Sistemul de operare UNIX

Sistemul de operare UNIX

Sistemul de operare UNIX, considerat ca o noua conceptie in domeniul sistemelor de operare, s‑a impus in deceniul opt al secolului 20 ca principala solutie de standardizare a sistemelor de operare implementabile pe toate tipurile de calculatoare (maxi, mini, micro, PC‑uri). Prima versiune UNIX a aparut in 1969 la Bell Laboratories, implementata pe un calculator PDP-7. Acest sistem de operare a constitiuit o revolutie in evolutia sistemelor de operare datorita a patru caracteristici de baza care il diferentiau de alte sisteme de operare si anume:

▪ UNIX a fost conceput intr-un limbaj de programare de nivel inalt (C), permitand utilizatorilor implementarea cu usurinta si rapida pe diferite tipuri de calculatoare electronice. Astfel, limbajul C a fost special elaborat pentru scrierea sistemului de operare UNIX;

▪ UNIX se baza pe o conceptie de sistem moderna si originala, astfel incat strutura arborescenta a servit ca model pentru alte sisteme de operare;

▪ UNIX a fost distribuit impreuna cu sursa sistemului (in limbajul C), permitand proiectantilor de sisteme includerea in sistemul de operare UNIX a unor extensii proprii;

▪ UNIX continea rutine (servicii) sistem extrem de dezvoltate, fiind compa-rabile la acea data cu cele ale sistemelor de operare care functionau pe calcula-toare electronice puternice.

Aceste caracteristici au dus la o larga raspandire a UNIX‑ului, permitand ca in scurt timp sa devina un sistem de operare raspandit pe cele mai importante tipuri de calculatoare (PDP, HP, IBM). Asa se explica faptul ca UNIX-ul este sustinut de un numar considerabil de producatori de software, precum si de interesul deosebit al utilizatorilor, datorita posibilitatilor oferite in exploatare.

In comparatie cu alte sisteme de operare cu firma (de exemplu MS‑DOS), sistemul UNIX dispune de un set de caracteristici mai avansate, fiind un sistem de operare portabil independent de arhitectura specifica a microcalculatoarelor. In consecinta, sistemul UNIX trece de la utilizari specializate la utilizari generale, de la raritate la un produs obisnuit, de la produs academic la produs comercial, de la programatori la utilizatori etc, ceea ce confirma ca revolutia sistemelor de operare este legata de evolutia sistemului UNIX, sistemul UNIX avand astfel o puternica influenta in proiectarea si dezvoltarea altor sisteme de operare.

Implementarea sistemului de operare UNIX pe calculatoare IBM-PC a preluat numele de XENIX si apartine firmei Microsoft. Cu toate ca initial oferea importante promisiuni (multitasking, multiuser, portabilitate etc), sistemul XENIX nu a constituit un succes datorita unor cauze, printre care aceea ca resursele calcu-latorului necesare sunt deosebite, insa viteza de raspuns a aplicatiilor este redusa.

1. Sistemul de operare Linux

In 1991 a aparut un nou sistem de operare care a fost denumit LINUX, dupa numele lui Linux Benedict Torvalds,[1]⁾ un tanar absolvent al Universitatii din Helsinki. Inspirat de sistemul de operare demonstrativ Minix creat de Andrew Tanenbaum, Linus a dorit sa aiba propriul sistem UNIX pe PC-ul de acasa (un 386). Purtand renumele de clona UNIX chiar de la inceput, LINUX-ul a evoluat rapid, cu toate ca era considerat un sistem de operare greu de instalat. Fiindca Linux-ul era destul de greu de distribuit si aparusera o multime de programe care rulau sub Linux (de la GNU sau chiar de la alte persoane si proiecte care dezvoltau software liber), s-au format distributiile de Linux. Grupuri de persoane sau firme, s-au apucat sa puna pe floppy discuri, la inceput, mai apoi pe CD-uri, Linux-ul impreuna cu o multime de aplicatii, distribuite in forma binara si uneori chiar si cu surse. Aceast lucru a contribuit la cresterea vitezei de raspandire a Linux-ului si la accesul catre un public mai larg.

