Descrierea datelor in raport cu o variabila

A. Analiza unei variabile nominale

A.1. Tabele de frecvente

Utilizand din bara de comenzi urmatoarele optiuni Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies, se obtine tabelul de frecvente corespunzator repartitiei esantionului in raport cu variabila considerata. ( ex: linia de studiu ):

Interpretare: Numarul celor care au raspuns la aceasta intrebare este 174 persoane (volumul esantionului n = 174 ). Dintre acestia 154 sunt la linia romana, iar 20 apartin liniei maghiare ( Frequency = frecvente absolute ). Cea de a doua coloana prezinta frecventele relative, exprimate in procente: 88,5% din totalul repondentilor apartin liniei romane de studiu.

A.2. Grafice graficele adecvate variabilelor ale caror stari sunt exprimate prin cuvinte sunt diagramele de structura. Din meniul Graphs se alege optiunea Pie ( cerc de structura )

In cazul in care avem valori care lipsesc ( Missing ) datorita non-raspunsurilor se

recomanda excluderea acestora in momentul

realizarii graficului.

Ex: aveti restante acumulate din anii precedenti de studiu

Interpretare: la aceasta intrebare au raspuns doar 173 de persoane, din care 128 nu au restante din anii precedenti, ceea ce reprezinta 73,6% din totalul    celor chestionati.

Util in acest sens este si graficul care reda structura esantionului in raport cu variabila luata in studiu

B. Analiza unei variabile ordinale

B.1. Tabele de frecvente

In meniul Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies introducem o variabila ordinala, ex: media anului precedent:

media anului precedent

Interpretare: cei mai multi studenti (97) au o medie cuprinsa in intervalul 7-9, ceea ce reprezinta 55,7% din totalul celor care au raspuns la aceasta intrebare. Se observa ca 66,3% din totalul repondentilor au o medie anuala de cel mult 9 ( frecvente relative cumulate ).

B.2. Parametrii repartitiei unidimensionale: valoare mediana (Me), modala (Mo), valori quartile (    Q,Q,Q).

Comanda Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies - Statistics ne conduce la deschiderea unei ferestre in care selectam parametrii doriti a se calcula referitor la variabila studiata. In fereastra Charts selectam si optiunea Bar Charts pentru a realiza graficul.

Interpretare: tinand cont de modul de codificare a variabilei observam ca jumatate dintre studentii chestionati au o medie situata pana in intervalul 7-9 iar ceilalti 50% peste acest interval. Cei mai multi au o medie a anilor precedenti aflata in intervalul 7-9 ( Mo). Folosind valorile quartile, distributia esantionului in raport cu variabila "media anilor" se prezinta astfel : 25% dintre studenti au o medie situata pana la intervalul 7-9, 25% in intervalul 7-9, 25% in intervalele 7-9 si 9-10, 25% in intervalul 9-10.

B.3. Grafice in cazul variabilelor ordinale graficele adecvate sunt diagramele de structura (Pie) si diagramele prin benzi (Barchart).

C. Analiza unei variabile cantitative

C.1. Tabele de frecvente

In meniul Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies introducem o variabila cantitativa, discreta sau continua, ex: varsta:

varsta

Cea mai mare frecventa o inregistreaza studentii care au 22 de ani ( 108 ), reprezentand 62,1% din totalul celor chestionati. De asemenea 97,7% din totalul repondentilor au o varsta de cel mult 23 de ani.

C.2. Parametrii repartitiei unidimensionale se obtin accesand comanda Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies - Statistics    si selectand urmatorii parametrii: valoarea medie (mean), mediana, modala, valorile quartile, abaterea medie patratica (std. deviation), varianta, coeficientul de asimetrie (skewness), de boltire (kurtosis). In fereastra Charts selectam si optiunea Histogram/With normal curve.

Interpretare: varsta medie a studentilor in esantion este 22,01 ani ( mean ); jumatate din cei 173 de studenti au varsta sub 22 de ani, cealalta jumatate peste 22 de ani ( median ); cei mai multi studenti din esantion au 22 de ani ( mode ); cu 0,87 ani se abate in medie varsta fiecarui student de la varsta medie de la nivelul esantionului de 22,01 ani ( std. deviation );

In ceea ce priveste parametrii formei, se observa ca seria este asimetrica pozitiv, predominand studentii tineri ( skewness>0 ); in ceea ce priveste boltirea seriei, avem o serie leptocurtica, existand mai multe valori in jurul valorii medii decat in cazul distributiei normale.

Ultimele trei randuri ale tabelului prezinta valorile quartile, valori care impart repartitia in patru parti egale. Pachetul de programe SPSS permite si calculul valorilor decile.

C.3. Grafice in cazul variabilelor cantitative continue graficul relevant este histograma. Construirea acestui grafic presupune urmatorul demers: Graphs - Histogram, selectand si optiunea Display normal curve.

Histograma permite vizualizarea distributiei variabilei, fiind folosita pentru a diagnostica cu usurinta daca distributia este normala prin compararea histogramei variabilei observate cu graficul curbei Gauss. In acest sens este utila si interpretarea valorilor parametrilor formei. In cazul variabilei "varsta" se observa ca aceasta nu urmeaza o lege normala.

Desi coeficientii de asimetrie si boltire exprima numeric in ce masura o distributie se abate de la normalitate, nu dau posibilitatea interpretarii gradului de semnificatie a deviatiei de la normalitate.