ADMINISTRATORUL BAZEI DE DATE A RETELEI DE SERVICE-URI AUTO

ADMINISTRATORUL BAZEI DE DATE A RETELEI DE SERVICE-URI AUTO

In capitolul precedent am analizat rolul Administratorului de Date, independent de suportul tehnic al sistemului expert. El a fost prezentat ca un factor important in promovarea intereselor intreprinderii. In practica el trebuie sa fie un mediator intre modelul conceptual al sistemului complex care este o intreprindere si informatica, adica mijloacele concrete prin care politica intreprinderii este pusa in practica. Administratorul de Date este dator sa tina cont de o serie de restrictii impuse de realizarea tehnica, adica de echipamentul de calcul si competenta Administratorului Bazei de Date care exploateaza echipamentul.

El trebuie sa observe daca baza de date are nevoie de un dictionar de cuvinte cheie sau nu, in functie de facilitatea sau complexitatea fenomenului sistemului intreprindere si de scopurile strategice ale acesteia. Din pacate mentalitatea conservatoare a organizarii intreprinderilor duce la o lupta continua intre metodele necesare conducerii cu asistare de sisteme expert si conducerea actuala de tip subiectiv si dictatorial. De aceea pozitia Administratorului de Date trebuie cat mai bine si clar definita in organigrama intreprinderii. In prezent acesta este apartinator centrului de calcul, deci tehnic al intreprinderii, si are mai mult rol de consultant.

O functie importanta a Administratorului de Date este de a forma o banca de date actualizata si mai ales sa valideze relatia date valide - proceduri de prelucrare valide. De aceasta depinde foarte mult alegerea echipamentului informatic si a retelei informatice, dar si tipul de procesare al datelor, cel mai adecvat fenomenului. In caz contrar poate sa apara situatia in care realizarea informatica a diverselor subprograme ale sistemului expert necesita echipamente care nici nu au fost luate in considerare la realizarea modelului conceptual. In continuare ne propunem sa analizam putin rolul Administratorului de Date atat in cazul in care modelarea fenomenului nu are sau are nevoie de faza de conceptie a sistemului de date.

Este interesant faptul ca in practica, o informatie, cu cat este mai mult utilizata cu atat mai mult este dorita sa fie utilizata. Dictionarul datelor serveste la conceperea dictionarului fizic, real, care va fi transpus pe echipamentul de calcul. In acest context, principala sarcina a Administratorului de Date, este pe de-o parte prezentarea dictionarului conceptual (schema, glosar, tezaur, etc.) echipei care va realiza sistemul expert si pe de alta parte sa urmeze schema logica propusa impreuna cu Administratorul bazei de Date pentru gasirea solutiilor tehnice care sa reproduca cat mai fidel fenomenul si sa implementeze sistemul expert.

DICTIONARUL DE DATE se adreseaza in primul rand echipei care concura la realizarea sistemului expert, in frunte cu informaticianul, Administrator al Bazei de Date. Daca dictionarul de date prevede multe amanunte, devine greoi si respingator datorita si a multitudinii de restrictii care apar in mod logic. Administratorul de Date este obligat sa prezinte o viziune globala, incat prin tema ridicata de un capitol, informaticianul sa aiba camp deschis creativitatii si optimizarii solutiilor fizice. In aceasta situatie se realizeaza un dialog constructiv in care Administratorul Bazei de Date aduce solutii si propuneri si se reanalizeaza definirea modelului conceptual. In intervalul dintre dialoguri acesta cauta solutii practice, modelari ale fenomenelor si elaboreaza schema de baza a organizarii informatice. Pe masura ce sistemul expert prinde contur, echipa va fi aceea care va solicita intalniri, din ce in ce mai dese, unde se vor rezolva problemele de validare, fiabilitate, distorsiuni posibile in transmiterea si prelucrarea automata a datelor si informatiilor. Pe tot parcursul elaborarii sistemului expert este necesar ca fiecare membru al echipei sa aiba acces in orice moment la orice schema, model, dar mai ales la dictionar in totalitatea sa. Dictionarul de date conceptual reflecta o semantica. Este necesar ca reprezentarea fizica sa aiba aceasi semantica. Verificarea coerentei dintre sistemul conceptual si cel fizic este deosebit de importanta. Exista doua cazuri extreme care ilustreaza modul de conducere a acestei verificari:

a). Informatiile sunt foarte multe dar elementare.

b). Informatiile sunt reprezentate de ansamble de date.

