Adrese si configurare de retea

Ce este TCP/IP

Cum se calculeaza o adresa de IP din subretea

Configurarea unui modem in RedHat

1. Bazele TCP/IP

Protocolul TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol) a fost standardizat de IETF (Internet Engineering Task Force, https://www.ietf.org),

2. Adrese IP

Linux este un sistem de operare special conceput pentru lucrul in retea. Protocolul de retea cel mai utilizat in Linux este TCP/IP (cel folosit si in Internet). Acest protocol presupune o adresa unica de tip IP (IP address) pentru fiecare interfata de retea. Adresa IP este un numar pe 32 biti (vezi Figura 1), si se noteaza de regula sub forma de cvadruplu punctat ("dotted quad"), patru grupuri de cate opt biti:

Ex. 193.226.6.209 (zecimal)=11000001  11100010  00000110  11010001 (binar)

Alocarea domeniilor de adrese pe regiuni se face de catre Internet Assigned Numbers Authority (IANA). Administratorul retelei este responsabil cu alocarea adreselor de IP.

O adresa de IP are doua parti: de retea si a calculatorului local. Masca de retea (netmask), identifica in adresele IP partea care se foloseste la adresarea retelei, respectiv partea care se foloseste la adresarea calculatorului gazda ("host") propriu‑zis. De exemplu, pentru masca 255.255.255.0:

In orice retea IP exista adresele calculatoarelor conectate la reteaua respectiva, si inca doua adrese speciale:

adresa a retelei (network address) - utilizata pentru identificarea retelei (a nu se confunda cu partea de retea a unei adrese IP); Ex. 193.226.6.0

adresa multitrimitere (broadcast address) - este o adresa speciala pe care asculta toate dispozitivele din reteaua respectiva; ex. 193.226.6.255.

In functie de valoarea primului octet din adresa de IP, sunt 5 clase de adrese:

3. CIDR (Classless Interdomain Routing)

Problema: pentru o companie medie (cu cca 12000 calculatoare), numarul de adrese din clasa C este prea mic (254) - nu sunt destule adrese pentru toate calculatoarele - , iar din clasa B prea mare (65534) - risipa de 53 mii de adrese nefolosite (adresele de la cele 12 mii pana la 65 mii).

Standardul CIDR (RFC 1517-1520) permite precizarea numarului de biti de unu a mastii in locul clasei; obligatoriu sir contiguu de 1, apoi sir contiguu de 0.

Ex. 124.0.0/24 - retea de 24 de biti. Aceasta notatie este echivalenta cu: adresa retea 124.0.0, masca 255.255.255.0 (adica 24 biti de 1 in masca, pentru partea de retea).

3.1. Subretea

Impartire a unei retele in retele mai mici (care se afla in cladiri diferite): se adauga biti de 1 in masca. De exemplu, daca se da reteaua 193.226.6.192/27:

Adrese rezervate

4.1. Retele private si Loopback

Un set de adrese sunt rezervate pentru retele private, neconectabile direct la Internet. Ele sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Reteaua de clasa A 127.0.0.0 - 127.255.255.255 este o retea speciala, numita retea de bucla inversa

5. Retele

La ora actuala exista mai multe tipuri de retele

LAN (Local Area Network) - se refera la calculatoarele dintr-o institutie

MAN (Metropolitan Area Network) - se refera la calculatoarele dintr-o zona metropolitana

WAN (World Area Netwok) - se refera la calculatoare de pe intrgul glob pamintesc

O retea Locala (LAN) (Figura 1) se intinde intr-o camera, scoala, cladire sau mai multe cladiri.

Figura 1

Majoritatea topologiilor LAN sunt stea. Alte topologii vedeti in figura 2.

Figura 2 

O retea este un set de mai multe calculatoare care comunica intre ele printr-o conexiune cablata sau fara cablu (wireless). intr-o retea se gasesc calculatoare (servere, statii de lucru), imprimante si scannere.

Daca conexiunea se face prin cablu este necesara prezenta divizoarelor de semnal.

Divizoarele pot fi de 3 feluri:

• Hub - este un dispozitiv de retea care amplifica semnalul si il transmite mai departe fara sa faca vreo decizie;
• Switch - este asemanator cu "Hub", dar filtreaza datele eronate si le trimite mai departe numai pe cele corecte;
• Router - este un aparat care face legatura intre diferite clase de adrese de IP (retele diferite)

Hubul este singurul aparat din cele trei care formeaza un domeniu de coliziuni. Domeniul de coliziune este un set de calculatoare care transmit semnalul unul la altul, iar acest semnal se propaga cu erorile provenite din comunicarea intre calculatoare. (Figura 3 a,b)

Figura 3, a

 

Figura 3, b

In figura, elementul cilindric cu sageti reprezinta un router, iar cel dreptunghiular cu sageti reprezinta un switch. Acestea sunt simboluri consacrate in desenele de retelistica.

Cablul care se foloseste in astfel de retele este UTP ("Unshielded Twisted Pair" - pereche torsadata neecranata) pentru interiorul cladirilor si STP ("Shielded Twisted Pair" - pereche torsadata ecranata) pentru exteriorul cladiriilor (figura 4 a, b).

Cablarea unei retele care sa cuprinda o sala sau o cladire se face de obicei cu cablu din categoria CAT5e. Cablarea se realizeaza respectand anumite standarde. Lungimea maxima a unui segment de cablu UTP este 100m.

Figura 4

O retea complexa se poate vedea in figura 5

Figura 5

Dupa standardul international TIA/EIA-568-A si TIA/EIA-569-B exista 2 tipuri de legare a calculatoarelor, huburilor, switchurilor intre ele.

Dupa cum se observa si din figura 3, cablul UTP/STP consta din 4 perechi de fire de culori diferite:

Perechea Portocalie, consta din firele: alb-portocaliu si portocaliu (Perechea 2)

Perechea Albastra, consta din firele: alb-albastru si albastru (Perechea 1)

Perechea Verde, consta din firele: alb-verde si verde (Perechea 3)

Perechea Maro, consta din firele: alb-maro si maro (Perechea 4)

Aceste fire se aranjeaza intr-o stricta ordine:

Daca dorim sa legam un calculator de un switch sau de un hub atunci vom folosi tipul 1 la 1 (1:1)

La ambele capete ale cablului vom avea aceeasi configuratie si anume:

Numerele pe care le vedeti mai sus vin de la stinga la dreapta daca dvs veti tine mufa cu gaura spre dvs si cu minerul in jos. (Figura 6)

Mufa folosita la cablare, este mufa RJ45. Ea are o gaura, maner, si niste picioruse.

Figura 6

Pentru a lega un switch de altul, un hub de altul sau un calculator de altul ne trebuie un cablu care sa fie mufat la un capat conform std. T568A iar la celalalt T568B (vezi figura 7)

Figura 7

Adica

Dupa cum se vede si din desen, perechile 1 cu 3 si 2 cu 6 realizeaza transmisia si receptia semnalului. Aceste 2 culori sunt inversate la cablul CROSSOVER. Comunicarea se realizeaza doar pe perechile 1,2,3 si 6 (la 10Mbps si 100Mbps; la 1000Mbps, adica Gigabit, se folosesc toate cele opt fire).