Cladiri Reprezentative ale Stilului Renascentist

Cladiri Reprezentative ale Stilului Renascentist

• Bazilica Sfantul Petru

Din Roma se gaseste in Cetatea Vaticanului, inauntrul statului pontifical, in monumentala Piazza San Pietro. Imensul edificiu - lung de 186 metri, inaltimea cupolei de 119 metri, cu o suprafata totala de peste 15.000 m - este ca marime al doilea lacas sacru al crestinatatii (dupa biserica 'Notre-Dame de la Paix' din Yamoussouko in statul Coasta de Fildes din Africa, cu o suprafata de ca. 30.000 m). Bazilica 'Sfantul Petru' nu este o catedrala, pentru ca sediul episcopului Romei - tot in persoana Papei - este bazilica 'San Giovanni in Laterano'.Bazilica este rezultatul unor lucrari dealungul mai multor secole. La inceput a fost doar un monument comemorativ in locul unde Sfantul Apostol Petru - primul Papa al crestinatatii - ar fi fost martirizat si inmormantat, in apropierea circului lui Nerone. Intre anii 319 si 329, imparatul Constantin construi o mare bazilica[1]. In secolul al XV-lea, cladirea era in stare de ruina si Papa Iuliu al II-lea hotaraste construirea unei noi bazilici de mare amploare. Construirea edificiului actual, inceputa la 18 aprilie 1506, se sfarseste in anul 1612 in timpul Papei Paul al V-lea. Bazilica este sfintita la 18 noiembrie 1626, de catre Papa Urban al VIII-lea.Numerosi arhitecti si artisti de prestigiu au contribuit la realizarea acestei opere: arhitectul Bramante initiaza primele lucrari, Michelangelo executa proiectul cupolei, Rafael Sanzio modifica planul originar dintr-o cruce greceasca intr-una latina, Carlo Maderno completeaza fatada, Bernini deseneaza planul pietei cu faimoasele colonade.Fatada in stil baroc este dominata de statuile Mantuitorului, a Sfantului Ioan Botezatorul si a 11 Apostoli (cea a sfantului Apostol Petru se gaseste in interior). In mijloc se afla loggia binecuvantarii papilor, de unde Papa imparte binecuvantarea festiva 'urbi et orbi'. Deasupra intrarii principale se poate admira mozaicul 'Navicella' de Giotto. Poarta centrala de bronz este o opera a lui Filarete, care a fost conceputa in 1445 pentru vechia bazilica. Poarta din dreapta se deschide numai cu ocazia 'anilor sfinti'.Planul bazilicei este in forma unei cruci latine cu trei 'nave'.Intre stalpii navei centrale, de la transept la absida, se gasesc 39 de nise, fiecare cu statuia unui sfant intemeietor al unui ordin religios. In interior se poate admira un mare numar de statui in marmura, travertin sau bronz, printre care monumente funebre de Bernini (mormantul Papei Alexandru al II-lea), Antonio del Pollaiolo (mormantul Papei Inocentiu al VIII-lea), Arnolfo di Cambio si de Antonio Canova.De o neasemuita frumusete este grupul sculptural 'Piet' al lui Michelangelo, realizat in tinerete.In mijloc, sub cupola, se afla altarul principal al papilor, dominat de un baldachin inalt de 29 metri, realizat in bronz de Bernini. In absida se gaseste Scaunul episcopal al Sfantului Petru, sustinut de statuile a patru sfinti invatatori ai Bisericii: Sf. Ambrozie, Sf. Augustin, Sf. Atanasie si Sf. Ioan Gura de Aur.Din apropierea coloanelor de sustinere a cupolei se coboara in grota Vaticanului, care reprezinta cripta bazilicei, unde sunt resturile cladirei initiale si ale unui vechiu cimitir, unde ar fi fost mormantul Apostolului Petru. Aici se gasesc numeroase morminte ale unor papi, cardinali si printi laici.Din punct de vedere artistic, bazilica 'Sfantul Petru' reprezinta triumful barocului roman, intr-un moment al istoriei europene, in care Biserica Catolica cauta sa se impuna ca prestigiu fata de cresterea puterii statelor nationale, Franta si Spania.

