SISTEME DE OPERARE

SISTEME DE OPERARE

Fisiere sub UNIX

Notiuni introductive despre fisiere

Numele fisierelor

Atribute ale fisierelor

Comenzi Shell pentru fisiere

Comenzi generale pentru gestiunea fisierelor

Comenzi pentru fisiere text

Comenzi pentru stabilirea atributelor fisierelor

Aplicatii

1. FISIERE SUB UNIX

1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE FISIERE

In UNIX (ca si la alte sisteme de operare) fisierele constituie entitatile pentru memorarea informatiilor (date si programe) pe suport extern. Totalitatea fisierelor formeaza sistemul de fisiere. Evidenta fisierelor se pastreaza in fisiere catalog, numite si fisiere directoare, sau pe scurt directoare. Fisierele apartinind unui director pot fi la rindul lor directoare, astfel incit sistemul de fisiere are o organizare ierarhica si arborescenta. Arborele sistemului de fisiere este construit pornind de la un director unic, numit radacina si notat cu /. Numele complet al unui fisier va include si calea (traseul) de directoare pina la directorul unde acesta este localizat.

In cadrul sistemului de operare UNIX pot sa coexiste mai multe sisteme de fisiere, chiar de tipuri diferite. Pentru a realiza coexistenta acestor sisteme de fisiere, in cadrul nucleului sistemului de operare UNIX exista un nivel denumit sistem virtual de fisiere, al carui rol este a uniformiza accesul la fisiere.

Sub UNIX, fiecare sistem de fisiere este stocat intr-o partitie. Un disc fizic poate sa contina mai multe partitii. Pe de alta paret, exista situatii in care un sistem de fisiere poate fi inregistrat pe mai multe volume logice sau dispozitive fizice.

Exista un sistem de fisire care se monteaza automant la incarcarea sistemului UNIX si la care se ataseaza celelalte sisteme de fisiere: aceste este sistemul radacina.

Observatie: La MS-DOS sistemul de fisiere este constituit din unul sau mai multe volume (volume ce pot fi discuri fizice, partitii logice, etc.), fiecare avind o structura arborescenta.

Sub UNIX, pentru a se face o tratare uniforma a datelor, echipamentele periferice sunt considerate fisiere speciale; astfel marea majoritate a comenzilor referitoare la fisiere se aplica si la fisierele speciale.

Exemplu:

/dev/tty este fisierul care reprezinta terminalul la care este atasat utilizatorul

/dev/fd0 este fisierul care reprezinta prima unitate de floppy-disc

/dev/mem este fisierul care reprezinta memoria sistemului

/dev/null este un fisier special care intoarce EOF in urma operatiilor de citire si scriere.

La sistemul de operare MS-DOS exista un analog al fisierului /dev/tty, fisierul CON: , care reprezinta terminalul la care este conectat utilizatorul (respectiv consola sistemului). Fisierul NUL: din MS-DOS este analog fisierului /dev/null din UNIX. Alte fisiere speciale din UNIX, cum ar fi /dev/mem, nu au un analog la MS-DOS.

1.2. NUMELE FISIERELOR

Numele fisierelor poate avea maxim 255 de caractere, in sistemele de operare UNIX moderne. Un nume de fisier poate sa contina orice caracter tiparibil. In acelasi director nu pot exista doua fisiere cu acelasi nume; pe de alta parte este posibil ca acelasi fisier sa poata fi referit prin mai multe nume, prin mecanismul de legatura simbolica, sau link.

In orice fisier director exista doua nume cu destinatie speciala: "." si "..", folosite de sistemul UNIX, si care sunt alias-uri pentru acel director, respectiv pentru directorul parinte. Utilizatorul nu are voie sa foloseasesca aceste nume pentru denumirea fisierelor proprii.

Shell-ul UNIX permite precizarea numelor fisierelor folosind citeva metacaractere:

In cazul in care se doreste folosirea unui nume de fisier care contine metacaractere -*, ?- sau alte caractere speciale (care sa fie interpretate ca si caractere obisnuite), numele de fisier va trebui scris intre ghilimele sau intre apostroafe, sau caracterul special trebuie prefixat cu simbolul .

1.3. ATRIBUTE ALE FISIERELOR

Comportarea fisierelor este influentata de diverse atribute atasate acestora. Aceste atribute specifica drepturile de acces asupra fisierelor ale diverselor categorii de utilizatori mentinute de sistemul de operare. Prin prisma relatiei care poate sa existe intre un obiect din sistem de tip fisier si utilizatorii mentinuti de sistemul de operare, pot fi enumerate urmatoarele categorii de utilizatori:

- proprietarul fisierului (owner) ;

- utilizatorii care apartin aceluiasi grup ca si cel asociat fisierului (group);

- utilizatorii care nu fac parte din cele doua categorii anterioare (world, others).

Sub UNIX, fiecare fisier are atribute care specifica drepturile de acces (asupra acelui fisier) ale proprietarului sau, ale grupului din care face parte proprietarul si ale restului utilizatorilor existenti in sistem.

