Democratia electronica

Democratia electronica

Manifestarea democratiei electronice (sau e-democratiei) se intinde dincolo de procesul democratic. Nici o viziune despre guvernarea in societatea informationala nu ar fi completa fara a lua in calcul democratia digitala. Spectrul e-democratiei cuprinde, in principal,   inregistrarea participantilor la vot, actul votarii, consultarea opiniei publice, comunicarea intre alesi si alegatori, incurajarea cetatenilor de a participa activ la procesul legislativ etc. Audierile in direct, consultarea on-line a expertilor, consultarea opiniei publice, precum si comunicarea si informarea deschise furnizeaza oportunitati pentru participarea in timp real la actul guvernarii.

Guvernele isi dovedesc buna credinta facand informatiile accesibile on-line, insa trebuie facut mai mult decat atat. Comunicarea deschisa dintre alegatori si guvernanti, dar si asigurarea unor cai facile de angajare a cetatenilor in procesul legislativ constituie parti ale transformarii guvernului in guvern electronic (sau e-guvern). Principalele cerinte ale procesului de integrare eficienta a democratiei digitale in strategiile e-guvernului sunt

      anuntarea on-line a tuturor intrunirilor publice intr-un mod sistematic si eficient; informatia trebuie sa cuprinda data, locul, tematica si alte observatii;

      in paginile web oficiale se impune prezenta unor legaturi catre pagini cu informatii despre agentiile guvernamentale;

      implementarea proceselor reprezentative si consultative pe Internet, prin crearea unor comitete virtuale; rezultatele dezbaterilor si parerile cetatenilor trebuie sa devina disponibile imediat si in totalitate;

      utilizarea unor instrumente de raspuns automat care sa lucreze eficient; posta electronica este unul din cele mai personale si pretuite instrumente Internet utilizate de cetateanul comun, iar modul in care un guvern trateaza mesajele receptionate il va face sa fie catalogat drept popular sau neglijent;

      conducerea trebuie sa ofere si consultatii on-line, deoarece comunicarile fata-in-fata trebuie sa fie completate cu astfel de evenimente asincrone, care permit oamenilor sa se puna la curent cu chestiunile politice si sa interactioneze cu agentiile si conducatorii acestora; consultatiile on-line trebuie sa fie foarte bine structurate pentru a avea un impact real in procesul politic;

      se impune dezvoltarea si modificarea legislatiei pentru a veni in intampinarea democratiei electronice;

      personalul administrativ trebuie sa stie sa utilizeze Internetul si alte tehnologii noi si performante.

Corpurile legislative incep sa inteleaga cum tehnologia le poate transforma. In prezent, utilizarea tehnologiei in cadrul sedintelor parlamentare este limitat la contorizarea voturilor. Apoi, rezultatul obtinut este introdus manual  in alte sisteme de raportare, care-l retransmit sub un alt format pentru a putea fi prezentat pe paginile de Internet. Noile tehnologii permit parlamentarilor sa comunice cu personalul din birouri, sa cerceteze anumite aspecte ale problemelor dezbatute, sa negocieze termene limita cu membri din aceeasi formatiune politica sau cu cei ai opozitiei in timp ce sedinta este in plina desfasurare.

Componentele procesului electoral - campanii, comunicarea cu alegatorii si cu presa, coordonarea voluntarilor, solicitarea si colectarea de contributii etc. sunt alte fatete ale democratiei digitale. Colectarea si numararea voturilor reprezinta doar o parte a problemei. De multe ori, schimbarile facute la sistemele traditionale de inregistrare a alegatorilor (cum ar fi schimbarea adresei) nu sunt procesate in timp util. Aceste neajunsuri se datoreaza conceperii neglijente a bazelor de date si neintegrarii sistemelor, fiind relativ usor si ieftin de indreptat.

Perspectiva imediata din care trebuie privita e-democratia este cea a sistemului electoral. Este usor de intuit ca prin intermediul noilor mijloace de comunicare deciziile politice se pot lua mult mai usor si mai rapid. E-democratia poate fi definita astfel ca furnizarea de informatii politice, sustinerea discutiilor, asigurarea interactiunilor intre oameni si a alegerii cetatenilor pentru pozitii in sistemul politic prin intermediul Internetului sau al altor mijloace electronice. Democratia electronica permite nu doar contactul cetatenilor cu cei alesi, ci creeaza posibilitatea interactiunii si a discutiilor directe cu acestia in vederea ameliorarii deciziilor politice. De asemenea, cetatenii au acces la mai multe informatii privitoare la sistemul electoral, permitand cunoasterea mai buna a candidatilor si a programelor electorale.

Democratia electronica amelioreaza sistemul electoral asigurand:

accesul cetatenilor la informatie, prin care se furnizeaza informatii despre candidati, programe, campanii electorale si alegeri prin intermediul siturilor web;

participarea la luarea deciziilor, prin care se asigura cetatenilor oportunitatea de a comunica on-line cu politicienii, influentand in acest fel deciziile prin discutii directe;

exprimarea votului, prin care se asigura un sistem in care cetatenii pot vota pe cale electronica.

