Internet cu implicatii laarea sistemelor

Internet cu implicatii laarea sistemelor

Internet-ul reprezinta mai mult decat o retea uriasa de calculatoare. El constituie o retea de retele (comerciale, militare, academice, universitare, educationale etc.), fiind, in plus, un mediu informational imens ce ofera servicii si resurse din cele mai diverse-baze de date, biblioteci, dar si o nebanuita comunitate de persoane din cele mai diferite domenii ale vietii economico-sociale. O definitie succinta a Internet-ului poate fi formulata astfel: un numar foarte mare de calculatoare raspandite in toata lumea, legate intre ele pentru stocarea, partajarea si directionarea diverselor tipuri de informatii.

La inceput reteaua avea scopul de a servi programele de cercetare si de a rezolva orice problema legata de calculatoare. Usurinta cu care se pot distribui informatii dar mai ales usurinta cu care orice utilizator poate avea acces la informatii, a facut din Internet un mediu de nelipsit. Sunt distribuite informatii de orice tip, incepand cu programe de invatare a utilizarii microcalculatoarelor, continuand cu lectii de insusire a cunostintelor din cele mai diverse domenii, stiri, baze de date imense, cotatii la bursa, oferte de locuri de munca, legislatie, retete medicale, muzee virtuale si chiar retete culinare.

Internet-ul este in acelasi timp o uriasa biblioteca, un instrument de corespondenta rapida, un nou mediu de publicare si un mijloc de difuzare mondial al informaticii. Modul de acces este simplu interactiv si inlatura discriminarea geografica.

Revenind la definitia "o retea de retele" trebuie spus ca toate retelele LAN, MAN si WAN pot fi conectate intre ele prin legaturi rapide si performante. Legatura poate fi stabilita prin satelit, prin linii analogice dedicate, circuite de comnunicatii digitale, unde radiofonice etc.

Inceputurile Internet se situeaza in anii '60. Astfel, in 1967 Bob Taylor care a lucrat la ARPA (Advanced Research Project Agency), a avut ideea de a lega impreuna intr-o retea redundanta, bazata pe pachete toate calculatoarele de la universitatile importante participante la programele agentiei.

Astfel, se realizeaza in 1969 prima conexiune la distanta intre doua calculatoare, ARPA experimentand o retea de comutare de pachete, bazata pe linii telefonice, intre Stanford Research Institute si University of California din Los Angeles. In acest fel ia nastere ARPANET (Advanced Research Project Agency Network).

In perioada anilor '70 s-au adus o serie de modificari in sensul imbunatatirii comunicatiilor, cea mai importanta fiind elaborarea unor seturi de reguli (protocoale ), ce au asigurat o comunicare intre calculatoare la un nivel mai bun, ceea ce a adus viteza de tranmitere la 50Kbps.

Anut 1977 a marcat adaugarea la retea E-mail-ul, iar putin mai tarziu in 1979, s-a adaugat USENET o retea virtuala de stiri, servicii ce au largit considerabil aria de utilizare si au oferit o noua orientare in evolutia retelei. La inceputul anilor '80 datorita traficului extrem de ridicat de informatii si din ratiuni de securitate a datelor cu caracter militar ARPANET se divide in doua sedimente: MILNET-o retea militara si ARPANET-o retea civila ce continua cercetarile asupra retelelor si orientata pe schimbul nelimitat de informatii.

Anul 1982 marcheaza reunirea principalelor retele: ARAPNET, MILNET, NSNET. Evolutia Internet este marcata in continuare de adaugarea de noi servicii: serviciul de informare GOPHER, serviciul de transfer de fisier FTP, serviciul World Wide Web etc.

Ziua de 1 ianuarie 1983 marcheaza trecerea de la protocolul NCP (Network Control Protocol) laTCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol). Numarul calculatoarelor conectate la reteaua Internet a crescut apoi rapid de la un an la altul de la 1024 in 1984 la 130000 in 1989.

In anii '90 Internetul s-a dezvoltat mult, nu numai ca volum de informatii si servicii permanent accesibile, dar si ca numar de utilizatori.

Anul 1991 este momentul in care National Science Foundation, care superviza modul de operare pe Internet a ridicat restrictiile impuse de domeniul comercial, ceea ce a produs o adevarata " explozie'' in cresterea numarului calculatoarelor conectate.

In 1993, Casa Alba deschide prima cutie postala Internet (president@whitehouse.gov).