In primul caz verificarea coerentei este simpla, dar foarte laborioasa, in schimb poate fi usor automatizata.

In al doilea caz se porneste de la fiecare informatie conceptuala, se parcurg etapele succesive in care se apeleaza la toate datele si informatiile elementare, si se evidentiaza neconcordante, cum ar fi aceea ca o informatie conceptuala nu este reprezentata de modelul fizic. Acest lucru se datoreaza fie faptului ca sistemul nu are prevazute ramuri in arborescenta pentru prelucrarea respectiva, fie ca datele sunt gresit codificate de dictionarul de date fizice, si sistemul nu le mai poate identifica.

O alta etapa de verificare este reciproca, adica pornind de la fiecare data, din baza de date, care nu este pur tehnica, se cauta corespondenta cu informatia la care serveste. Este foarte rar cazul de corespondente multiple, adica date care sa participe la formarea mai multor informatii. In cazul unei optimizari se poate recurge la gruparea in aceasi baza de date, intr-un singur fisier (tabel rational).

Daca intre o data si o informatie nu se poate stabili corespondenta, este posibil ca ea sa fi fost creata de Administratorul de Date, din motive tehnice, si apoi neutilizata sau erori de cod si formate care trebuie corectate.

Orice modificare: coduri, formate, denumiri, se opereaza intai in dictionarul de date fara a altera variantele trecute.

Validarea relatiei date-proceduri este o verificare a fiecarei subrutine a sistemului expert in functiune. Cea mai des utilizata metoda este de a rula subrutina dupa modele conceptuale rezolvate deja de expert si de a vedea etapele pe care le parcurge comparandu-le cu etapele si rezultatele partiale obtinute de subrutina.

Alegerea procesorului de date aduce si el restrictii tehnice specifice care impun reluarea, dupa realizarea sistemului expert, a tuturor fazelor parcurse. Se optimizeaza cu acest prilej modelul conceptual, dictionarul de date, glosarul si tezaurul sistemului expert.

Elaborarea unui sistem expert este o munca de echipa care dureaza in prezent un timp de conceptie de ordinul anilor. Totusi se poate remarca faptul ca pe masura ce sistemele expert s-au realizat, fabricantii de procesoare vin in intampinarea rezolvarilor tehnice de implementare a acestora cu solutii din ce in ce mai evoluate. Ca dovada este evolutia sistemului M S - D O S la WINDOWS si in momentul de fata la varianta WINDOWS 'XP care este deja depasita.

Asa cum a reiesit din capitolele precedente, cel mai important rol, in elaborarea sistemului expert, il are Administratorul de Date. Nu s-a mentionat nimic despre locul pe care-l ocupa acesta in organigrama intreprinderii. Aceasta problema este de competenta echipei manageriale a intreprinderii, careia ne permitem sa le atragem atentia ca Administratorul de Date este, dupa parerea noastra, un post in viitor in orice intreprindere si pe scara ierarhica trebuie plasat imediat dupa managerul general, trebuie sa faca parte din Consiliul Administrativ si sa aiba acces la toate hotararile strategice ale intreprinderii. Problematica curenta si strategica a intreprinderii este reprezentata de acesta in modele conceptuale, fezabil a fi informatizate, care conduc la clarificarea solutiilor pana la cele mai mici detalii, scotand in evidenta domeniile in care trebuie clarificate sau evaluate date si detalii necesare.

Organigrama se va referi la organizarea echipei care participa la realizarea si intretinerea sistemului expert in intreprindere. Incercam sa prezentam organigrama ca un rezultat logic al fisei postului fiecarui domeniu strict necesar, indiferent de domeniul abordat de sistemul expert.

COMPETENTELE ADMINISTRATORULUI DE DATE:

Moderator care asambleaza informatii pertinente, fara alterarea particularitatilor.