• Domul din Florenta

Catedrala "Santa Maria del fiore" din Florenta a fost construita de Filippo Brunelleschi(1377-1446),la inceputul secolului al XV-lea.Dominand asupra cladirilor din imprejurimea sa,dupa aproape 600 de ani,este una dintre cele mai marete arhitecturi ale Europei.Domul lui Brunelleschi a completat cladirea,inceputa in septembrie 1296 de arhitectul Arnolfo di Cambio.Proiectul original al arhitectului Arnolfo a suferit multe schimbari cum ar fi:cupola amplasata mult mai jos. Mai tarziu Giotto di Bondone a fost numit capomaestru al Catedralei din Florenta,construint planul turlei de 85 metri,in apropierea coltului de S-V a catedralei.Neterminata decat dupa 2 ani de la moarte,cladirea caracteristica florentiniana este imbogatita cu marmura rosie din Siena,Verde din Prata sic ea alba din Carrara.In urmatorul an Francesco Talenti,a fost ales pentru a termina lucrarea.A terminat constructia turlei,si a continuat sa revizuiasca proiectul,lucrand impreuna cu Giovanni di Lopo.Ultimul retus al lui Talenti,1366-1367:naosul,articulate in patru patrate,duc spre un sanctuary octagonal,din care patru capele radiaza.Bolta naosului a fost terminate in 1378,si partile laterale un an mai tarziu. In proiectul lui Talenti a fost important: construirea domului octagonal,urias,deasupra sanctuarului,si inceputul constructiei tamburului. In 1418 Brunelleschi,angajat in construirea podului din Pisa,a primit oridin de a fi sfatuitor,insa la scurt timp proiectul nu a functionat.Domul a prezentat o problema imposibil de rezolvat pentru constructori,deoarece pe langa faptul ca a trebuit sa masoare traveea de 41.5 metri,a trbuit sa continue aproape 55 metri deasupra pamantului.Acest lucru nu a fost facut decat la Pantheonul Roman,de aproximativ 1300 de ani.Astfel a fost anuntata o competitive,iar la intalnirea din martie au fost anuntate solutiile arhitectilor din Italia,Franta,Germania si Anglia.Nici una nu a fost satisfacatoare.A fost imposibila constructia unei schele care sa suporte o greutate atat de mare.Brunelleschi s-a oferit sa construiasca acest dom spunand ca nu se va confrunta cu nici una din aceste probleme. In 1418 modelul de dom al lui Fillipo a fost acceptat,iar acesta s-a intors la Roma pentru a revedea structurile antice,indeosebi Pantheonul.Lucrarea la proiect a inceput in 1420 si l-a ocupat pe Fillipo pentru tot restul vietii.Pe langa succesul sau in proiect,el personal s-a ocupat de calitatea materialelor de constructive(24500tone) pentru dom. Daca vorbim stricat, putem spune ca Domul lui Fillipo nu este un dom,ci un scut sub forma de cupola,format din inele de sine sprijinite,cu diametrul diminuat,si intarita cu un cadru de opt bolte abrupt ascutite,construite in centru,sprijinit de tambur.Intre aceste cercevele,Brunelleschi si cei opt asistenti au construit o bolta dubla,iar pe jaluzeaua mobila luminoasa a sprijinit zidaria in timpul construirii.Constructia finala a fost puternica si extreme de stabila.

• Palatul Dogilor din Venetia

Este cel mai reprezentativ palat venetian care dateaza din perioada gotica si e continuat in perioada renasterii.A fost construit in secolul al XII-lea,transforat in secolele al XIV-lea si al XV-lea,pe locul unui edificiu din secolul al IX-lea.Caracteristicile arhitecturii venetiene,deschiderea catre exterior a constructiei prin portice,vioiciunea plasticii arhitecturale,sunt prezentate inca din primele etape de executie.In anii 1574 si 1577, Palatul Dogilor este de doua ori devastat de incendii, opere de valoare ale lui Bellini, Titian, Pordenone, Tintoretto si Veronese au cazut prada focului. Giovanni da Ponte    este insarcinat cu conducerea lucrarilor de refacere. Salile palatului sunt redecorate cu fresce de Tintoretto, Veronese si Francesco Bassano lucrarile de arhitectura interioara se datoreaza lui Jacopo Sansovino, Andrea Palladio, Antonio Scarpagnino.Fatada principala a curtii inteioare,bogat impodobita cu sculpturi,este un splendid exemplu de arhitectura renascentista.Curtea interioara exprima trecerea de la faza gotica in cea a renasterii timpurii prin ingemanarea formelor arhitecturale ale celor doua perioade.In ansamblul curtii interioare a palatului,Antonio Rizzo,realizeaza monumentala scara exterioara denumita Scala dei Giganti",datorita celebrelor statui,ale lui Marte si Neptun, executate de Sansovino.

