Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

Gasirea informatiilor

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
APLICATIA Windows Explorer
PROCESOARE INTEL X86
Schemele logice (organigrama)
Strategii de realizare a produselor informatice
CAIET DE PRACTICA INFORMATICA
Corelatia statistica - Biostatistica
9 PASI PENTRU A APLICA PATCH-URILE CU Setool
NOMENCLATOARE
Structura si functionarea unui calculator compatibil IBM-PC
Ordonarea datelor. Distributia de frecventa - Biostatistica


Gasirea informatiilor

Una dintre caracteristicile esentiale ale retelei Internet este aceea ca reprezinta cea mai mare banca de informatii gratuite din lume, din cele mai diverse domenii. Problema care ridica dificultati aici este insa legata de gasirea informatiei necesare la un moment dat, tocmai datorita cantitatii foarte mari de date disponibile.




Informatiile sunt stocate pe calculatoare conectate la Internet, in baze de date; prin urmare, pentru a se putea consulta aceste informatii, este necesar accesul de la distanta pe calculatorul care le contine. Solutia practica prin care s-a rezolvat aceasta problema este data de „tehnologia client – server”, folosita in modul urmator:

utilizatorul local, care cere o anumita informatie si s-a conectat in acest scop la un calculator la distanta, functioneaza drept client;

calculatorul care contine informatia intr-o baza de date functioneaza drept server;

clientul nu cere intreaga baza de date (al carei transport prin retea ar necesita foarte mult timp si ar consuma multe resurse), ci numai raspunsuri gata prelucrate, a caror prelucrare se face pe server cu programe corespunzatoare.

a) Serviciul TELNET:

Este un program care permite conectarea la noduri de retea (servere) aflate la distanta, in regimul de terminal al nodurilor respective (numai cu conditia de a avea autorizatia de a le folosi – daca avem un cont pe server-ul respectiv). Legatura se face prin intermediul unui “port” – conexiune individuala la un sistem de calcul.

In acest mod un utilizator, cu un calculator personal, poate folosi un mainframe fara a avea acces fizic efectiv la el, in cele mai diferite scopuri: pentru rulare de programe, pentru cautare de informatii si inclusiv pentru salvarea datelor pe hard-discul serverului, intr-un spatiu alocat contului existent acolo. Intre cele doua calculatoare se stabileste de fapt o conexiune directa, bidirectionala, si in timp real, astfel incat se tiparesc comenzi pe monitorul calculatorului personal, acestea se transmit si se efectueaza pe server, iar rezultatele sunt afisate tot pe monitorul calculatorului personal.

In general, lucrul in aceasta maniera este relativ mai dificil, deoarece se face in mod comanda (prin tiparirea de comenzi adecvate) si nu in mod vizual (grafic) ca in cazul altor resurse Internet.

Pentru a se realiza conexiunea cu serverul dorit, se poate proceda in doua moduri:

se da comanda:

telnet nume-server

Exemplu:

telnet asklepios.umfiasi.ro

telnet dragon.uaic.ro

se da numai comanda:

telnet

prin care se apeleaza serviciul TELNET.

Dupa aceea devin disponibile celelalte comenzi de lucru, cum ar fi:

open nume-server :

pentru a deschide server-ul cu numele specificat (pentru a stabili o conexiune la el);

pentru a obtine lista completa a comenzilor disponibile;

close

pentru a inchide o conexiune deschisa anterior;

status

afiseaza date despre starea programului “telnet”;

quit

pentru a iesi din program.

Prin intermediul acestui serviciu, in afara de conectarea la diferite tipuri de servere, se pot accesa si alte tipuri de servicii INTERNET: de exemplu, daca nu avem acces direct la un program client de tip FTP, GOPHER, WHOIS, IRC etc., se poate folosi serviciul “TELNET” pentru a ne conecta la un server de acest tip, care ulterior va putea fi folosit.

b) Transfer de fisiere: serviciul FTP (File Transfer Protocol)

Este un program inrudit cu TELNET, orientat in special catre operatii de management al fisierelor si directoarelor pe calculatoare aflate la distanta. Prin urmare, serviciul permite urmatoarele operatii:

conectarea la un sistem aflate la distanta;

realizarea diferitor operatii cu directoare si fisiere in sistemul respectiv;

transferul fisierelor din sistemul respectiv spre gazda locala (operatia de Download);

transferul de fisiere de pe gazda locala spre serverul aflat la distanta (operatia de Upload).

