Sisteme suport de decizie

Sisteme  suport de decizie

Sistemele Suport pentru Decizii (SSD) formeaza o clasa distincta de sisteme informatice. Ele integreaza instrumentele informatice specifice de asistare a deciziilor impreuna cu cele de uz general pentru a forma o parte constitutiva a sistemului informatic global al organizatiei. Menirea oricarui SSD este sa asigure suportul informatic necesar pentru a atenua efectele limitelor si restrictiilor (cognitive, de comunicare, de timp etc.) cu care se confrunta decidentul uman pe parcursul activitatilor pe care le desfasoara in vederea rezolvarii acelor probleme de decizie care sunt caracterizate prin importanta si complexitate.

Prin prisma celor aratate mai sus, o denumire potrivita pentru sistemele abordate in lucrare ar putea fi si cea de sisteme suport pentru decidenti. Intrucat in literatura s-a incetatenit denumirea de sisteme suport pentru decizii (Decision Support Systems - DSS in limba engleza si Systcmes d'Aider la Dcision - SAD in limba franceza), ea va fi utilizata in continuare si in aceasta lucrare.

Accesul la informatie este o cerinta de prima importanta in orice organizatie care isi doreste sa aibe o prezenta competittiva pe piata in conditiile schimbarilor rapide. Managerii doresc o informatie corecta si curenta , oferita in timp real intr-un format corespunzator si la un pret convenabil .

In ultimii ani , ca urmare a apritiei de noi tehnologii in domeniu informatic, sistemele suport de decizie au evoluat si au reusit sa stisfaca cerintele comprexe ale managerilor . Aceste sisteme au reusit sa ofere managerilor o informatie de calitate si noi moduri de interpretare a informatiilor , astfel eficacitatea procesului decizional s-a imbunatatit.

Ca urmare a cresterii rolului pe care aceste sisteme il au in infrastructura informatica a unei organizatii, s-a considerat necesara prezentarea evolutiei sistemelor suport de decizie de la aparitia lor pana in prezent al locului acestor sisteme in evolutia sistemelor informatice, precum si influenta pe care au avut-o noile tehnologii informatice in clasificarea si arhitectura pe componente a sistemelor suport de decizie.

1 Definirea, rolul si locul sistemelor informatice pentru asistarea deciziei

Sistemul este o colectie de parti (elemente) organizate si interconectate pentru
indeplinirea unui anumit scop. Sistemul, in plan conceptual, este expresia abstractizarii unor
fapte, fenomene, procese, obiecte din universul real pe baza unei structuri logice predefinite.
Conceptia sistemica ofera avantajul unei abordari integrale si integrate a fenomenelor si
proceselor specifice domeniilor abordate, evidentiind latura calitativa corespunzatoare
elementelor sistemului. Subsistemul este o parte componenta a unui sistem, in functie de un
punct de vedere si de scopul urmarit. Dupa domeniul de aplicare, sistemele sunt politice,
economice, sociale, tehnice etc.
Sistemele economice sunt sisteme deschise (open systems), puternic ancorate in mediul
socio-economic (piata este o parte a acestui mediu) in care acestea functioneaza. Sistemele
economice, ca sisteme deschise, sunt sisteme cibernetice adica prezinta legatura de reactie
(feedback) ce le permite o functionare normala. Sistemele economice prezinta un comportament
dinamic care asigura adaptarea la fluctuatiile mediului socio-economic. Orice sistem economic
poate fi impartit in mai multe subsisteme in functie de criterii specifice.
Societatea comerciala (organizatia economica) reprezinta un sistem economic care poate
fi divizat a) functional sau pe domenii de gestiune (productie/servicii, comercial, cercetaredezvoltare,
financiar-contabil, resurse umane) sau b) structural (organizatoric, decizional,
informational, tehnologic, relational pe resurse umane). Potrivit conceptiei holonice asupra
sistemelor, doua sau mai multe sisteme autonome pot fi integrate (cu criterii si obiective precise)
si se poate obtine astfel un sistem holonic. In limba greaca, holos semnifica un intreg dedus din
parti. Sistemul holonic (holonul) economic permite optimizarea atat pe sisteme componente cat
si pe ansamblul sistemului integrator devenit sistem de referinta, pe cele doua planuri: real si
conceptual.
Orice sistem economic modern performant este un sistem integrat functional si structural.
Sistemele economice integrate pot fi abordate din perspectiva diferitelor scoli de gandire
in management (tehnico-rationala, comportamentala, cognitiva). Acestor sisteme economice
integrate le sunt asociate sisteme informationale integrate, respectiv sisteme informatice
integrate. Sistemele informatice integrate economice au in compunere, in functie de nivelurile de
management ale organizatiei economice sisteme informatice dedicate (integrate pe
orizontala), astfel:

1) nivelul de management strategic: sisteme informatice de sprijin al
executivului, ESS (Executive Support Systems) sau EIS (Executive Information System);

2)nivelul de management mediu: sisteme informatice pentru management, MIS (Management
Information Systems) sau sisteme informatice pentru rapoarte de management, MRS
(Management Reporting Systems) si sisteme informatice pentru asistarea deciziei, DSS (Decision
Support Systems);

3) nivelul lucratorilor cu date, informatii si cunostinte: sisteme de automatozare a lucrarilor de birou sau birotica, OAS (Office Automation Systems) si sisteme de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems);

4) nivelul de management operational: sisteme informatice pentru procesarea tranzactiilor, TPS (Transaction Processing Systems). Cele mai cunoscute implementari ale unor componente de integrare pe verticala ale sistemelor informatice integrate economice sunt denumite: planificarea resurselor intreprinderii, ERP (Enterprise Resource Planning), fabricatie asistata de calculator, CAM (Computer-Aided Manufacturing), planificarea resurselor de fabricatie, MRP (Manufacturing Resource Planning), sistem informatic de resurse umane, HRIS (Human Resources Information System), sistem informatic contabil, AIS (Accounting Information System), sistem informatic financiar, FIS (Financiar Information System), sistem informatic pentru marketing, MKIS (Marketing Information System), sistem informatic de resurse informatice, IRIS (Information Resources Information System), sistem informatic pentru managementul relatiilor cu clientii, CRM
(Customer Relationship Management), sistem de management al lantului de distributie, SCM
(Supply Chain Management) etc.
Pentru studentul de la specializarea Contabilitate si informatica de gestiune, elemente ale
OAS au reprezentat obiectul cursului de birotica, elemente ale TPS - al cursului de sisteme de gestiune a bazelor de date, in timp ce elemente ale KWS au fost lamurite la cursul de sisteme expert. DSS reprezinta obiectul de studiu al disciplinei Sisteme informatice pentru asistarea deciziei (SIAD) economice. MIS reprezinta o disciplina de informatica pentru specializarea Management.

Este discutabila separarea SIAD (DSS) de MIS, indiferent de modul de abordare, avand in vedere ca luarea deciziei reprezinta scopul fundamental al oricarui sistem de management. ESS sunt in curs de clarificare, conceptualizare si realizare.
Steven Alter considera ca sistemele informatice pentru asistarea deciziei (SIAD) sunt
destinate managerilor si prezinta ca obiectiv fundamental eficientizarea deciziilor, spre deosebire
de TPS-uri care se ocupa de eficientizarea si consistenta datelor. Moore si Chang arata ca un
SIAD este extensibil si capabil sa suporte analize ad-hoc, precum si modelarea deciziei
manageriale, folosit pe un interval de timp nedeterminat si neregulat si cu orientare principala pe
procese si fenomene viitoare.

2. Clasificarea sistemelor suport de decizie

Timp de 30 de ani cercetorii si specialistii IT au construit si studiat o mare varietate de sisteme ce ofereau suport in procesul decizional si care au fost grupate sub numele sisteme suport de decizie sau sisteme pentru managenetul deciziei. In ultima perioada, termeni ca "inteligenta afacerii" , "data mining" , "procesare analitica online" , "managementul cunostiintelor " au fost folositi pentru sisteme al caror obiectiv era informarea si asistare managerilor in procesul decizional .

In decursul s-au propus mai multe criterii de clasificare SSD -ul si anume:

Na tura poblemei decizionale

Gradul de proceduralitate

Orientarea suportului

Tipul de utilizatori

I n 1977, Donovan si Madnick clasificau sistemele suport de decizie in doua categorii dupa natura problemei decizionale :

Ø      SSD-uri institutionale ce ofereau suport pentru rezolvarea problemelor structurate intr-o organizatie.

Ø      SSD-uri ad-hoc ce ofereau suport pentru rezolvarea problemelor semistructurate, ce nu puteau fii anticipate.

In functie de tipul limbajului folosit(procedural sau neprocedural) sistemele suport de decizie se clasifica in :

v     SSD-uri procedurale

v     SSD-uri neprocedurale

In ultima perioada, exista o tendinta spre limbajul natural.