• Palazzo Pitti

Un enorm palat, una dintre cele mai usor de recunoscut cladiri din Florenta, este o opera de arta renascentista admirabila. Palatul original, construit pentru familia Pitti in jurul anului 1460, era mult mai mic decat constructia ce poate fi admirata astazi. In 1435,Brunelleschi,desenase planurile pentru acest palat.El incercase sa-i asigure prin simplitatea detaliilor,grandoarea specifica apeductelor romane cu care,in mare parte,se aseamana fatada palatului terminata abia in 1568 de Ammannati.In 1549 intreaga proprietate a fost vanduta renumitei familii Medici, iar Bartolomeo Ammannati a refacut si extins substantial cladirea.

Volumul,clar delimitat in forma literei U,cu etajele retrase succesiv,formeaza silueta deplin echilibrata si clara.Bratele cladirii,adaugate mai tarziu,foraza spatiul larg,geners al Pietei Pitti.Severitatea blocurilor uriase din piatra bruta,care formeaza zidurile,este aici mult mai evidenta decat la celelate palate florentine,datorita desfasurarii ample a orizontalei.Palatul de tip cubic,formula conventionala,generalizata de ceilalti arhitecti,este inlocuit cu cel de forma deschisa.

Astazi Palazzo Pitti gazduieste unele dintre cele mai bune muzee din Florenta : Museo degli Argenti are in colectiile sale mai multe comori ale familiei Medici, de la arta la bijuterii si accesorii ; Galleria del Costume prezinta celor interesati haine diverse, acoperind peste trei secole de moda ; Galleria d'Arte Moderna are numeroase tablouri de secol XIX si XX, mai ales artisti toscani, dar si cateva zeci de panze ale marilor maestri europeni. Cu siguranta ca cel mai cunoscut muzeu de aici este Galleria Palatina, cu o fascinanta selectie de pictura din secolelel XV - XVII, una dintre cele mai bogate si valoroase din Italia. Printre piesele de rezistenta se numara cateva portrete semnate de Titian si o bogata colectie Rafael.

• Ospedagle degli Innocenti

Ospedagle degli Innocenti,inceput in 1419,a fost construit de Brunelleschi si de asta data ca o exceptie la conceptia monumentului.Renasterea florentina ar fi incompleta fara aceasta creatie care include nu numai geniul arhitectului constructor ci mai ales geniul sau artistic.

Fatada desfasurta pe orizontala si dispusa catre Piazza Santissima Annunziata,are un portic ale carui deschideri ritmeaza gratios si expresiv,plinul si golul.Ritmul dinamic al medalioanelor circulare,cadenta inaripata a arcelor,creaza efectul unei unde care sugereaza metamorfic miscarea norilor.

Medalioanele ceramice,cu figuri de nou nascuti infasati si colorati in alb-matasos si albastru ceruleum-realizate de Andrea della Robbia-ele insele incantatoare prin solutia cromatica si gratia stilizarii,contribuie la expresia de fluidizare a materiei.

Planul este compus dupa traditia medievala cu incaperile desfasurate in jurul unei curti interioare cu portice.

• Palatul Rucellai (Florenta)

Apreciat ca cel mai elegant si aristocratic dintre palatele Toscanei.Proiectat de Alberti(construit intre anii 1446-1451 de Bernardo Rosselino),palatul Rucellai se distinge prin problemele plastice subordonate rigorii,ritmurilor si nobletii proportiilor.In comparatie cu palatele epocii,palatul Rucellai nu mai are ca dominanta sobritatea masiva ci este mult mai aerat.Alberti pune accent pe aspectul estetic.

Cele trei etaje sunt construite,de asta data,din blocuri de piatra slefuita si finisata cu grija.Subliniate de orizontale,etajele traverseaza fatadele de la un capat la altul,ritmate de verticale incununate cu capitele adosate.Alternanta plinului cu golul ritmeaza expresiv fatada,datorata elegantelor ferestre gemene.Incheierea siluetei constructiei in partea sa superioara este asigurata de streasina cu cornisa si denticuli.

