face dupa folosirea
dezinfectantului lichid .

Se mai executa dezinfectii la: filtru sanitar (zilnic cu soda caustica 1,5%, gazarea cu formol 75 ml/m³ de aer), dezinfectoarele pentru incaltaminte si cele pentru rotile autovehiculelor (soda caustica - 2 - 3%), rampa de livrare, mijloacele de transport din interior, remorca de cadavre, punctul de taiere, utilajele si containerele pentru transport carne (cu solutie fierbinte 60C soda de rufe sau Bactodet), covorasele de cauciuc din maternitati (dupa necesitate, prin cufundare timp de 24 ore in solutie de soda caustica 1,5% urmata de limpezire).

7. Dezinsectia.

Urmareste combaterea insectelor si acarienilor, care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase sau parazitare la om si animale.

Se executa profilactic si de necesitate prin actiuni conform planului tehnic, in scopul igienizarii adaposturilor, distrugerea mustelor si altor insecte. Actiunile sunt obligatorii in timpul evolutiei unei epizootii.

Aplicarea insecticidului se va face in conformitate cu instructiunile pentru fiecare sortiment in parte, tinandu-se cont si de actiunea nociva asupra animalelor sau produselor de origine animala.

Dezinsectiile se executa numai de personalul autorizat si instruit in acest scop de catre Directia sanitara veterinara judeteana.

Pulverizarea solutiilor se efectueaza cu presiune redusa, 2-4 atm., folosindu-se un litru solutie pentru 20 m².

Pentru reusita actiunii, se executa repararea la 8 - 10 zile.

8.Deratizarea.

Distrugerea rozatoarelor ocupa un loc deosebit de important in prevenirea si combaterea bolilor infectioase si parazitare la om si animale, precum si in reducerea consumului specific de furaje pe unitate.

Transmiterea bolilor se face atat prin contactul fizic direct, cadavre, fecale si urina sobolanilor, cat si prin intermediul parazitilor comuni.

Se efectueaza in mod obligatoriu odata cu popularea totala a compartimentului sau adapostului si inainte de dezinfectie.

Cand animalele nu pot fi evacuate, se aplica momeli toxice sau prafuiri cu raticide in locurile circulate de sobolani, la care insa nu trebuie sa patrunda sau sa ajunga porcinele.

Deratizarea se executa prin actiuni generale si de intretinere, avand drept scop distrugerea rozatoarelor ori de cate ori acestea isi semnaleaza prezenta. Operatiunile de deratizare, pastrare si manipulare a substantelor toxice revin numai personalului calificat si autorizat de D.S.V. judeteana.

9.Actiunile sanitare veterinare obligatorii.

Actiunile cu caracter strict sanitar veterinar privesc depistarea, prevenirea si tratarea diferitelor boli.

a. Actiunea de depistare, conform planului tehnic, se executa pentru depistarea unor boli cu grad mare de difuzibilitate, cum sunt:bruceloza, leptospiroza, salmoneloza s.a., precum si pentru depistarea ecto-si endo-parazitozelor.

In cadrul actiunilor de depistare, planul tehnic mai cuprinde si controlul sanitar veterinar al salubritatii furajelor si materiei prime; examenele chimice si microbiologice sunt obligatorii.

b. Actiunile de prevenire, conform planului tehnic annual, cuprind
vaccinarile obligatorii impotriva unor boli de mare difuzibilitate, precum si
impotriva unor boli conditionate patogene.

Matca se vaccineaza de doua ori pe an impotriva pestei si rujetului -simultan, in puncte separate - primavara si toamna.

Scroafele gestante se vaccineaza contra leptospirozei la 55 zile de la monta fecunda, cu rapel dupa 10 zile. De asemenea, se vaccineaza contra colibacilozei (cu autovaccin) si anarobiozei, la 75 zile, cu repetare la 95 zile de la gestatie.

c. Tratamentele profilactice antiparazitare externe, conform planului tehnic, sunt obligatorii in toate fermele.

Se executa deparazitarea efectivului matca si a tineretului din 2 in 2 luni, cu repetare, de fiecare data la 8 - 10 zile.

Scroafele si scrofitele gestante de dezinfecteaza si deparaziteaza - dupa spalare - inainte de a fi introduse in maternitate, pentru fatare.

Efectuarea intocmai si la timp a operatiunilor inscrise in planul cifric, intocmai in baza prevederilor planului tehnic, este sarcina medicului veterinar epizootolog, de care raspunde in fata Directiei judetene veterinare si care va fi sprijinit de conducerea complexului, atat in privinta personalului de executie cat si al aprovizionarii tehnico - materiale.

10. Alte masuri.

Pentru supravegherea starii de sanatate a porcinelor, epizootologul sau medicul veterinar, care raspunde de executarea actiunilor sanitar veterinare in complexul sau ferma respectiva, are obligatia de a executa: examene clinice, examene anatomo-patologice, coroborarea acestora cu rezultatele reiesite din buletinele de analiza primite de la laboratoarele veterinare si, in functie de diagnosticul precizat sau suspiciunea existenta, stabileste conditia terapeutica ce urmeaza a fi aplicata zilnic la animale, individual sau in grup.

Pentru combaterea unor boli, ca: dizenteria porcului, pleuropneumonia contagioasa s.a., se aplica tratamente, pe loturi, prin intermediul furajelor medicamentate care se prescriu la indicatia D.S.V. - judetene.

Formele de medicamentare a furajelor sunt avizate de Agentia Nationala Sanitar Veterinara, acestea fiind produse la Nutricomb Bucuresti si la Institutul de Biologie si Nutritie a Animalelor de la Balotesti, judetul Ilfov si livrate sub forma de premixuri.

Este interzisa folosirea furajelor medicamentate - si oricaror alte tratamente - indeosebi cu antibiotice - fara prescriptie medicala bazata pe rezultatele obtinute la examenele de laborator.

Furajele medicamentate se aplica initial pe loturile mici de porcine, din aceeasi categorie, pentru verificarea eventualelor reactii adverse.

Aplicarea tratamentelor individuale sau in grup se efectueaza de catre o echipa sanitara veterinara, sub directa supraveghere a medicului veterinar - sau a epizootologului de unitate.

Medicul veterinar are obligatia de a stabili cauza mortii tuturor porcinelor din unitate si de a certifica zilnic pierderile de animale.

Activitatea sanitara veterinara din unitate trebuie evidentiata in registrele existente la dispensarul veterinar de unitate si care vor fi intocmite conform prevederilor din "Tehnologia sanitara veterinara, in fermele si complexele de porcine'.

Prezenta tehnologie de crestere si ingrasare a porcinelor poate fi aplicata de catre toate unitatile si fermele crescatoare de porcine.