Acest serviciu poate fi folosit in doua regimuri de lucru:

ca utilizator obisnuit: atunci cand utilizatorul detine conturi pe ambele servere intre care face transferul, el mutind de fapt fisiere (informatii) intre conturile sale – de exemplu, pentru transferul mesajelor primite dintr-un cont in altul;

ca utilizator “anonymous”: atunci cand utilizatorul nu detine cont pe serverul de unde transfera informatia, acesta fiind de obicei un server FTP public, la care utilizatorul s-a conectat cu numele generic “anonymous” sau “guest”. Aceasta este de obicei modalitatea care permite in Internet accesul la calculatoare pe care utilizatorul nu detine cont, dar care permit accesul public; numele de cont in care se face conectarea este cel specificat mai sus, iar parola va fi de obicei adresa de e-mail a utilizatorului.

Serviciul FTP se poate folosi atat in mod text (cu linie de comanda) cat si in mod grafic.

In mod text, accesul la serviciul FTP se face in doua modalitati:

se poate da comanda:

ftp nume-server

pentru a se deschide un anumit server FTP la care dorim accesul (de pe care dorim sa transferam informatii);

se poate da numai comanda

ftp

prin care se intra in program.

In continuare, sunt disponibile urmatoarele comenzi de lucru:

open nume-server

prin care se deschide un server FTP a carui adresa o specificam;

?, help :

afiseaza lista comenzilor FTP disponibile;

get nume-fisier

transfera fisierul cu numele specificat de pe serverul de la distanta pe gazda  locala;

mget nume-fisier

aceeasi operatie, numai ca sunt transferate simultan mai multe fisiere;

put nume-fisier

transfera fisierul cu numele specificat de pe gazda locala pe serverul de la distanta;

mput nume-fisier

aceeasi operatie, numai ca sunt transferate simultan mai multe fisiere;

delete nume-fisier

sterge fisierul cu numele specificat de pe serverul de la distanta;

mdelete nume-fisier

aceeasi operatie, numai ca sunt sterse simultan mai multe fisiere;



rename nume-fisier1 nume-fisier2

schimba numele unui fisier de pe serverul de la distanta;

close, disconnect

inchide serverul deschis la un moment dat;

bye, quit

termina sesiunea si iese din program.

Pentru a avea controlul deplin al transferului de fisiere, mai sunt necesare doua grupuri de operatii:

Navigarea prin structura de directoare a serverului de la distanta, pentru a putea selecta exact ceea ce ne intereseaza. Pentru aceasta, sunt disponibile urmatoarele comenzi:

ls nume-director

realizeaza listarea nedetaliata a fisierelor din directorul cu numele specificat de pe serverul de la distanta;

mls nume-director

pentru a afisa in mod asemanator fisierele din mai multe directoare de pe serverul de la distanta;

cd nume-director

schimba directorul curent de pe serverul de la distanta;

cdup, cd..

trece in directorul parinte pe serverul de la distanta;

pwd

afiseaza numele directorului curent de pe serverul de la distanta;

mkdir nume-dir

creeaza un director nou cu numele specificat pe serverul de la distanta;

rmdir nume-director

sterge directorul specificat de pe serverul de la distanta.

In cautarea si transferul de fisiere la distanta este bine sa se tina cont de urmatoarele principii:

pe un server FTP se vor cauta in primul rand directoarele “pub” sau “public” – acestea contin de obicei fisiere publice;

pentru a afla informatii mai detaliate despre natura fisierelor pe care dorim sa le transferam, se vor cauta mai intai si transfera fisierele de indecsi pe care le contin in general directoarele. Numele acestor fisiere contine cuvintele “list”, “readme” sau “index”, si ele ofera informatii despre natura celorlalte fisiere din directorul respectiv.

Stabilirea unui anumit format de transferare a fisierelor, in functie de natura acestora, pentru ca informatiile sa nu fie alterate pe parcursul transferului. Exista doua modalitati de transfer al fisierelor, in functie de natura lor:

ASCII : specific pentru fisiere de tip text;

BIN : pentru fisiere binare (de obicei programe, dar este disponibil si pentru alte tipuri de fisiere) – acest mod de transfer elimina caracterele de sfarsit de linie si de sfarsit de document.

Comenzile disponibile pentru a controla procesul de transfer al fisierelor sunt:

ascii

fixeaza tipul de transfer ASCII pentru fisierele pe care urmeaza sa le transferam;

bin

fixeaza tipul de transfer BIN pentru fisierele pe care urmeaza sa le transferam;

hash

pentru a vizualiza modul in care se face transferul – va fi afisat cate un “#” pentru fiecare bloc de date transferat;

prompt

este utila in cazul in care dorim sa transferam mai multe fisiere; seteaza un comutator On/Off, pentru a cere sau nu confirmare dupa transferul fiecarui fisier – daca vrem sa continuam transferul sau nu.