Garant al semanticii informatizarii intreprinderii prin care se definesc vocabularul, tezaurul si obiectivele intreprinderii.

Normator care participa la realizarea si propunerea de norme interne si standarde si controleaza respectarea acestora prin unificarea sistemului informational din intreprindere.

Girant al coerentei informationale de forma si de fond, datorita viziunii globale asupra intreprinderii, are grija sa elimine perturbatiile care ar putea sa apara in cazul evolutiei dictionarului de date si introducerea accidentala de sinonime.

Consilier strategic datorita cunostintelor de informatica de care dispune, serveste la elaborarea solutiilor de informatizare a domeniilor concurente la gestiunea intreprinderii.

Consilier organizatoric care propune solutii de automatizare organizatorica a fluxului informational din intreprindere.

Conceptia informatica a intreprinderii, participa la modelarea si descrierea informatiilor asupra unei teme date, pornind de la propriile cunostinte si de la ale utilizatorului.

Utilizator al bazei materiale informatice, in general dispune de centrul de calcul, cunoaste performantele echipamentului, structureaza baza de date, intocmeste necesarul de dotari corespunzatoare pentru evolutia sistemului.

Valorifica baza de date prin specializarea personalului intreprinderii care este antrenat sa utilizeze dictionarul si baza de date.

Interfata intre Managerul General si sistemul informational din intreprindere, defineste informatiile strategice si cauta solutii pe termen scurt, mediu si lung de dezvoltare a sistemului informatic si a sistemului expert.

Consilier al administratorului centrului de calcul, pe de-o parte poseda cunostintele si cunoaste programele strategice si pe de alta parte este cunoscator al performantelor echipamentului de calcul, ceea ce duce la o simbioza intre baza materiala si sistemul expert.

Din lista competentelor Administratorului de Date rezulta ca sarcinile acestuia sunt caracerizate de urmatoarele:

Sarcini numeroase si diversificate, competente diferite care reclama utilizatori si persoane diferite.

Administratorul de Date nu poate apartine unui serviciu deoarece are competente generale, deci trebuie sa vina in ierarhie imediat dupa Managerul General.

Baza informatica materiala si sistemele de subrutine expert trebuie conduse centralizat, de o echipa subordonata unui singur sef.

Administratorul de Date are in intreprindere un rol strategic important, el detine un rol cheie in stabilirea politicii intreprinderii si un rol foarte important in ceea ce priveste veridicitatea datelor si informatiilor pe care sistemul gestionat de el le furnizeaza intreprinderii.

In figura este prezentata o schema de organigrama a acestui nou serviciu dintr-o intreprindere.

Departamentul de administrare si intretinere a

datelor sistemului expert care gestioneaza reteaua de service-uri.

DIRECTORUL CENTRULUI DE CALCUL

Acesta are rolul de a stabili normele generale ale sistemelor de modelare a fenomenelor in functie de performantele echipamentului si de modul de stocare si acces la baza de date. Cunostintele si pregatirea acestuia au rolul de a hotari asupra suportului informatic, a modelarii generale si la realizarea coerentei dintre modelul conceptual si cel fizic. Rolul lui nu consta intodeauna in a decide asupra modelelor si modelarii fenomenelor, ci in special de a gasi solutii optime de transpunere in practica a modelului conceptual impreuna cu Administratorul de Date si Administratorul Bazei de Date.

SERVICE AUTO 1,2,3,.

Are ca sarcina conceptia dictionarului de date in domeniu de care raspunde. El se ocupa de realizarea modelarii pe domeniu, alege mijloacele de transpunere in practica a solutiilor gasite si impreuna cu Administratorul Bazei de Date elaboreaza dictionarul intregului sistem expert si modeleaza conceptia unitara a sistemului pentru realizarea coerentei accesului la date, dintr-un domeniu in altul. Asigura asistenta tehnica utilizatorilor si participa la reciclarea personalului intreprinderii. Despre Administratorul Bazei de Date s-a discutat in capitolele antrioare. Este de mentionat faptul ca in echipa, Directorul Centrului de Calcul este singurul post care necesita ca pregatire de baza informatica. Celelalte pot fi ocupate de informaticieni specializati intr-un anumit domeniu cum ar fi mecanica, finante, contabilitate, resurse umane, dar cel mai des sunt utilizate persoane specialisti intr-un anumit domeniu care au pregatire in sisteme informatice.

