Obiectivele actiunii virusilor

Obiectivele actiunii virusilor

Actiunea distructiva a virusilor se desfasoara conform unei secvente de program care se executa la indeplinirea conditiilor de declansare. Obiectivul fundamental este distrugerea informatiilor din sistem, iar virulenta cu care se manifesta un virus difera de la caz la caz.

Distrugerile cauzate mai frecvent sunt:

Umplerea calculatorului cu informatii inutile Dupa contaminarea fisie-relor, virusul se recopiaza pe suportul magnetic de un numar mare de ori. Spatiul ocupat de acesta poate fi foarte mare, fiind 'furat' din spatiul util al calculatorului. In unele cazuri virusul poate umple intregul disc prin recopierea sa sau prin inscrierea unui cod ASCII oarecare.

Distrugerea fisierelor. Fisierele gestionate de catre sistemul de operare sunt supuse unei proceduri standard de memorare. Virusul poate perturba acest mecanism, utilizatorul pierzand o parte din fisier sau intreg fisierul.

Distrugerea tabelei de alocare a fisierelor. Tabela de alocare a fisierelor (FAT) contine informatii legate de plasarea fizica a continutului unui fisier pe suportul magnetic de date. Modificarea continutului tabelei de alocare a fisierelor implica imposibilitatea exploatarii fisierelor. Distrugerea tabelei inhiba orice acces pe suportul magnetic.

Distrugerea sectorului de incarcare Sectorul de incarcare (boot sector) contine informatii absolut necesare pentru lansarea in executie a sistemului de operare. Distrugerea acestui sector compromite intregul suport magnetic si face imposibila incarcarea sistemului de operare.

Formatarea dischetei sau harddisk-ului Anumiti virusi pot sa declanseze formatarea suportului magnetic fara a transmite utilizatorului un mesaj de certi-ficare sau avertizare. Formatarea suportului magnetic implica pierderea tuturor informatiilor continute pe suportul respectiv.

Afisarea unor mesaje. Afisarea unor mesaje pe ecran ingreuneaza activi-tatea utilizatorului. Caractere afisate la intamplare, desene pe tot ecranul, texte fara sens, mesaje neconforme cu starea sistemului, sunt actiuni specifice virusilor.

Tiparirea de mesaje la imprimanta. Virusii pot provoca tiparirea de diferite mesaje la imprimanta, consumand inutil hartie si toner sau pot intercala mesajele lor cu listarea utila, facand textul inutilizabil.

Reinitializarea calculatorului. Repornirea calculatorului electronic poate sa provoace pagube mari. Fisierele deschise pot fi compromise, bazele de date neinchise pot fi pierdute, continutul memoriei se poate pierde.

Micsorarea vitezei de operare a calculatorului. Prin manevrarea intreru-perii de acces, virusii pot micsora viteza de lucru a calculatorului, acesta devenind in mod deliberat ineficient.

Redefinirea tastelor. Modificarea generatorului de caractere poate provoca daune insemnate prin schimbarea codurilor tastelor. Utilizatorul poate fi pus in imposibilitatea de a transmite comenzi calculatorului, respectiv nu va sti niciodata urmarile tastarilor efectuate (se pot transmite comenzi de stergere, formatare etc).

Blocarea tastaturii. Blocarea tastaturii prin inhibarea intreruperii aferente scoate din functiune calculatorul. Daca aceasta intervine in cursul lucrului, utiliza-torul este pus intr-o situatie similara cu cea care apare la repornirea calculatorului.

Modificarea datelor din fisiere si/sau programelor Aceasta actiune este specifica unor virusi care fac complet inutilizabile datele modificate aleator sau programele executabile contaminate.

Deterioarea fizica a echipamentelor. Virusii care produc daune echipa-mentelor sunt mai rari, dar gradul de pericol pe care il prezinta este extrem de mare. De obicei actiunea lor distructiva este incheiata cu succes pentru ca utilizatorul nu o poate observa.

Modificarea drepturilor de acces la datele confidentiale. Aceasta situatie apare la sistemele de calcul multiuser si cu frecventa deosebita in retelele de calculatoare, la datele secrete avand acces persoane neautorizate.

Modaltati uzuale de raspandire a virusilor

Virusii informatici se raspandesc exclusiv prin software. Cele mai proba-bile surse de infectie sunt:

Software-ul pirat. Printr-un astfel de termen se denumeste orice pachet de programe procurat fara garantii oficiale. Sunt incluse aici pachete complexe de software ale caror parole de acces au fost decodificate de cei initiati in aceasta tehnica, copii ale programelor primite de la colegi si prieteni. Multi virusi se raspandesc prin programele de jocuri, transportate prin copii de la un calculator la altul. In aceasta categorie se includ si diverse programe utilitare produse de firme necunoscute sau persoane particulare. Riscul utilizarii unui asemenea software este foarte mare.

Programele BBS. Programele de tip BBS (Bulletin Board System) au cunoscut o larga raspandire in statele occidentale. Astfel de programe indeplinesc functia unei agende electronice, oferind facilitati multiple pentru utilizatori. Larga lor raspandire le-a facut sa fie deosebit de utile pentru transportul virusilor.

Programele de compresie si reorganizare a discurilor magnetice. Cu ajutorul programelor de compresie, spatiul de memorie al discurilor poate fi extins, fara a sterge informatii utile de pe disc, iar viteza de acces la suportul de memorie poate fi marita. Astfel de programe sunt adecvate pentru transportul virusilor, deoarece se folosesc de numerosi utilizatori de calculatoare. Folosirea algoritmilor de compresie a informatiilor a permis mascarea codurilor virale in corpul programelor din aceasta categorie.

Posta electronica. Posta electronica (e-mail) constituie un serviciu tipic oferit de retelele de calculatoare. Transmiterea unor diverse mesaje codificate nu surprinde utilizatorii retelei, fiind posibila transmiterea codificata, pe aceasta cale, a secventelor virale.  

Sistemele financiare si bancare. Astfel de sisteme au dus, pe de o parte, la raspandirea unor virusi care profita de retelele marilor banci ale lumii, iar pe de alta parte, au favorizat aparitia unei categorii de programe de tip 'infractional', care folosesc o metoda cunoscuta sub numele de 'tehnica salamului'. O astfel de tehnica consta in umplerea unui cont bancar din rotunjirile facute zecimalelor provenite din operatiunile bancare.

Alte surse. Mai exista si alte surse de raspandire a virusilor, dar care au o frecventa mai scazuta, cum sunt de exemplu: virusii raspanditi de unii angajati nemultumiti; virusii folositi in scop de spionaj (militar, industrial si economic); virusii lansati in scop terorist. Pericolul prezentat de acesti virusi este foarte mare, dar datele publicate despre acesti virusi sunt foarte putine.