Specificatii

marime canal down-link / up-link: 512 K / 128 K pana la 2 M / 512 K, functie de contract
banda internationala garantata : 64 K / 128 K / 256 K, functie de contract ;
banda metropolitana nelimitata, de marimea canalului de transport
1 - 3 conturi mail de max. 30 M cu acces POP3 sau prin Webmail ;
gazduire site personal in limita a 10 M – 20 M ; echipamentul de conectare ADSL si splitter-ul aferent sunt puse la dispozitie gratuit pe toata durata contractului ;
1-3 adrese IP publice ;
pagina de monitorizare trafic.

Echipament

Un calculator de tip PC cu o interfata de retea Ethernet, cu diferite sisteme de operare (Windows 9X/Me/NT4/2000/XP/2003, Mac Intosh, Linux, FreeBSD, Unix, etc.), precum si o linie telefonica principala RomTelecom ce va fi partajata pentru oferirea ambelor servicii (voce si Internet).

ADSL Express 4096

Descriere generala ADSL Express 4096 este un serviciu de acces de banda larga la Internet care beneficiaza de tehnologia ADSL. Tehnologia ADSL (Asymmetric Digital Subscriber Line) are avantajul de a utiliza linia telefonica obisnuita pentru transfer de date la viteze mari. Faptul ca ADSL este o conexiune asimetrica inseamna ca largimea de banda oferita la download este diferita si mai mare fata de largimea de banda pentru upload. Caracteristici tehnice Viteza max. download (kbps): 4096 Viteza max. upload (kbps): 384 Casuta e-mail: 300 MB Spatiu gazduire pagina web: 100 MB

• navigati pe Internet cu o conexiune ADSL si aveti o viteza de 20 de ori mai mare decat conexiunea dial-up obisnuita
• sunteti conectat 24 de ore din 24
• puteti descarca filme si muzica, jocuri online, chat
• stati conectati cat timp doriti si platiti un abonament cu valoare fixa.

Internetul broadband ClickNet este furnizat de varianta Express a servicului.

Doua echipamente client ADSL nu se pot conecta intre ele
Tehnologia ADSL este o tehnologie server client asimetrica si nu permite conectarea a doua echipamente de acelasi tip (server sau client) intre ele.

ADSL (Asymmetric Digital Subscriber Line) este o tehnologie care permite transferul asimetric al datelor, avand ca suport o pereche de fire de cupru. Vitezele maxime atinse sunt de 8Mbps la download si de 1Mbps la upload. Viteza mare de transfer face din ADSL modalitatea preferata de conecare la internet a firmelor. Aceasta tehnologie se preteaza mai ales in orase, unde distanta maxima intre concentratorul ADSL si client nu este mai mare de 6km.

Asymmetric Digital Subscriber Line. O tehnologie care permite transferul de date intre linii telefonice la viteza mare. Rata de transfer este de obicei intre 1,5 si 9 megbiti pe secunda - suficient de buna pentru a furniza la cerere mesaje video pentru TV sau computere.

ADSL

Asymmetric Digital Subscriber Line (ADSL), noua tehnologie pentru modem-uri, converteste linia telefonic㠯bisnuita de cupru intr-o cale de acces pentru multimedia si transfer de date de mare vitez㮠 ADSL poate realiza rate de p⮣ la 8 Mbps download, si 1 Mbps upload. Asemenea rate de transfer extind capacitatea de acces existenta de 50 de ori sau mai mult, f㲣 a fi necesar㠡lta linie. Devin posibile transferuri foarte rapide, acces imediat in paginile de web, precum si ascultarea in timp real a radiourilor sau vizionarea de aplica?eo prin Internet.

ADSL imparte frecventele disponibile plecand de la ideea ca datele downloadate sunt mai multe decat cele uploadate.
ADSL reprezinta tehnologia de acces punct la punct.
Se estimeaza ca ADSL va avea un impact deosebit urmatorii ani prin aceea ca suporta accesul de mare viteza la internet/intranet, servicii online, video-on-demand, semnal TV, distractii interactive si transmisii de voce pentru companii, birouri mici si birouri acasa precum si comert electronic.

Avantajul major al serviciului ADSL este acela ca el poate fi oferit folosind liniile telefonice existente.