In mod grafic se lucreaza mult mai usor. Unul dintre cei mai raspanditi clienti FTP de acest tip este WS_FTP, care este o aplicatie Windows (poate fi obtinut de pe Internet de la adresa ftp.usma.edu). Odata lansat in executie, programul are o fereastra principala, impartita in doua zone:

zona din stanga: afiseaza fisierele si directoarele de pe gazda locala (Local System), adica de pe hard-discul calculatorului personal;

zona din dreapta: afiseaza fisierele si directoarele de pe serverul de la distanta (Remote System), adica arhiva FTP la care ne-am conectat.

Navigarea in structura de fisiere si directoare de pe ambele sisteme se face similar, cu ajutorul mouse-ului (si intr-o maniera care aminteste de Norton Commander si de Windows Commander), iar transferul de fisiere de pe un sistem pe altul se face in modul urmator:

de pe serverul de la distanta pe gazda locala: se selecteaza fisierul care urmeaza a fi descarcat, dupa care se apasa pe butonul „Download”, sau „

de pe gazda locala pe serverul de la distanta: se selecteaza fisierul care urmeaza a fi incarcat, dupa care se apasa pe butonul „Upload”, sau „

Alti clienti FTPdisponibili pe Internet si foarte performati sunt:

Breese FTP

www.breeseitc.com

BulletProof FTP

www.bpftp.com

Cute FTP

www.cuteftp.comx



FTP Voyager

www.rhinosoft.com

FTP Control

www.ftpcontrol.com

Terrapin FTP

www.tpin.com

WebDrive

www.riverfrontsoftware.com

Ws_FTP Pro

www.ipswitch.com

3D FTP

www.3dftp.com

c) Serviciul GOPHER:

Este un instrument Internet care permite accesul la baze de date distribuite in intreaga retea (dezvoltat la Universitatea Minessota); accesul la resurse se face prin intermediul meniurilor, foarte usor de folosit, care indica spre resursele Internet cerute de utilizator sau spre alte servere Gopher. Lucreaza in asa-numitul “gopherspace” - suma tuturor resurselor locale sau la distanta cuprise pe serverele Gopher.

Modalitatea de lucru este din aproape in aproape: utilizatorul, dupa ce s-a conectat la un server Gopher, defineste un criteriu de cautare care il intereseaza. Va primi drept rezultat un meniu de resurse identificate de server, si care s-ar incadra in criteriul definit de el (inclusiv resurse de pe alte servere), dupa care va selecta una dintre resurse si eventual va defini noi criterii de cautare, pana la descoperirea informatiei dorite.

Accesul la GOPHER se face in doua modalitati:

se poate da comanda

gopher

daca exista un client gopher pe gazda locala;

se foloseste telnet pentru a face legatura cu un client gopher public.

Exista numeroase servere gopher publice, ca de exemplu:

Adresa Internet

Login:

scilibx.ucsc.edu

infoslug

gopher.ycc.yale.edu

gopher

gopher.ora.com

gopher

gopher.msu.edu

gopher

consultant.micro.umn.edu

gopher

fatty.law.cornell.edu

gopher

gopher.ohiolink.edu

gopher

ecosys.drdr.virginia.edu

gopher

ecnet.ec

gopher

info.sunet.se

gopher

gopher.uv.es

gopher

gopher.brad.ac.uk

info

info.anu.edu.au

info

wsuaix.csc.wsu.edu

wsuinfo

Dupa ce s-a primit accesul la un program gopher, pe ecran se incarca un meniu gopher; cele mai uzuale simboluri in acest meniu fiind (in mod text):

pentru a afisa alt meniu;

<?>

pentru a introduce criterii de cautare;

pentru a afisa un fisier text;

<Picture>

pentru a afisa un fisier grafic;

Pentru a naviga in sistemul de meniuri, sunt disponibile urmatoarele comenzi (taste):



trece pe linia precedenta a meniului;

¯

trece pe linia urmatoare a meniului;

, <Enter>

afiseaza optiunea de meniu selectata;

, u

urca un nivel in ierarhia de meniuri;

>, +, PgDn

face salt la pagina urmatoare;

<, -, PgUp

face salt la pagina precedenta;

m

revenire la meniul principal.