Administratorul de Date si serviciul pe care-l conduce are propriul loc in organigrama intreprinderii. Este prezentata o propunere considerata ideala de Martine Barthez in 1993, in care este creat un serviciu intreg in subordinea unui Director de Sisteme Expert si Informatica.

Locul ADMINISTRATORULUI DE DATE in

organigrama retelei de SERVICE AUTO.

In aceasta varianta Administratorul de Date si echipa de realizare si intretinere a sistemelor expert depinde de D.S.E.I. (Directorul de Sisteme Expert si Informatizare) care stabileste strategiile cu Managerul General si nu depinde deloc de organizarea intretinerii, dotarii, personalul de serviciu, etc., din centrul de calcul si nici nu hotaraste asupra metodelor de gestiune a informatiilor.

Eeste prezentata organigrama pentru intrprinderile care au implementat deja sisteme expert de informatizare a fluxului informational. Se constata ca Administratorul de date este plasat independent de exploatare si de Administratorul Bazei de Date care sunt in subordinea Directorului Centrului de Calcul. Totusi deosebirea nu este asa de mare si are avantajul ca foloseste structura organizatorica actuala ceea ce conduce la la posibilitatea exploatarii la maximum a acumularilor centrului de calcul.

Organigrama actuala in service auto.

In acest capitol am incercat sa definim locul si rolul responsabilului cu creerea si intretinerea sistemelor expert din intreprinderi. Rolul Administratorului de Date este mai mult sau mai putin

important in functie de politica strategica a intreprinderii. In realitate factorul hotarator al aparitiei in intreprindere al acestuia si plasarea cat mai sus in ierarhie, depinde de competentele si gradul de participare la luarea deciziilor.

Varianta de organigrama.

Organizarea interna a echipei de exploatare a sistemelor expert nu depinde decat de obiectivele pe care sistemul expert le urmareste.

Sistemului expert central urmareste evolutia fiecarui service auto, starea retelei cailor de transport si starea personalului din fiecare service auto, si care are ca sarcina principala detectarea anomaliilor. MTAD = Mijloace de Transport de Aprovizionare si Desfacere. Sistemul expert este capabil sa aiba reactii pertinente cum ar fi:

MTAD (Mijloacele de transport) pot sa se asambleze la un moment dat pe un anumit parcurs pentru a transporta mai multe semifabricate cu un consum optimizat de energie.

- MTAD pot comunica intre ei dar si cu sistemul central.

Misiunea MTAD-urilor poate sa fie de natura nedeterminata, care duce la stabilirea momentului de intrare in functiune si a traseului de parcurs in raport de cerere.

Misiunea odata stabilita, poate fi oricand reconsiderata si actualizata de sistemul expert central.

Aceste domenii inseamna recunoasterea starii naturii, cumularea de fapte si informatii din toate domeniile si luarea unor decizii cu privire la modificarea starii naturii in vederea obtinerii obiectivului final: optimizarea costurilor si timpului de asteptare la transportul semifabricatelor. Modelarea unui astfel de fenomen presupune gestionarea problematicii in conditii de evolutie dinamica si in conditii de incertitudine. Este vorba de modelarea sistemului central de supervizare. Modelul poate fi structural, functional, cauzal si / sau comportamental.

Sistemului expert sa i se descrie componentele (parametrii componentelor care caracterizeaza starea naturii). Pe langa gestionarea starii componentelor trebuie sa gestioneze si informatii si date legate de starea relatiilor dintre componente cum ar fi: doua MTAD-uri urmeaza un traseu, un numar n de semifabricate sunt deja incarcate din punctul X, in punctul Y un numar n de semifabricate sunt in asteptare, etc. Sistemul expert, pentru taxi-robot, este un sistem dinamic complex diferit de sistemul expert de diagnoza care simuleaza expertul fata in fata cu un fenomen aflat in pana, care trebuie readus in functiune. Sistemul expert dinamic trebuie sa deduca fapte plauzibile in conditiile in care se detin fapte incomplete cu privire la starea naturii mediului inconjurator.