In sens larg democratia electronica se refera la procesele si structurile care insotesc toate formele de comunicare electronica dintre guvern si cetatean. Intr-o perspectiva mai restransa democratia electronica se refera in principal la procesele si structurile care insotesc formele de comunicare electronica dintre electorat si alesi

Definirea termenului se poate extinde dincolo de cadrul electoral amintit. Deoarece tehnologia informatiei si comunicatiilor isi face simtita prezenta aproape in toate ramurile activitatii umane se poate spune ca e-democratia reprezinta acel e-concept folosit ca instrument in formularea si analiza opiniilor, comunicarea acestora si luarea deciziilor in cadrul diverselor sisteme de activitate umana (firme, institutii private sau de stat, asociatii, universitati, guverne) prin intermediul tehnologiilor electronice de transmitere a informatiei. Acest lucru are ca rezultat o conectare globala a indivizilor, ceea ce va determina la randul sau interconectarea si amestecul diverselor culturi si civilizatii. Astfel, comunitati care nu au cunoscut o dezvoltare propice de-a lungul istoriei lor pot fi antrenate prin intermediul noilor tehnologii intr-un mecanism extrem de dinamic care le poate imprima o dezvoltare rapida si, mai mult decat atat, potentialul intelectual sau de alta natura al indivizilor sai poate fi folosit in interes global, imprimandu-se prin aceasta o viteza de inovare si dezvoltare a sistemelor sociale mult mai mare.

Democratia poate fi privita ca un mijloc de a rezolva disputele politice care provin din pluralismul opiniilor. Este o metoda de a lua decizii in mijlocul incertitudinii si a contradictiilor, astfel incat sa aiba in vedere, pe de o parte, tratarea intereselor si preocuparilor fiecaruia in mod corect si pe de alta parte obligativitatea pentru toti, inclusiv pentru cei care nu sunt de acord.

Internetul pune la dispozitie un mediu cu totul nou prin care publicul poate sa "circule" si sa discute materialele deciziilor oficiale. Este un pas foarte mic de la cererea ca un astfel de text sa fie accesibil, catre cererea de a fi facuta accesibil pentru comentarea lor publica. Intr-adevar, este greu de imaginat ca guvernele ar putea accepta prima varianta fara a accepta in mod implicit pe cea din urma. Dar daca detinatorii de interese si cetatenii vor fi invitati sa comenteze, ei se vor astepta ca administratiile sa le ia comentariile in serios, adica sa le asculte si sa procedeze in consecinta. Internetul poate deveni astfel mai mult decat o unealta pentru diseminarea documentelor, ar putea deveni un mijloc de dezbatere, discutare si implicare, practic o extensie a spatiului public democratic.

In esenta se incerca ca luarea deciziilor sa fie mai democratica prin folosirea TIC pentru a permite mai multor oameni sa participe in mod direct la decizii prin mecanisme electronice. Alte grupuri interesate cum ar fi protestantii antiglobalizare sau cativa sustinatori ai politicii sociale au recunoscut ca TIC ar putea sa propulseze cetatenii si/sau detinatorii de interese direct in mijlocul discutiilor de guvernare si al negocierilor. Ca rezultat, asemenea grupuri incep sa se certe pentru un spatiu virtual care sa permita participarea in asemenea discutii in mod frecvent pe o scara mai larga si intr-o profunzime mai mare (consultare electronica). In esenta, se cauta sa se intareasca democratia prin largirea procesului de dezvoltare a politicii, ca tot mai multi oameni sa aiba un cuvant de spus asupra produsului final, exact ca intr-o intelegere comerciala. Pe de alta parte exista dovezi clare ca un consens va fi rar asupra temelor politice importante, de la educatie si sanatate la problemele de mediu sau gradele de impozitare. Accesul unui numar mai mare de oameni la exprimarea libera, democratica asupra problemelor de baza prin votul electronic nu va genera probabil o buna guvernare.

Democratia electronica reprezinta si folosirea de catre cetatean a mijloacelor electronice pentru a putea comunica mai bine cu alti cetateni, pentru a dezbate probleme si a prezenta nemultumiri si propuneri. Democratia electronica este organizata de catre cetateni si capteaza prin canale electronice nemultumirile oamenilor, propunerile de imbunatatire a procesului de guvernare si de multe ori chiar dezbateri ale unor actiuni guvernamentale. Vectorul prin care toate acestea se desfasoara este Internetul, prin intermediul siturilor de opinii personale, forumurilor de pe portalurile de e-democratie, chat-urilor, listelor de discutii etc.

Datorita faptului ca porneste de jos in sus si are forme atat de diferite, democratia electronica este mai greu de clasificat, dar se pot contura trei mari categorii de aplicatii.