La un moment dat s-a intamplat un lucru uimitor. Lumea a inceput sa realizeze faptul ca desi software-ul liber fusese conceput pentru a rezolva o dilema etica si morala, si marea majoritate a oamenilor vedeau in acest aspect un regres din punct de vedere tehnic si economic, rezultatele erau foarte bune chiar si in aceste domenii. "Free Software-ul" oferise un model economic care permitea realizarea de software performant intr-un timp foarte scurt, de o calitate foarte buna, cu costuri foarte scazute. In 1997 compania Netscape a hotarat sa distribuie web browser-ul lor ca free software. Se ridica insa o problema: marile companii erau nemultumite de denumirea "free software" fiindca putea sa fie interpretata ca software gratuit, ceea ce nu era exclus dar nu era nici implicit. Asa a aparut denumirea de Open Source. Astazi tot mai multe companii mari isi arata interesul pentru Linux. Dupa Netscape au venit Oracle si multe altele. S-a ajuns la situatia in care companiile mari duc o batalie pentru Linux. Firme ca IBM, Sun, Novel si multe alele, fiecare se doreste a fi campionul Linux-ului; toate firmele lupta in aceeasi tabara, dar fiecare doreste sa fie "campionul".[2]⁾

In ultimul timp aplicatiile de Linux s-au schimbat si s-au facut progrese majore spre sistemul desktop "user friendly". Infatisarea Linux-ului s-a schimbat si imbunatatirile continua sa apara si sa fie vizibile permanent. Astfel, exista aplicatii pentru office (ca de exemplu, suita OpenOffice si multe altele), aplicatii pentru comunicare in retea, aplicatii pentru entertainment (pentru video si DVD, foarte multe jocuri de calitate si altele intr-o lista destul de mare).Toate acestea sunt oferite pe CD-uri intr-o multime de distributii si una din primele dificultati ale unui utilizator, care doreste sa foloseasca Linux-ul, este sa aleaga distributia.

Distributiile de Linux sunt comerciale (produse de diverse companii ca de exemplu: RedHat, Mandrake, SuSe de la Novel, etc) sau ale unor comunitati de voluntari (Debian, Slackware, etc). Ele se mai impart in distributii pentru uz general si distributii specifice unor anumite sarcini (servere, firewall, rescue, etc).

De asemenea o categorie importanta de distributii sunt distributiile live care pot rula direct de pe CD, fara sa se "atinga" de harddisk-ul calculatorului. Acestea sunt cel mai convenabil mod de a incerca Linux-ul, pentru a face un "test drive".

In concluzie, asa cum s-a mentionat, Linux este un sistem de operare, o interfata intre calculator si programe sau utilizatori. Este un manager al resurselor calculatorului electronic, adica cel care "stie sa vorbeasca" cu fiecare componenta sau echipament periferic (harddisk, floppy disc, CD, placa grafica, modem, imprimanta, placa de retea, orice se poate conecta la un calculator). Mai mult, Linux este un sitem de operare bazat pe Unix, ceea ce inseamna ca mosteneste din caracteristicile acestuia si anume:

. multitasking adica poate rula mai multe programe in acelasi timp);

. multiuser, adica mai multi utilizatori pot folosi calculatorul in acelasi timp sau la momente diferite, in sesiuni de lucru diferite:

. securitate adica fiecare utilizator are drepturi si restrictii la folosirea tuturor resurselor puse la dispozitie de sistemul de operare;

. programe specializate, adica programele care alcatuiesc sistemul de operare trebuie sa execute un singur "job" si foarte bine; problemele mai complexe pot fi rezolvate prin ilantuirea mai multor programe;

. interoperabilitate adica programele trebuie sa comunice intre ele, astfel incat sa poata fi folosite impreuna;

. respectarea standardelor adica Linux fiind construit pe standarde, trebuie sa respecte standardele, ca de exemplu: Motorola 68000, PowerPC, PowerPC64, IBM S/390, HP PA-RISC, Intel IA-64, DEC VAX, AMD x86-64 etc);

. scalabilitate adica Linux se gaseste in aparate electronice cu utilitate casnica, PDA-uri, workstation-uri, sisteme desktop si sisteme server;

. customizabilitate adica Linux ofera o diversitate de optiuni si alternative, pentru programele rulate, interfetele folosite, si posibilitatile de configurare.

O alta caracteristica foarte importanta este modul de dezvoltare distribuit, adica caracteristica oricarui software liber, dar probabil nu la asemenea proportii ca la acest sistem de operare. Astfel, versiunile noi apar cu mare rapiditate si ca in general oricine este binevenit sa imbunatateasca sistemul de operare Linux.