Modelele de reprezentare a starii mediului inconjurator pot fi diverse:

- Modele mai mult sau mai putin agregate.

- Modelul conceptului bunei functionari.

- Modelul conceptului functionarii in caz de pana.

Modelul functional va preciza ca transportul a N semifabricate necesita un mijloc de transport, de capacitatea, ca i se poate atasa sau nu remorca, capacitatea remorcii, si ca acesta se gaseste in starea pregatita sa faca transportul. Un alt model functional priveste cazul in care MATD efectueaza transportul dar sunt solicitari de transport ce nu pot fi onorate si trebuie gasita solutia satisfacerii cererii care sa se incadreze cel mai tarziu in mai putin de 15 minute de asteptare.

Modelarea pe baza evenimentelor discrete presupune ca datele si informatiile starii naturii variaza in diferente de timp infinitezimale, caz in care toata baza de date se actualizeaza si se analizeaza numai acele valori, marimi, stari care prezinta modificari de la Dt₁ la Dt₂.

In vederea modelarii fenomenului studiat este necesar un vocabular de baza:

FAPTE: un cuplu < variabila, valoare > care defineste starea naturii unei variabile la un moment dat. De exemplu < traseu, liber > dar si valori disjunctive cum ar fi < traseu, liber U neobturat > ceea ce ar defini: traseul este liber si neobturat de lucrari de amenajare a carosabilului .

Faptele sunt si ele de mai multe feluri:

FAPTE SESIZATE SUPERVIZATE pentru care valoarea este cunoscuta datorita senzorilor utilizati in orice moment, ca cel exemplificat.

FAPTE SESIZATE NESUPERVIZATE a caror valoare este calculata la cerere cum ar fi valoarea acceleratiei sau consumul de energie.

FAPTE DEDUSE a caror valoare nu se calculeaza direct, ci deriva din celelalte fapte cunoscute.

STAREA NATURII este un ansamblu de fapte care descrie complet sistemul supravegheat de sistemul expert la un moment dat.

TRANZITIE - schimbarea starii naturii. Tranzitia se poate produce prin evenimente discrete. Evenimentele sunt insa de mai multe feluri in functie de influenta acestora asupra sistemului expert.

EVENIMENT defineste schimbarea la un moment dat a FAPTELOR care descriu o stare a naturii ce se transforma in alta stare a naturii. Ele pot fi:

- EVENIMENTE ELEMENTARE, de exemplu schimbarea valorii unui singur fapt ce

descrie o anumita stare a naturii.

- EVENIMENTE OBSERVABILE, schimbarea valorii unui fapt observabil, masurat.

Observabilitatea este dinamica, adica schimbarea valorii nu poate avea loc la un moment dat, ea poate fi sesizata numai dupa un interval de timp, comparand starea naturii de la timpul t₁ cu starea naturii de la timpul t₂.

REGULI - restrictii, reguli care definesc starea naturii si tranzitiile posibile ale fenomenului. Regulile pot fi statistice sau dinamice. Ele pot fi algebrice care leaga doua valori, o functie de stare a naturii urmatoare care leaga doua stari ale naturii intre ele sau de deducere a unei stari a naturii prin logica.

OBSERVATIA este un fapt observat la un moment dat, de exemplu

< puterea consumata / valoarea >.

Sistemul studiat este reprezentat de un ansamblu de stari ale naturii care produc un graf (arborescenta) gigantica: graful starii naturii. Fiecare nod al acestui graf este o stare a naturii sistemului posibila (adica un ansamblu de fapte care-l descriu). Fiecare arc al grafului este un evniment E (nu neaparat elementar deoarece o multitudine de fapte isi schimba starea naturii). Fiecare drum urmat in arborescenta este un scenariu. Intre faptele care definesc starea naturii unele sunt observabile. Este necesar ca, avand ca baza faptele observabile, sa se poata produce in orice moment o transpunere (traducere) intr-un graf observabil al starii naturii. Cum observatiile nu vizeaza decat valoarea faptelor la un moment dat si nu totalitatea faptelor care concura la definirea starii naturii, un nod din graful observabil poate avea mai multe noduri corespondente in graful starii naturii. De exemplu un semifabricat care se gaseste in starea in care urmeaza sa fie transferat, este o stare a naturii intr-un graf care nu ia in considerare localizarea mijloacelor de transport si nici starea in care se gasesc celelalte semifabricate.