In locul asprimii severe care este specifica palatelor masive ale Florentei,Palatul Rucellai poarta o nota de delicatete,obtinuta prin ornamentele ferestrelor si capitelelor,precum si prin finisarea materialului dur.

Savantele investitii usureaza aspectul compact si inscriu aerul aristocratic al expresiei de armonie a cladirii.

• Biserica Sfanta Maria Novella din Florenta

Cronologic, aceasta este prima mare basilica din Florenta. Biserica a fost numita Novella (cea Noua) deoarece temelia acesteia s-a pus pe locul Oratoriului Sfanta Maria de Vigne, din secolul al IX-lea.In 1221, locul a fost oferit ordinului dominican, care a decis sa ridice o noua biserica si un nou complex in incinta acesteia. Planurile bisericii au fost realizate de fratii dominicani Sisto da Firenze si Friar Ristoro da Campi. Ridicarea bisericii a inceput pe la mijlocul secolului al XIII-lea (cam pe la 1246) si s-a incheiat in jurul anului 1360, sub supravegherea fratelui Iacopo Talenti, odata cu ridicarea clopotului romano-gotic si a sacristiei. La acea data, era terminata decat partea inferioara a fatadei gotice Tuscan. Cele trei portaluri sunt incununate de trei arce rotunde, in timp ce restul inferior al fatadei este acoperit cu arce oarbe, separate de pilastri, cu arce gotice, vargate in verde si alb. Acelasi design alb verde se repeta si de-a lungul peretilor din jurul curtii vechii biserici. Biserica a fost sfintita in anul 1420.Cu ocazia unei comisii realizate de Giovanni di Paolo Rucellai, un vanzator local de textile, Leone Battista Alberti, a proiectat partea superioara a fatadei, folosind marmura alba si neagra (1456-1470). Acesta era deja renumit ca arhitectul Templului Malatestiano din Rimini. Alberti a mai proiectat si fatada Palatului Rucellai din Florenta.Alberti a incercat sa puna in practica ideile umaniste din domeniul arhitecturii, al proportiilor cat si detaliile de inspiratie clasica. Si-a dorit sa creeze o armonie cu fatada medievala deja inceputa (partea inferioara a acesteia era terminata). Contributia sa consta in friza larga, decorata cu patrate cat si in tot ce se afla deasupra acesteia, incluzand si cei patru pilastri alb-verzi si fereastra rotunda, decorata cu emblema solara a dominicanilor (flancata din parti de nista curbe largi, in forma de S).Vor fi adaugate si cele patru coloane cu capitaluri corintene de la baza fatadei. Frontonul dominican cat si friza sunt inspirate de antichitate, in timp ce curbele in forma de S din partea superioara a acesteia, sunt noi si fara precedent in antichitate. Toate curbele de acest gen care s-au mai facut in Italia, le-au avut drept sursa de inspiratie pe acestea.Interiorul acesteia, destul de vast, urmand planul unei basilici, prezinta o forma de cruce latina si este impartit intr-o nava, doua abside cu vitralii si un scurt transept. Nava, lunga de 100 de metri, creaza o senzatie de austeritate. Este de observat un efect arhitectural interesant: privind spre absida, nava pare mai lunga decat este, ingustandu-se foarte usor. Acest lucru se abserva in latimea acesteia, care scade usor cu cat se inainteaza de-a lungul navei, spre altar.Tavanul boltii prezinta arce cu diagonale ce formeaza patrate, fiind ornate cu marmura alba si neagra. Fereastra vitraliu dateaza din secolele XIV-XV, ca si 'Madona cu pruncul' si 'Sfantul Ioan si Filip' ale lui Filippino Lippi, ambele aflandu-se in capela Filippo Strozzi. Unele dintre vitralii au fost avariate de-a lungul secolelor, fiind nevoie sa fie inlocuite. Un vitraliu de pe fatada, cel al Incoronarii Mariei, dateaza din secolul al XIV-lea, fiind bazat pe un desen al lui Andrea Bonaiuti.Balconul pentru predicat, cerut de familia Rucellai in 1443, a fost schitat de catre Filippo Brunelleschi si executat de fiul sau adoptiv, Andrea Calvalcanti. Acest balcon are o istorie proprie insemnata, deoarece, de aici a venit primul atat asupra lui Galileo Galilei, ducand in cele din urma la condamnarea acestuia.Sfanta Treime, situata lajumatatea absidei stangi, este o lucrare de inceput in stil rnascentist a lui Masaccio, evidentiind noile sale idei in privinta perspectivei si a proportiilor matematice. Importanta sa in pictura poate fi comparata cu cea a lui Brunelleschi in arhitectura si a lui Donatello in sculptura. Capela Filippo Strozzi se afla pe partea dreapta a altarului central. Aceasta a fost asezata exact unde a inceput prima poveste din Decameronul lui Giovanni Boccacio, anume unde sapte tinere au decis sa paraseasca orasul si sa fuga din calea Plagii Negre in locuri rurale.Capela Gondi a lui Giuliano da Sangallo este situata pe partea stanga a altarului central si dateaza de la sfarsitul secolului al XIII-lea. Aici, pe exteriorul peretelui, se afla celebrul crucifix din lemn al lui Brunelleschi, una dintre putinele sale sculpturi. Legenda ar zice ca acesta a fost atat de dezgustat de crucifixul 'primitiv' al lui Donatello din Biserica Sfanta Cruce, incat l-a facut pe acesta. Boltile au fragmente de fresce din secolul al XIII-lea, lucrari ale unor pictori greci. Decoratiile din marmura policroma au fost adaugate de Giuliano da Sangallo (cca.1503). Vitraliile acestei capele sunt destul de noi, fiind asezate in secolul XX.