Anul 1994 marcheaza realizarea primelor transmisii audio si video prin Internet. In fiecare luna se conecteaza la Internet peste un milion de noi utilizatori. Internet Society estimeaza ca aproximativ 115 tari dispun de o conexiune la reteaua informatica mondiala.

Romania, desi a aparut relativ tarziu in peisajul comunicatiilor globale, a marcat o crestere impresionanta intr-un scurt interval de timp.

Internet-ul nu este proprietatea cuiva, nu exista nici o companie care sa impuna reguli. Desigur, fiecare componenta este proprietatea cuiva, dar reteaua ca intreg nu are un "patron" este un sistem care isi mentine integritatea datorita intereselor mutuale, desi numarul organizatiilor depaseste 50 de mii. Internet-ul este o retea descentralizata, uneori chiar anarhica, dar fara aceasta descentralizare nu s-ar fi ajuns la o crestere si dezvoltare atat de spectaculoasa. Internet-ul este administrat prin consens de diferite organizatii care se intrunesc pentru a gasi cea mai buna metoda globala pentru functionarea retelei.

Furnizorii regionali sau nationali de servicii Internet sunt interconectati fie direct, fie prin intermediul unui organism supranational. Principalele oragnisme existente in Europa sunt: Ebone si Europanet. Ebone este o asociatie care gestioneaza numeroase retele europene. Europanet este gestionat de DANTE (Delivery of Advance Network Technology to Europe).

Totusi exista si o organizatie a utilizatorilor Internet-ului, numita ISOC (Internet Society), cu caracter voluntar, unicul ei scop fiind promovarea schimbului global de informatii. Conducatorii acestei organizatii au responsabilitatea de a gestiona din punct de vedere tehnic Internet-ul si de a standardiza tehnologia folosita.

Incepand cu 1983, functioneaza si o organizatie ce are ca scop ghidarea evolutiei protocolului TCP/IP-Internet Activities Board (IAB). Aceasta ofera sfaturi si sprijin in cercetarile efectuate in sprijinul comunitatii Internet. De-a lungul evolutiei Internet Activities Board, a fost organizat in mai multe randuri, in prezent avand doua componente: Internet Engineering Task Force, ce are responsabilitatea de a dezvolta protocolul TCP/IP si integrarea altor protocoale in Internet (cum este OSI) si Internet Research Task Force, care continua sa organizeze si sa exploreze concepte avansate privind retelele.

De asemenea, nu exista o firma care sa conecteze platile de la toate retelele Internet sau de la utilizator. Fiecare plateste pentru partea sa. Retelele se aduna si decid cum sa se conecteze impreuna apoi aduna fonduri pentru aceste interconexiuni. O firma sau o institutie plateste pentru conectarea la o retea regionala care la randul ei plateste un furnizor national pentru accesul sau la o retea internationala. Numeroase moduri Internet in special universitare sunt finantate de bugetele statelor.

Sunt patru moduri principale de conectare la Internet: conexiunea permanenta (permanent connection), conexiunea directa pe linie telefonica (dial-in direct connection), conexiunea ca un terminal pe linie telefonica (dial-in terminal connection ), conexiune de tip posta electronica (e-mail connection ).

Conexiunea permanenta presupune existenta unei linii dedicate intre domiciliul utilizatorului si subreteaua Internet Service Providers sau inchirierea unui tronson special pentru legarea directa la Internet. Este modalitatea cea mai buna de conectare din punct de vedere al vitezei si calitatii transmisiei, dar este si cea mai scumpa.

In special institutiile de invatamant inchiriaza un tronson pentru conectarea la Internet pe care-l pun la dipozitie cadrelor didactice si studentilor prin intermediul retelei locale de calculatoare, dar si marile institutii publice si firmele mai utilizeaza acest tip de conexiune.

Liniile dedicate se inchiriaza de la un operator, in Romania, ROMTELECOM. Utilizarea lor este facturata in functie de distanta, operatorul garantand debitul dorit, iar costurile lunare se stabilesc fie la MB transferat, fie sub forma de abonament lunar cu trafic nelimitat.

Conexiunea directa pe linie telefonica. Unii furnizori de servicii permit legarea prin intermediul unui modem pe o linie telefonica, la calculatorul lor si prin intermediul acestuia, acces direct la Internet. Calculatorul utilizatorului va functiona identic ca un calculator host (gazda ) din reteaua Internet. Este o legatura temporara pentru ca schimbul de date, intre calculatorul utilizatorului si cel care este conectat la Internet, se poate realiza numai cand legatura telefonica este activa, dar taxa de instalare scazuta si cea de transmisie fac ca acest tip de conexiune sa fie cel mai des intalnit.