In mod asemanator un arc al grafului corespunde unui ansamblu de evenimente care vizeaza toate transformarile observabile dar in contexte diferite. De exemplu odata semifabricatele urcate in garnitura A , garnitura A se pune in miscare independent de localizarea si starea in care se gasesc celelalte garnituri cu conditia de a circula pe aceasi linie dar in sensuri contrare. Aceasta conditie este reglementata de reguli de circulatie care impun circulatia giratorie. Un drum din graf, al faptelor si evenimentelor observabile este un scenariu proiectat numai de evenimente observabile. Aceasta viziune, a departajarii in scenarii elementare, reduce pe doua cai cercetarea scenariilor (numarul de scenarii posibile fiind un numar combinatoriu). In primul rand se elinina evenimentele care nu sunt implicate in fapte observabile si in al doilea rand mai multe scenarii sunt comparate si proiectate asupra aceluiasi scenariu al starii naturii, deoarece un nod din graful observabil poate corespunde la mai multe noduri ale grafului starii naturii. Urmarind problema in acest fel, se pot obtine grafuri observabile foarte diferite care se pot compara si in final optimiza.

Se poate considera ca din totalitatea scenariilor semnificative se poate alege un scenariu optimizat. Cercetarea dupa modelul explorarii combinatorii se reduce si mai mult daca grupam scenariile optime pe grupe si clase de scenarii.

Sa presupunem ca un graf explicit este de fapt un caz particular care rareori corespunde cu realitatea. Graful de tranzitie trebuie sa accepte a fi construit de la schimbarea elementara a starii naturii. Modelele de modelare matematica a schimbarii starii naturii cunoscute pana in prezent sunt:

a. Descrierea logica (temporala, neclasica).

b. Descrierea dupa principiul logicii lineare (pe baza consumurilor).

c. Descrierea pe baza unei retele Petri de nivel inalt.

d. Descrierea pe baza retelei Petri ordinare.

e. Descrierea pe baza retelei temporale probabilistice.

f. Descrierea dupa mecanismul starilor finite.

Vom evidentia in continuare avantajele si dezavantajele modelarii schimbarii starii naturii pentru cazul in care reteaua de service auto a achizitionat un demaror utilizat de la un client:

a). DESCRIEREA LOGICA are la baza intelegerea si apropierea de fenomenele si datele care duc la schimbarea starii naturii pentru a putea aplica punctul de vedere al descrierii mecanice si a dualitatii intre starea naturii si schimbarea starii naturii.

VERIFICARE + CONSTATARE (DEMARORUL (X)) >>> RECUPERABIL (DEMARORUL (X))

Ceea ce inseamna: Dupa actiunea ' Verificarea demarorului X si constatarea posibilitatii recuperarii acestuia, demarorul X este recuperabil'. Secventa indica o schimbare a starii naturii.

AVANTAJE: Reprezentarea este foarte concisa si precisa, ea nu pune problema starii precedente verificarii si constatarii recuperabilitatii demarorului. Ansamblul de date care stocheaza culorile posibile ale taxiului poate fi infinit. Printr-o regula descriptiva logica putem descrie o infinitate de tranzitii. Cu predicate logice de ordinul I se obtin reguli generice pentru toata reteaua de achizitii a intereprinderii. Substituind variabilele logice cu obiecte obtinem reguli indexate. Este cea mai apropiata descriere posibila fata de modelele cognitive umane. Regulile obtinute pot suporta derogari (exceptii ). Chiar daca gradul de recuperare al demarorului nu este complet, concluzia ca demarorul este recuperabil este plauzibila. Descrierea permite o evolutie dinamica. Ideea de baza este sa dispunem de descrierile unitare a cat mai multe componente ale sistemului care sa includa si exceptiile si anomaliile.