Cu o conexiune ADSL, se poate dezvolta si integra o noua generatie de servicii, cum ar fi Virtual Private Network
? Voice over IP - este o modalitate noua de a reduce costurile unei utilizator prin utilizarea unui singur tip de infrastructura pentru transmiterea simultana a fluxului de voce si date. Voice over IP demonstreaza capacitatea de integrare a fortei comunicatiilor vocale in mediile de afaceri actuale.
? Videoconferinte - Folosind o solutie ADSL serviciul videoconferinta poate fi implementat in retele motropolitane in conditii de calitate maxima. Aceste aplicatii necesita un control permanent al benzii alocate, cerinta care este satisfacuta integral folosind conexiuni ADSL.

Exista mai multe tehnologii DSL, printre care VDSL (Very High Bit Rate), ADSL (Asymetric DSL), HDSL (High Bit Rate DSL), SDSL (Symetric DSL) si IDSL (ISDN DSL). Aceste tehnologii difera prin tehnicile de modulare, si prin compromisul distanta vs. viteza pe care il propun. Dintre toate aceste tehnologii, ADSL este la ora actuala cea mai populara din lume, datorita numeroaselor avantaje pe care le ofera.

    CAPITOLUL IV
     TRANSMISII DIGITALE

    4.1. Medii de transmitere pentru semnale. Perturbatii
    4.1.1. Transmitere prin cablu metalic
    Prin caracterul sau digital (binar, tertiar), semnalul PCM este adecvat pentru medii de transmisiuni dintre cele mai diferite: cabluri metalice, cabluri fire optice, sisteme radioreleu, satelit, etc.
    Pentru circuitele de intercomunicatie, mijlocul tehnic cel mai des utilizat il reprezinta deocamdata cablul telefonic cu perechi simetrice avand conductoare cu diametrul de 0,5 pana la 1,2 mm. Pentru sistemele PCM se folosesc perechi cu conductoare de Cu, cu diametrul de 0,8 - 0,9 mm.
    Datorita efectului pelicular, atenuarea unei astfel de perechi creste proportional cu radicalul frecventei:

Fig. 4.1. Dependenta de frecventa a atenuarii unei perechi simetrice.
    Pentru transmisia semnalului PCM de cea mai mare importanta este valoarea pe care atenuarea o are la frecventa egala cu jumatatea vitezei, pentru semnalul de 2048 Kb/s frecventa de maxima (importanta) semnificatie este de aproximativ 1MHz.
    La aceasta frecventa, spectrul relativ de putere al unui semnal de linie AMI (sau HDB 3) are un maxim pronuntat (fig. 4.2).

    Fig. 4.2. Spectrele relative de putere ale unor semnale de linie ternale cu viteza de 2048 kbit/s.

    4.1.2. Zgomotul si distorsiunea totala
    Zgomotul constituie unul din cei mai importanti parametri din comunicatiile analog / digitale.
    Efectul zgomotului asupra calitatii transmisiunilor este diferit, in functie de tipul serviciului (telefonic, transmisii de date, etc.) si de proprietatile diverselor forme de zgomot implicate.
    In transmisiile telefonice zgomotul provoaca o 'mascare' a pragului de audibilitate care creste pe masura ce nivelul zgomotului devine mai important. In transmisiunile de date, efectul se manifesta prin erori la partea de receptie a modemului sau prin cresterea susceptibilitatii acestuia la alte imperfectiuni ale canalului.
    Conditiile in telefonie impuse zgomotului de fond in impulsuri sunt mai restrictive decat la transmisiunile de date. In cazul transmisiunilor de date la debite binare egale si mai mari de 14.400 b/s pe circuitele vocale, conditiile privind zgomotul de fond nu sunt de neglijat. Zgomotul reprezinta orice perturbatie care afecteaza un semnal util, prin insumare cu acesta.
    Charls I. Sippl defineste zgomotul in dictionarul 'Mac Millan Dictionary of Data Comunications':
a) variatii aleatoare ale uneia sau mai multor caracteristici, asociate unei marimi, cum ar fi: curentul I, tensiunea U etc.;
b) un semnal aleator cu proprietati statistice cunoscute ale distributiei de amplitudine si densitatii spectrale.

    4.1.3. Clasificarea zgomotului
Zgomotul de circuite analog/digital:
zgomot independent de semnalul util:
zgomot aleator (de fond):
- termic;
de semiconductor (alice);
de intermodulatie;
de joasa frecventa;
diafonie liniara;
convertor A/D (deplasarea punctului de zero);
zgomote datorate erorilor digitale.
b) semnale perturbatoare sinusoidale:
reziduri de purtatori;
fundamentala si armonicele retelei (prin cuplaje inductive si capacitive);
semnalizari (prin diafonie).
c) zgomot in impulsuri:
zgomot datorat erorilor digitale;
zgomot pe circuite echipate cu compandoare (cu semnul de activare);
zgomot distorsiune de esantionare (aliasing distorsion).
zgomot dependent de semnalul util:
zgomot (distorsiune) de cuantizare;
zgomot datorat erorilor digitale;
zgomot pe circuite ce contin compandoare;
zgomot de esantionare.