De asemeni mai exista si alte comenzi gopher disponibile, cum ar fi:

: pentru a afisa informatii ajutatoare;

pentru a cauta o optiune de meniu;

D : pentru a prelua si copia pe calculatorul propriu sau pe discheta un fisier care intereseaza;

s : pentru a salva obiectul curent intr-un fisier;

Comenzi pentru lucrul cu semne de carte („bookmark”): Serviciul permite introducerea unor marcaje ale pozitiilor curente, astfel incat acestea sa poata fi regasite ulterior mai rapid. In acest mod se pot crea meniuri Gopher personale, cu domeniile de interes ale fiecarui utilizator care foloseste acest serviciu. Comenzile de baza in aceasta directie sunt:

a : pentru a adauga intrarea curenta la lista semnelor de carte;

A : pentru a adauga directorul in lista semnelor de carte;

d : pentru a sterge un semn de carte (atunci cand lista este afisata);

v : pentru a vizualiza lista semnelor de carte.

Exista de asemeni si clienti Gopher in mod grafic, unul dintre cei mai populari fiind WSGopher - conceput ca aplicatie Windows si disponibil pe Internet la adresa dewel.tis.inel.gov. Dupa lansarea in executie, programul incearca automat conectarea la un server Gopher prestabilit si, dupa ce conexiunea a fost stabilita, pune la dispozitie o bara de instrumente cu numeroase butoane, corespunzatoare functiilor de navigare specifice Gopher. Dupa ce au fost descoperite informatiile cautate la un moment dat, ele se vor copia pe calculatorul gazda prin operatia de salvare uzuala, aleasa din menu-ul superior.

Pentru optimizarea cautarilor cu serviciul Gopher, exista si alte servicii auxiliare acestuia, care realizeaza reducerea timpului de cautare prin diferite modalitati. Cele mai cunoscute sunt:

VERONICA : reprezinta un index asociat serviciului GOPHER (o baza de date cu menu-urile de pe toate serverele Gopher din lume, actualizata de 2 ori pe saptamana), si realizeaza cautarea prin aceasta baza de date dupa cuvinte-cheie introduse de utilizator.

JUGHEAD : este un alt instrument aditional pentru GOPHER, asemanator cu VERONICA, dar mai optimizat, pentru ca permite reducerea ariei de cautare doar la zonele esentiale. Prezinta, insa, si unele dezavantaje, cum ar fi: cautarea se face numai pe un numar limitat de servere Gopher; numai pe un singur nod de retea la un moment dat, si se pot rata informatii importante, deoarece cautarea se face consultind exclusiv titlurile documentelor Gopher;

ARCHIE : este un instrument Internet care realizeaza cautare dupa numele fisierelor; mentine o lista actualizata in permanenta cu fisierele disponibile in diverse noduri FTP din INTERNET, continand, pentru fiecare dintre acestea, numele, marimea, tipul si descrierea fisierului.

d) Serviciul WAIS:

Permite cautarea de informatii in colectii mari de baze de date, folosindu-se tabele de indecsi. Pentru a gasi o anumita informatie care ne intereseaza, se foloseste logica booleana, sau ideea de “relevance feedback”, care presupune urmatoarea procedura de lucru:

pornim de la o idee generala despre ceea ce dorim sa cautam;

facem o cautare;

inspectam rezultatele;

constatam daca rezultatul este satisfacator sau nu;

rafinam rezultatul, adaugind noi criterii de cautare;

repetam pasii 2) – 5), pana ne declaram satisfacuti.

Se poate face gratuit o copie personala a programului client WAIS prin ftp anonim, de la adresa quake.think.com, din directorul /pub/wais.

Accesul la WAIS se face in doua modalitati:

se poate da comanda

wais

daca exista un client WAIS pe gazda locala;

se foloseste telnet pentru a face legatura cu un client WAIS public.

Cateva exemple de servere WAIS publice sunt:

info.funet.fi

swais.cwis.uci.edu

sunsite.unc.edu

WAIS foloseste doua tipuri de meniuri principale:

ecranul de selectie a surselor;

rezultatele cautarii.

Cautarea informatiilor se face respectind in principiu urmatorii pasi:

selectam sursele asupra carora dorim sa facem cautarea – un server sau mai multe;

cautam in aceste surse cuvintele – cheie; WAIS va returna documentele care contin aceste cuvinte;

selectam documentele care vor fi introduse in continuare in lista de surse;

repetam pasii 2, 3 pana cand documentele primite ca rezultat sunt convenabile.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 886
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site