DEZAVANTAJE: Construirea dificila (datorita volumului mare) a modelului automat de asamblare a fenomenului pe baza starii naturii elementare finite. In mod mai general este vorba de complexitatea grafului si de fiabilitatea si mentenabilitatea acestuia in functiune (repetarea grafului de la o stare initiala dupa un interval de timp va duce la alta solutie). Actualizarea datelor trebuie facuta si in baza de date anterioara. De exemplu este clar ca inaintea actiunii 'verificat + constatat demarorul (X)', in baza de date exista informatia 'demarorul (X) este neverificat', care trebuie stearsa si inlocuita cu evolutia in starea naturii urmatoare. Regula este una de cosmetica: Tot ce nu a fost declarat ca s-a schimbat, ramane cum a fost si se vor calcula numai datele rezultate in urma schimbarii.

Acest principiu al inertiei informatiilor se poate rezolva linear daca dorim sa construim o arborescenta explicita a schimbarii starii naturii intre doua momente, inainte de a-l implementa in sistemul de supraveghere. Se poate insa construi si in linie , adica in timp real.

b). DESCRIEREA DUPA PRINCIPIUL LOGICII LINEARE. In acest caz actiunea precedenta se descrie astfel:

| - ! (( Recuperabil (X) + Neverificat (X) + Verificat partial (X) - o Recuperabil 30% (X))

Ceea ce inseamna ca demarorul (X), fie recuperabil, fie neverificat sau partial verificat in starea initiala, devine recuperabil 30% in starea finala si starile demarorul (X) 'recuperabil', 'neverificat' sau 'partial verificat' sunt sterse din baza de date.

AVANTAJE : Spre deosebire de descrierea precedenta aceasta este explicita si cuprinde mai multe evenimente simultan (3). Daca demarorul (X) este recuperabil el devine automat recuperabil 30% si actualizat in baza de date. Tot ce este descris in partea stanga apartine trecutului si se actualizeaza la starea din partea dreapta. Orice fapt necuprins in descriere ramane neschimbat. Reprezentarea se apropie mai mult de prelucrarea automata a unei arborescente si permite sesizarea evenimentelor in timp real, eliminand inertia descrierii logice.

DEZAVANTAJE : Tot ce trebuie schimbat trebuie explicitat amanuntit. De exemplu daca demarorul (X) este in curs de a fi verificat si constatat gradul de recuperare, aceasta actiune in timp nu poate fi descrisa in logica lineara. Nu se poate pune in evidenta nici faptul ca actiunea de verificare si constatare necesita un anumit timp. Descrierea poate fi imbunatatita adaugand o functie 'timp' dar care este estimativa (nereala), dupa care sa aiba loc actualizarea bazei de date.

c). DESCRIEREA PE BAZA RETELEI PETRI DE NIVEL INALT. Problema anterioara devine:

| - ! ( Neverificat(Demarorul (X)) -- o Recuperabil 30% (Demarorul(X)))

Care inseamna: pentru fiecare demaror X, daca X a fost neverificat in starea initiala, X devine recuperabil 30% in starea finala, se sterge X era neverificat cand regula este utilizata.

AVANTAJE : Este foarte apropiata de cazul precedent. Are avantajul ca fiind facuta descrierea direct in modelul retelei Petri se pot utiliza tehnici de prelucrare clasice ca algoritmul jucatorului pentru simularea modelarii. Un alt avantaj vine tot de la subretelele Petri care permit descrierea globala a schimbarilor starii naturii. Daca utilizam aceasta metoda de descriere putem folosi proceduri secventiale. Putem de exemplu simula ca demaroarele trec in etapa starii naturii urmatoare ciclic (mergi si cauta semifabricatele, incarca-le in mijloacele de transport, efectueaza transportul la operatia urmatoare, descarca-le la operatia urmatoare, etc.). Modelul se apropie mult de cel de diagnoza sau de studiu al cazuisticii. Putem asocia la aceasta descriere Petri un interpret, care permite atribuiri de etichete (coduri de stare).