Conexiunea ca terminal pe linie telefonica Pentru cei ce dispun de resurse financiare mai reduse, este o modalitate eficienta de acces la Internet. Conexiunea se face tot pe linie telefonica, cu ajutorul unui modem  si apeland la un furnizor de servicii. Dupa realizarea conectarii, calculatorul functioneaza ca un terminal, el nefiind legat direct la Internet. Toate programele rulate se desfasoara pe calculatorul furnizorului de servicii. Datorita acestei situatii, pentru a transfera fisierele pe calculatorul utilizatorului, ele trebuie mai intai copiate pe calculatorul furnizorului de servicii si abia apoi, utilizand comenzile de transfer de date proprii progamului de comunicatie, se pot copia pe sistemul utilizatorului. Conexiunile temporare se stablilesc in functie de nevoi. Utilizarea lor se factureaza in functie de distanta si de durata utilizarii, putandu-se astfel folosi atat linii analogice cat si linii digitale.

Odata cu dezvoltarea retelelor si serviciilor de telecomunicatie mobila, utilizarea telefonului celular a extins posibilitatea celor care calatoresc si detin un calculator portabil sa se conecteze la Internet din orice punct al tarii.

Conexiunea de tip posta electronica. Cei aflati in aceasta situatie pot transmite mesaje e-mail in Internet si primi acelasi gen de mesaje de la orice utilizator Internet, pot adresa si receptiona mesaje pentru grupurile de dialog USENET. Majoritatea furnizorilor de servicii, au oferit la inceput utilizatorilor doar servicii la posta electronica, dar pe masura evolutiei Internet, acest tip de conexiune a inceput sa ofere mult prea putin in raport cu facilitatile Internet.

O modalitate mai putin folosita in Romania este conectarea la Internet prin intermediul retelelor CATV. Pentru conectare este nevoie de un modem de cablu, vitezele de transfer fiind foarte mari: 10Mbps. Un asemenea tip de legatura se foloseste in special de companiile cu volum mare de trafic.

Ultimii ani au permis si recurgerea la un nou tip de conectare: conectarea de tip VSAT prin intermediul antenelor de satelit. Costurile de instalare sunt de ordinul miilor de dolari, iar abonamentul lunar variaza intre 1.900$ si 5.500$.

Pentru a realiza o conexiune Internet este nevoie de urmatoarele elemente: un calculator, un modem, un program de comunicare, un cont Internet, un nume de legatura, o parola, un instrument de plata.

Contul Internet, in functie de tipul de conexiune, poate fi cont telefonic sau cont dedicat. Contul telefonic se foloseste pentru a telefona unui calculator aflat la sediul unui distribuitor de servicii in vederea accesului la Internet. Contul Internet dedicat se mai numeste si cont IP (Internet Protocol).

Calculatorul prin care se face conectarea la Internet nu trebuie sa fie un calculator foarte performant. Singurele cerinte sunt legate de posibilitatea de a rula programul de comunicatie si posibilitatea de a fi conectat un modem.

Modemul converteste semnalul numeric furnizat de calculator in semnal analogic care poate fi transmis pe linia telefonica, iar la receptor asigura demodularea semnalului.

Modemurile sunt de doua tipuri: intern si extern.

Modemul intern este o placa de calculator montata in interior si conectata la linia telefonica.

Modemul extern se conecteaza in exteriorul calculatorului printr-un cablu ce face legatura cu portul serial al calculatorului.

Viteza modemului are mai putina importanta, dar o viteza mai ridicata asigura o economie de timp. Pentru a evita problemele de compatibilitate este bine de consultat furnizorul de servicii Internet inainte de achizitia modemului.

Programul de comnunicatie asigura folosirea modemului pentru apelul telefonic la distanta a unui calculator. Pentru a se putea conecta la Internet este suficient ca programul de comunicatie sa poata transmite datele conform protocolului Xmodem sau Zmodem.

Numele de legatura identifica utilizatorul la conectare (login name, user name, account name). Este elemntul in functie de care se face recunoasterea in Internet. In general, acest nume este format din opt caractere si trebuie facuta diferenta intre majuscule si litere mici.

Parola reprezinta un mijloc de protectie pentru utilizator. De obicei are lungimea de opt caractere si este stabilita la crearea unui cont Internet. Existenta parolei impiedica citirea mesajelor de catre o alta persoana, transmiterea de mesaje sau accesul pe Internet pentru alte persoane.

Instrumentul de plata este, de regula, o cartela de debit sau de credit.