• Cappella dei Pazzi

Capela familiei Pazzi din florenta,a carei constructie a fost inceputa de Brunelleschi in 1430,este prima constructie a renasterii in care in mod vizibil se realizeaza un pronuntat caracter monumental mult mai diferit de al constructiilor gotice.Constructie de mici dimensiuni,se remarca si farmeca prin armonia si gratia porportiilor.Imbinarea elementelor arhitecturii antice greco-romane cu cele bizantine,primeste aici o solutie ingenioasa si eleganta.Situata in gradina curtii interioare a Bisericii Santa Croce,silueta pura a capelei este insumanrea principiului de ordine,armonie si euritmie.Functionalitatea si decoratia ornamentala sunt articulate echilibrat,fara excese.Geometria si emotia estetica sunt strunite intr-o relatie care vibreaza sensibil si colaboreaza cu rationalul.Grupate cate trei,la dreapta si la stanga arcului semicircular al deschiderii centrale,coloanele fine ale porticului se inalta pana la orizontala care traverseaza si subliniaza jumatatea patratului fatadei.In aparenta fragile,coloanele preiau cu eleganta greutatea ancadramentului.Impresia de fluiditate este amplificata de efectul planarii partii superioare a porticului.Sustinut de 7 colonete ,aproape invizibile datorita umbririi puternice a cornisei,acoperisul proiectat mult inafara para a fi susendat in levitatie,deasupra cladirii.Delimitarea geometrica a ansamblului capelei este incununata de Micul Dom,ca o aureola saraca.Ferestrele circulare ale tamburului micii cupole reiau ritmul fluid al discului de deasupra usii precum si al semicercului porticului.Verticala,orizontala,semnele geometrice,reluate in ecou,in forme primordiale de :patrat,cruce,triunghi,cerc,semicerc,sunt folosite ca elemente ornamentale in scopul cristalizarii ordinii si claritatii ansamblului.Reliefurile din terra cotta smaltuita coloreaza interiorul cu medalioanele in alb si albastru.

• Casa Matei Corvin

Casa Matei Corvin este unul dintre cele mai vechi edificii si unicul palat renascentist din Cluj-Napoca.

Cladirea a fost construita in secolul al XV-lea si este amplasata in interiorul primei incinte de aparare apartinand vechii cetati.

Initial a fost folosita drept han, in 1740 a fost cumparata de urbea clujeana, indeplinind si alte scopuri, cum ar fi cel de inchisoare sau de spital. In 1887 imparatul Francisc Iosif a facut o

vizita orasului, ocazie cu care pe cladire a fost amplasata o placa comemorativa, proiectata de Pakey Lajos si realizata de sculptorul Zala Gyorgy.

Cladita in stil gotic, Casa Matei Corvin a suferit de-a lungul timpului modificari diverse si adaptari la stilurile noi. Astfel, in prima jumatate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste (Renaissance). La sfarsitul secolului al XIX-lea, aflandu-se intr-o stare avansata de degradare, a fost restaurata, introducandu-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurata din nou nou in 1940 de catre arhitectul Kos Karoly, iar apoi, in perioada comunista, au fost eliminate multe din modificarile anilor 1900.