    4.1.3.1. Zgomotul aleator (de fond)
Cauze :
- zgomot termic sau de rezistenta (specific sistemului analogic pe cablu metalic sau radiorelee);
- zgomot de semiconductor (zgomot de alice);
- zgomot de intermodulatie (diafonie neinteligibila in sistemul FDM);
- zgomot de j.f (legea 1/f);
- zgomot datorat diafoniei liniare;
- zgomot datorat erorilor digitale (in repaus);
- zgomot datorat convertorului A/D ('of set' al caracteristicii de codare);
- zgomot datorat unor contacte imperfecte (ex. potentiometre defecte).

    4.1.3.2. Zgomot cu frecventa unica (tonuri perturbatoare)
Cauze :
- reziduuri de purtatori si combinatiile acestora in sistem (FDM);
semnal frecventa de semnalizare (prin diafonie);
- armonicele frecventei de retea (prin cuplaje inductive si capacitive).

    4.1.3.3. Zgomot in impulsuri
Cauze:
- fenomene de limitare si suprasarcina in sistemele FDM (distorsiuni de neliniaritate);
- diafonia in circuite cu semnale digitale;
- perturbatii din echipamente de climatizare ale centralelor telefonice;
- fenomene tranzitorii datorate comutarilor din sistemele de electroalimentare;
- motoare electrice (la pornire);
- lampi fluorescente;
- centrale Rotary;
- erori pe traseele digitale;
- zgomotul datorat unor contacte imperfecte.
    Din categoria zgomotului dependent de semnalul util (distorsionarea) fac parte: distorsiunea de cuantizare; zgomot datorat erorilor digitale; zgomot pe circuite echipate cu compandoare si zgomotul de esantionare (aliasing distortion).
    Cauze: conversia A/D si D/A si alte prelucrari digitale.
Diferenta dintre semnalul original si cel aproximat este denumita eroare (zgomot) de cuantizare.
Aceasta eroare este functia de semnalul de intrare si de parametrii sistemului, de exemplu de lungimea codului.
Efectuand raportul dintre semnalul de la intrarea codecului si zgomotul de cuantizare de la iesirea acestuia se obtine distorsiunea de cuantizare.
Prin definitie, se alege ca unitate de distorsiune de cuantizare (dqu) distorsiunea introdusa de un codec PCM de 8 biti (legea A sau ?) care este in conformitate cu recomandarile G. 711 si G. 712 . (qdu - Quantizing Distorsion Unit).

    Ilustrarea zgomotului de cuantizare: (fig. 4.3.)

semnal la intrare codec; b) semnal la iesire codecului;
c) zgomot cuantizare codecului.

    Fig. 4.3. Prezentarea semnalului de zgomot.

    4.1.3.4. Marimi utilizate pentru evaluarea zgomotului
a) Raportul semnal - zgomot (S/Z). (Signal to Noise ratio).
S - puterea cu care semnalul util ajunge la receptie.

S/Z = 20 log ; s/z = 10 log  . (4.1.)

    Legaturile telefonice de buna calitate au un raport semnal/zgomot de minim 40 dB. Pastrarea unui raport s/z se face cu eforturi tehnice si financiare considerabile.
    In cazul transmiterilor digitale, in speta a celor PCM, se permite ca la receptie sa aiba loc o regenerare a semnalului util.
    Regenerarea este posibila numai in anumite limite pe care le defineste simplu si intuitiv formula lui Shannon. Conform formulei, viteza de transmitere a semnalului digital este direct proportionala atat cu largimea de banda B a canalului cat si cu raportul semnal / zgomot (s/z).
C (bit/s) =  B (Hz)xE (dB) (4.2.)
Pentru viteza de 2048 Kb/s, largimea de banda necesara la s/z = 15 dB este:
B =  400 kHz, in timp ce la s/z = 30 dB largimea de banda este de numai = 200 kHz.

    Transmisia PCM fara erori este posibila incepand de la raportul s/z de 15 pana la 20 dB in timp ce pentru o transmisie analogica trebuie sa se realizeze insumat de la un capat la altul al conexiunii (legaturii) cel putin 40 - 50 dB. Concluzia este ca tehnica PCM devine utilizabila in zonele cu nivele ridicate de perturbatii electrice cum sunt marile orase, cai ferate electrificate, incinte industrializate, etc.