Aplicatiile electorale, care includ aplicatiile cu scopul organizarii unor campanii electorale on-line. Principalul rezultat este extinderea campaniei electorale si pe Internet cu tot ceea ce presupune aceasta: voluntari virtuali, liste de sustinere, donatii, chat-uri in care candidatii pot comunica cu alegatorii si uneori chiar dezbateri on-line intre candidati. Totodata se pot efectua si sondaje electorale prin Internet, chiar daca au un grad mult mai redus de semnificatie. Aplicatiile sunt dezvoltate fie de partide si candidati, fie de organizatii apartinand societatii civile (ONG-uri, grupuri media, portaluri de Internet care vor sa capteze audienta alegatorilor pe Internet etc.).

Aplicatiile logistice si de organizare sunt retele de situri care contribuie la organizarea unor manifestatii.

Aplicatiile de comunicare si feedback. In grupa de comunicare se includ aplicatiile obisnuite (e-mail, chat, forum etc.), folosite de cetateni pentru a-si exprima parerile si care se adreseaza unei anumite tipuri de audienta. In grupa de feedback se includ in primul rand comentariile si reactiile cetatenilor la proiectele legislative sau la diferite actiuni guvernamentale. Feedback-ul se organizeaza sub forma tehnica a unor forumuri sau pe situl web al institutiei ale carei decizii sunt oferite spre dezbatere publica. Marele avantaj al comunicarii electronice in acest caz este caracterul asincron, adica parerile pot fi exprimate la un moment de catre un individ si pot fi combatute sau sustinute la alt moment de catre un alt individ fara a fi nevoie ca cei doi sa foloseasca aceleasi coordonate temporale sau spatiale pentru a lua legatura si a schimba pareri - atat parerea cat si replica aflandu-se una langa alta intr-o topica de discutie pe forum.

Democratia electronica este punctul in care se intalnesc tehnologia, creativitatea si actul guvernarii. Ea ofera largirea libertatii de exprimare, deoarece noile tehnologii sunt capabile a oferi confidentialitatea opiniilor si persoanelor. Sunt puse astfel la dispozitia oamenilor instrumentele necesare de a se apara impotriva eventualelor actiuni de represiune din partea autoritatilor. Noile metode de guvernare asigura o mai buna conectivitate intre cetatean si sistem, precum si posibilitatea ca opiniile formulate de "puterea poporului" sa fie mai diversificate si sa poata contribui intr-o mai mare masura la ameliorarea actului de guvernare. Acest lucru va determina ca sistemul guvernamental sa fie mai aproape de guvernati, care va impune o mai mare responsabilitate asupra deciziilor luate.

Implementata corect, democratia electronica are potentialul de a:

      ameliora dezbaterea publica prin accesul rapid la un volum mare de informatii diverse si asigurand confidentialitatea datelor si persoanelor;

      determina luarea unor decizii mult mai pertinente in actul de conducere;

      creste interesul tineretului asupra actului de guvernare;

      lasa cetatenilor posibilitatea de a alege cand, unde si cum sa se produca interactiunea dintre ei si sistemul de conducere;

      mari accesul public la informatii si eficienta actelor sociale;

      creste responsabilitatea sistemului de conducere.

Guvernarea electronica si e-democratia sunt inrudite in esenta, dar sunt diferite ca modalitate de manifestare. Modul de transmitere a informatiei in guvernarea electronica, vazuta ca interactiune intre sistemul de guvernare si cetateni realizata prin intermediul mijloacelor electronice, se face de sus (guvern) in jos (cetateni). Spre deosebire de guvernarea electronica, democratia electronica porneste de jos in sus. Se poate spune astfel ca democratia electronica este organizata de catre cetateni si capteaza prin canale electronice nemultumirile oamenilor, propuneri de imbunatatire a procesului de guvernare si de multe ori organizeaza chiar dezbateri ale unor actiuni guvernamentale (figura 1).

Fig. 1. E-democratia in contextul Uniunii Europene

Fortele majore ale schimbarii - globalizarea, acumularea de noi cunostinte in domeniul economic, aparitia de noi tehnologii - transforma relatia intre guvern si societate. Se schimba rapid atitudinea si asteptarile oamenilor vizavi de Guvern si fata de eficienta, eficacitatea si aprecierea sectorului public. Este evident ca Guvernul trebuie sa schimbe modalitatea in care lucreaza cu cetatenii si acesta este scopul guvernelor virtuale si a guvernarii electronice. Abordarea defineste responsabilitatea colectiva a tuturor agentiilor guvernamentale de a gasi noi modalitati de a munci si de a exploata tehnologiile electronice, astfel incat cetatenii sa fie mai bine serviti de catre guvern si sa aiba o relatie mai buna cu acesta. Guvernul stie ca obtinerea a ceea ce este important dintr-o strategie necesita un efort sustinut si unitar din partea sectorului public si asteapta ca toate organizatiile guvernamentale sa se ridice la inaltimea asteptarilor.

Planificarea dezvoltarii guvernarii electronice va creste posibilitatea tuturor persoanelor de a participa la democratie. Aceasta dezvoltare va avea insa ca efect crearea de noi divizari in societate, intre cei care au educatia, posibilitatea si instrumentele sa utilizeze noile tehnologii pentru a participa la procesul democratic si cei care nu le au. Pana cand diferentele dintre cele doua categorii nu se vor aplatiza guvernarea electronica si cea traditionala vor coexista.