In aceasta casa s-a nascut, la 23 februarie 1440, Matei Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. Ulterior, Matei Corvin a devenit rege al Ungariei in perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. Regele a decis scutirea cladirii de taxe si impozite, scutire pe care au respectat-o si domnitorii ce i-au urmat.

Pe 22 octombrie 1902 a fost deschis in incinta Muzeul Societatii Carpatine Ardelene, unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectiva, dedicat turismului, etnografiei si balneologiei. Aici era expusa o colectie de peste 7.000 de obiecte, cuprinzand ceramica, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale.

Doua dintre incaperile edificiului erau destinate evocarii memoriei lui Matei Corvin, fiind expuse si cele 7 machete care au concurat la concursul din 1894 pentru realizarea statuii lui Matei Corvin. Peste 2.000 de volume ale colectiei fusesera donate de catre profesorul universitar Otto Hermann. Muzeul a functionat pana in 1935.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial cladirea a adapostit o perioada un colegiu, iar apoi Universitatea de Arta si Design, care o foloseste si in clipa de fata. In 1996 a fost instalata o placa comemorativa in limbile romana si engleza.

• Palatul Heidelberg

In perioada renascentista Heidelberg a atins apogeul splendorii.A avut o tranzitie graduate de la forma medieval la cea "moderna"."Saalbau" marcheaza tranzitia de la stilul gothic la cel renascentist:arcade,un turn cu scara,fatade voluptoase,care indica schimbarile arhitecturale ale perioadei.In interior a fost mirific mobilata,incluzand o sala de banchet somptuoasa decorate cu oglinzi. Cel mai important ansamblu de palate ale renasterii sunt "Ottheinrichsbau"(Cladirea lui Ottheinrich),1556-1559.Cu aceasta cladire Otto Heinrich a creat un monument pentru el.Pretentioasa fatada a fost conceputa cu intentia de a reflecta rafinamentul stapanului.In conformitate cu exemplele antice,cele 3 etaje cu inaltimi variatte sunt impartite in cinci parti fiecare.Pentru a mari caracterele Vechiului Testament,conceptual figurilor in central campului ferestre de asemenea include cele 5 virtutii,zei si zeite,si numele planetelor mari.Portalul deasupra intrarii se inalta ca un arc de triumf antic. Cei care au imputernicit cladirile pentru a fi construite in timpul renasterii s-a lipsiot de a da o infatisare uniforma palatului Heidelberg.Si Friedrich IV-lea si-a adaugat propriul sau palat "Friedrichsbau".Fatada este ornate cu 16 statui ale printeselor;o galerie de portrete de piatra ancestral.-a incadrat strict in teoria arhitecturii acelei perioade,care recomanda diferite sisteme antice de decorare pentru diferite scopuri:coloanele de ordin toscan pentru biserica,Doric,pentru apartamentul cu camera insirate,Ionic pentruprincipesa si Corintian pentru "Frauenzimmer"(toaleta femeilor). Cladirea lui Friedrich al V-lea este de departe ceae mai originala structura din timpul maretelor curti germane."Engliseher Bau Cladirea Engleza) fascineaza cu formele clare ,bazate pe renascentismul italian al arhitectului Palladio.