DEZAVANTAJE : Cel mai mare inconvenient este ca trebuie sa identificam toate cazurile posibile in care se gaseste un demaror. Adica trebuie sa se faca o prelucrare prin apropiere monotona de situatia reala. Schimbarile starii naturii sunt restrictii care trebuie sa conduca obligatoriu la schimbari si decizii in consecinta. Este clar ca nu poate fi supervizat sistemul expert numai prin restrictii.

d). DESCRIEREA PE BAZA RETELEI PETRI ORDINARE. Evenimentul schimbarii starii demarorului se descrie astfel:

| - ( Verificare+Constatare (Demarorul X) - o Recuperabil 30% ( Demarorul X ))

Aceasta descriere se adreseaza numai unui demaror X care-si schimba starea in recuperabil 30%.

AVANTAJE: Analiza si prelucrarea evenimentelor este simplificata. Este compatibila cu logica propozitiilor.

DEZAVANTAJE : Investigarea este complexa, dupa o schema combinatorie. Este necesar sa se stocheze reguli pentru posibilele modificari a datelor tuturor faptelor din baza de date. Ocupa multa memorie si echipament.

e). DESCRIEREA PE BAZA RETELEI TEMPORALE PROBABILISTICE. Dupa acest model descrierea ' Daca in urma verificarii si constatarii demarorului X la timpul t1, atunci probabilitatea ca aceasta sa fie recuperabil 30% la timpul t2 = t1+1 , este de 0,99 ' devine:

P (|) = 0,99

Aceasta formula este probabilistica si conditionata asociind doua evenimente aleatorii. Ea nu este suficienta pentru a fi reprezentata sub forma unui graf temporal, deoarece este necesara indeplinirea unor conditii :

- Conditiile probabilistice trebuie indeplinite si pentru variabile, nu numai pentru evenimente. De exemplu in acelasi timp ce se considera demarorul X recuperabil 30% in stanga relatiei, aceasta presupunand ca pentru toate starile posibile ale demarorului X, verificarea+constatarea poate avea ca rezultat toate starile posibile, dar in special aceea de recuperabil 30%.

- Toate variabilele din stanga relatiei trebuie sa fie regasite in partea dreapta.

- Ansamblul probabilitatilor conditionale trebuie reprezentate printr-un graf separat.

AVANTAJE : - Modelare facila datorita calitatii descrierii.

- Coerenta si usurinta intelegerii modelelor complexe.

- Existenta unor algoritmi de modelare eficienti.

DEZAVANTAJE : - Caracterul indexat al variabilelor aleatoare.

- Incapacitatea sistemului de a obtine simulari globale.

f). DESCRIEREA DUPA MECANISMUL STARILOR FINITE. Se descriu starile succesive. De exemplu evenimentul schimbarii starii de recuperabilitate a unui demaror este cuprins in descrierea a doua evenimente succesive E1- la E2 astfel:

E1 = [Ansamblul stator D(x) la verificare mecanica, Demarorul D(x2) la degresare subansamble,

Demarorul D(x3) este transportat la bancul de lucru]

E2 = [Ansamblul stator D(x) la verificare mecanica, Demarorul D(x2) la degresare subansamble,

Demarorul D(x3) este recuperabil 30%]

Are avantajul ca prelucrarea este si mai mult simplificata si generarea scenariilor este mult mai simplu de realizat la acest nivel elementar de reprezentare. Dezavantajul este ca de fiecare data, la fiecare stare a naturii, trebuie actualizata in totalitate baza de date (fapte care se schimba si fapte care nu se schimba de la o etapa la alta).

Un sistem fizic evolueaza in timp fie din dinamica proprie, fie sub actiunea factorilor determinati de evenimente externe sistemului, perturbatii. Pentru prelucrarea unor astfel de evolutii sunt necesare diverse trepte de control pana la un supervizor global. Supervizorul unui sistem expert dinamic este gestionat de un modul de inalt nivel, care supervizeaza permanent sistemul, comunica cu operatorul uman caruia ii sugereaza solutii decizionale in situatii de dezechilibru.