Drepturile de acces asupra unui fisier sunt stabilite implicit la crearea fisierului si nu pot fi modificate decit de proprietar sau de administratorul de sistem (utilizatorul denumit root). Acesta din urma are drepturi de acces nelimitate asupra oricarui fisier din sistem. Drepturile de acces se pot fi de citire a fisierului, de modificare a lui, de executie a programului continut de acest fisier, sau la orice combinatie a acestor drepturi elementare:

Drepturile de acces asociate fisierelor pot fi afisate prin comanda ls cu optiunea " -l "; ele fiind listate in ordinea proprietar-grup-altii., conform conventiei anterioare.

In sistemele UNIX pot exista si alte atribute ale fisierelor, cum ar fi:

Exemplu:

1. Fisierele care contin posta electronica a fiecarui utilizator au ca proprietar utilizatorul respectiv, ca grup asociat grupul mail si drepturile de acces rw-rw---- . In acest fel utilizatorul are drepturi depline asupra fisierului, iar programele de mail, cum ar fi sendmail, care sint executate sub utilizatorul mail din grupul mail pot adauga mesajele nou aparute in fisierul respectiv. In acest fel utilizatorii nu pot accesa posta electronica care nu le apartine.

2. Directorul /tmp are atributele drwxrwxrwt ceea ce inseamna ca oricine are drepturi depline in acest director, in scopul crearii de fisiere temporare; pentru a impiedica accesul abuziv la fisierele temporare ale altor utilizatori, se foloseste atributul t (sticky bit).

1.4. FISIERE STANDARD DE INTRARE SI IESIRE

Dupa atasarea la sistem a untilizatorului (initierea unei sesiuni de lucru), Shell-ul deschide 3 fisiere standard, care au urmatoarii descriptori (vezi man 2 open):

Figura 1.

Interpretorul permite redirectarea fisierelor standard catre alte fisiere sau periferice.

- cu ajutorul " < " se redirecteaza fisierul de intrare; aceasta inseamna ca programul lansat de Shell nu va citi datele de intrare de la terminal, ci dintr-un fisier, indicat dupa "< ";

- cu ajutorul " > " se redirecteaza fisierul de iesire, ceea ce inseamna ca informatia care trebuie afisata pe ecranul monitorului va fi de fapt depusa in fisierul indicat dupa ">".

2. COMENZI REFERITOARE LA FISIERE

2.1. COMENZI PENTRU GESTIUNEA FISIERELOR

Exemple:

Citeva forme ale comenzii find pot fi urmatoarele:

2.2 COMENZI REFERITOARE LA FISIERE TEXT

Exemple:

Citeva forme tipice pentru comenzile cat si print:

2.3 COMENZI DE MODIFICARE ALE DREPTURILOR DE ACCES LA FISIERE

3. APLICATII

I . Sa se consulte Manulalul Programatorului pentru fiecare din comenzile enumerate in sectiunile 2.1 si 2.2 ale referatului de laborator. Sa se execute fiecare fiecare comanda cu diverse variante de optiuni.

II. Sa se rezolve exercitiile urmatoare:

1. Sa se genereze 4 fisiere numite a, b, c, si d cu ajutorul comenzii echo, prin redirectarea iesirii standard.

2. Sa se creeze un director numit dx. Sa se copieze in directorul dx primele trei fisiere dintre cele de mai sus (si numai ele) printr-o singura comanda.

3. Sa se creeze 2 directoare d1 si d2. In fiecare din acestea sa se creeze cite doua fisiere. Cu ajutorul unei singure comenzi sa se mute intreg directorul d2 (inclusiv fisierele continute de el) ca fiu al lui d1.

4. Sa se stearga cu ajutorul unei singure comenzi directorul d1, cu toate fisierele si directoarele continute de el.

5. Sa se creeze un fisier cu 4 linii de text, direct de la consola. Sa se afiseze acest fisier cu liniile numerotate in ordine crescatoare. Sa se afiseze pe ecran doar acele linii care contin un anumit caracter dat. (Indicatie: grep, cat)

6. Sa se numere liniile din fisierul .bash_history.

7. Sa se creeze un fisier care contine lista fisierelor din directorul propriu (ls -l redirectat in fisier). Sa se stearga un fisier din directorul propriu, iar un alt fisier sa se modifice. Sa se afiseze pe ecran diferentele intre continutul vechi al directorului si continutul nou. Sa se afiseze pe ecran elementele ramase neschimbate in continutul dierctorului.

8. Sa se afiseze pe ecran ultimele 20 de linii din fisierul /var/httpd/logs/access.log.

9. Sa se afiseze pe ecran, printr-o singura linie de comanda, primele 5 linii si ultimele 5 de linii dintr-un fisier.

10. Sa se listeze toate fisierele obisnuite (care nu sint link-uri sau directoare sau fisiere speciale) aflate in subdirectoarele cu pagini de manual, subdirectoare avind ca radacina /usr/man; sa se ordoneze alfabetic si sa se pagineze pe 2 coloane. (Ind.: ls, grep, cut, sort).

11. Care este motivul pentru care nu se poate crea un fisier sau director cu numele '..' ?