• Palatul Louvre

-aripa de Vest-

Dupa moartea lui Charles VI-lea,Louvre a "adormit" pentru un secol,pana in 1527,cand FrancoisI a decis sa isi stabileasca resedinta in Paris.Astfel Turnul Gros(medieval) a fost demolat,ramanand in urma sa spatiu si lumina,astfel a inceput transformarea dintr-un Louvre medieval intr-un palat renascentist. Chiar daca a fost transformat ,castelul lui Charles a fost inadecvat nevoilor lui Francois,care a ordonat construirea a noi cladiri la Louvre in 1546.Aripa vestica,medieval,a fost demolata si inlocuita cu o cladire renascentista,proiectata de Pierre Lescot si decorata de Jean Goujon.Munca inceputa in timpul lui Francois a fost terminate de Henri al II-lea,care a proiectat "Sala Caryatidelor" la parter si a reconstruit aripa sudica,medieval,dupa demolarea acesteia. "Pavilionul Regilor Pavillon du Roi), a fost construita la jonctiunea cladirilor noi,si a gasduit apartamentul privat al regelui,la primul etaj.Fatadele uniforme au stability stilul renascentist parizian.Nesatisfacut din cauza lipsei de comfort,a zgomotului si mirosului orasului,Henri al II-lea a ordonat construirea unei resedinte noi spre vest.Planurile pentru Palatul Tuileries au fost proiectate de Philibert Delorme. In 1566,Charels IX-lea,a inceput constructia parterului "Galeriei Mici"(Petit Galerie),o aripa mica care servea drept punctual de plecare a unui corridor lung,care unea Louvre de Tuileries,de-a lungul Senei. Ani mai tarziu,Henri al IV-lea,a ordonat construirea"Galeriei Mari"(Galerie du Bord de l'Eau).Pasajul lung a facut legatura intre apartamentul regal,din Louvre si Palatul Tuileries,terminandu-se cu "Pavilionul de Flori"(Pavillon de Flore).Pentru a evita monotonia,au fost angajati 2 arhitecti:Louis Metezeau pentru partea de est si Jacques al II-lea Androuet du Cerceau pentru cea de vest.In aceasta perioada a fost construita si "Galeria Regilor"(Galerie des Rois),deasupra "Galeriei Mici".

• Catedrala Saint Paul din Londra

Catedrala Saint Paul este o catedrala anglicana aflata pe colina Ludgate din Londra, Anglia. Aceasta este totodata si scaunul episcopal al episcopului Londrei. Cladirea actuala a catedralei dateaza din secolul al XVII-lea, fiind cunoscuta ca a cincea catedrala Saint Paul ridicata pe acest loc.

Biserica a fost consacrata in anul 1240, dar o serie de noi modificari au facut ca lucrarile sa fie incepute din nou in anul 1256. Aceste noi modificari au fost terminate in anul 1314, catedrala fiind consacrata din nou in anul 1300, cu cativa ani inainte de terminarea tuturor lucrarilor.

In acest moment, Catedrala Saint Paul a devenit a treia biserica din Europa ca lungime. Cercetarile arheologice din anul 1878, efectuate de catre Francis Penrose, au aratat faptul ca biserica din aceasta vreme avea o lungime de 180 de metri si o latime de 30 de metri - in dreptul transeptelor fiind de aproape 90 de metri. Tot acum, catedrala mai atingea o performanta prin spira acesteia, care era una dintre cele mai inalte ale Europei - avand o inaltime de 149 de metri.

Pana in secolul al XVI-lea, cladirea ajunge intr-o stare de decadere. Sub regii Henry al VIII-lea si Edward al VI-lea, cat si datorita legii de Dizolvare a Manastirilor, catedrala a ramas fara ornamentele interioare si fara cea mai mare parte din mobilier si accesorii.

Multimile au fost impinse in cel mai nordic punct al curtii catedralei, unde se obisnuia a se tine predici in aer liber. In anul 1561, un fulger a distrus spira catedralei, care nu a mai fost inlocuita. Atat catolicii cat si protestantii au luat acest eveniment ca pe un semn al maniei lui Dumnezeu asupra evenimentelor ce aveau loc.

Arhitectul clasic cel mai renumit al Angliei, sir Inigo Jones, a adaugat Catedrala Saint Paul, in anul 1630, fatada vestica. Cu toate acestea, catedrala mai avea multe de recuperat si reparat, ca urmare a Razboiului Englez Civil. De asemenea, catedrala a avut de suferit si in urma Marelui Incendiu ce a cuprins Londra in anul 1666. Cu toate ca biserica mai putea fi reparata, s-a luat hotararea ca in locui ei sa se ridice una noua, intr-un stil modern.

Misiunea de a realiza proiectul noii catedrala a fost incredintata lui Christopher Wren in anul 1668. Primul sau proiect, care era asezat pe vechile temelii ale catedralei a fost respins in anul 1669. Cel de-al doilea proiect, in forma de cruce greaca (realizat in jurul anului 1670) a fost si el respins ca fiind prea radical. Pana la urma, proiectul ales si aprobat a fost in anul 1675, iar lucrarile au inceput in luna iunie.

Punerea pietrei de temelia a avut loc in anul 1677, aceasta onoare revenind lui Thomas Strong, maestrul pietrar al lui Wren. Proiectul aprobat avea doar un mic dom cu spira in varf, dar regele Charles al II-lea a dat lui Wren libertatea de a face modificari la proiectul initial. Astfel, Wren a ajuns sa aplice catedralei un imens dom cat si doua turnuri in capatul vestic al acesteia.

Catedrala Saint Paul a fost terminata la data de 20 octonbrie 1708, odata cu cea de-a 76-a aniversare a lui Wren. Catedrala Saint Paul este construita din piatra de Portland, intr-un stil renascentist tarziu. Domul impresionant al acesteia a fost inspirat dupa cel al Basilicii Sfantul Petru din Roma. Acesta se afla la o inaltime de 108 metri deasupra podelei bisericii.

Nava catedralei detine trei mici capele. Turnul nord-vestic gazduieste 13 clopote, intre care pe cel numit Marele Paul, fabricat in anul 1881, si Marele Tom, care fusese mai inainte plasat in palatul Westminster.

• Frederiksborg Palace

Frederiksborg Palace este un palat in Hillerod, Danemarca. A fost construit ca resedinta regala pentru regele Christian IV, si acum este Muzeul National de Istorie. In prezent, cladirea inlocuieste un precedent castel ridicat de catre Frederick II, si este cel mai mare palat al Renasterii din Scandinavia.

Palatul este situat pe trei insule mici in mijlocul Lacului Palace. Cele mai vechi parti ale sale dateaza din 1560, si au fost construite de regele Frederick II, dupa care este si numit.

A fost construit intre anii 1602-1620 la ordinul lui Christian al IV-lea de catre arhitectii olandezi Hans si Lorents van Steenwinckel, si urmeaza stilul olandez preferat de Christian IV pentru cladirile sale din Copenhaga.

Dupa moartea lui Christian IV, in 1648, palatul a fost folosit in principal pentru ceremonii, in primul rand pentru ungerea si incoronarea monarhirol in biserica palatului.

Palatul a fost, de asemenea, utilizat si ca resedinta a familiei regale, si ca loc de expunere a colectiei sale de arta. Ca urmare, Frederiksborg Palace este considerat si un monument national.

In anii 1850, palatul a fost folosit din nou ca resedinta de regele Frederic al VII-lea. In noaptea dintre 16-17 decembrie 1859, un incendiu a distrus o mare parte din interiorul palatului, dar datorita contributiei regelui, s-a facut posibila reconstructia sa.

• Palatul Mogosoaia

A fost construit intre 1698-1702 de catre Constantin Brancoveanu in stil arhitectural romanesc renascentist sau stil brancovenesc, o combinatie de elemente venetiene cu elemente otomane. Palatul poarta numele vaduvei boierului Mogos care detinea pamantul pe care a fost construit. Palatul a fost renovat in anii 1920 de catre Martha Bibescu. Aceasta l-a primit cadou de la sotul sau George Valentin Bibescu. Pentru renovarea lui, Martha Bibescu a cheltuit mare parte din averea adunata din cartile pe care le-a scris. Mai tarziu palatul a devenit un loc de intalnire pentru politicienii si lumea buna din anii 1930. In prezent Palatul Mogosoaia adaposteste Muzeul de Arta Brancoveneasca si este un important punct de atractie turistica.Una din caracteristici este pridvorul larg, deschis, cu arcade. Decoratiunile aplicate sau sculptate in piatra reprezinta motive florale, de inspiratie orientala. Dupa executarea lui Brancoveanu (impreuna cu cei cinci fii ai sai) la Stambul, pentru ca refuzasera sa treaca la mahomedanism, palatul devine o scurta perioada han turcesc si arhitectura sa sufera mult in urma raidurilor otomane din secolul XVIII.

• Casa Doina

Unul dintre promotorii arhitecturii romane, Ion Mincu, a lasat una dintre cele mai valoroase cladiri ale Bucurestiului, actuala Casa Doina, situata pe una dintre cele mai elegante strazi ale capitalei. Originalitatea stilului si frumusetea detaliilor s-au pastrat pana in zilele noastre.

Anii '30 au insemnat debutul restaurarii acestei frumoase bijuterii arhitecturale construita in stil puternic renascentist.

Bucataria internationala si traditionala prezentata cu mult stil si rafinament, a dus la pastrarea reputatiei acestui loc ani de-a randul.