Introducere În arhitectura contemporana

INTRODUCERE ÎN ARHITECTURA CONTEMPORANA

Dezvoltati cele trei subiecte de mai jos:

OI.                                                

Comentati rolul de model al Vilei Savoye în relatie cu schimbarile la nivelul limbajului arhitectural aduse de Miscarea Moderna.

Scurta introducere privitoare la motivatia schimbarilor aduse de MM (chestiunea noilor materiale si tehnologii si cea legata de cautarile artei de avangarda ar fi avut cea mai directa legatura cu subiectul)        

In ce consta noutatea limbajului arhitectural promovat de MM fata de traditia clasica:

o      elemente morfologice: forme geometrice primare, elemente constructive simplificate, lipsa decoratiilor, suprafete plane simple, orizontalitate etc;

o      reguli sintactice: libertate compozitionala fata de regulile limbajului classic, articulari libere de volume simple, plan liber etc.;

o      toate aceste se regasesc in nuce in cele 5 principii

o      aceste asa-zise principii decurg unele din altele si toate de la planul liber

o      la randul sau, acesta devine posibil gratie betonului armat – un nou tip de structura

o      o noua estetica decurgand din exprimarea functiunii, a principiilor constructive, a noilor materiale si tehnologii

Vila Savoye exemplifica toate aceste noi principii sintactice si de vocabular intr-o remarcabila calitate arhitecturala, ceea ce i-a conferit o mare notorietate si o valoare de model, la care s-au raportat si se raporteaza inca multi arhitecti

Mai departe fiecare putea comenta ce credea de cuviinta si cit il tineau puterile, dar nu era nevoie decit de o constructie decenta a raspunsului

In principu, cam  acestea erau ideile care puteau fi puse in discutie in structurari si exprimari diverse.

O2.                                               

Cum se explica recursul postmodernismului la traditia clasica?

Saracirea limbajului MM si epuizarea acestuia prin raspandirea “stilului international” duce la noi bariere si la o limitare a posibilitatilor expresive ale arhitecturii + reprosurile legate de excesiva abstractizare de lipsa de semnificatii pentru oamenii obisnuiti. In acelasi timp sint constientizate si nemultumirile fata de noile ansambluri ale urbanismului functionalist …Calitatile arhitecturii vechi si ale orasului traditional sint redescoperite si incep sa fie pretuite si aparate.

Postmodernismul se defineste prin reactia fata de modernism  si cauta iesiri din limitarile expresive astfel create, la inceput prin recursul la trecut. In cadrul acestuia, reevaluarea traditiei clasice, confirmata de marea ei longevitate si de monumentele care o poarta, pare sa ofere o cale de iesire.

Se pot da exemple, comenta ca aceasta se intimpla si la nivelul orasului etc. Dar era de ajuns sa se discute chestiunea la nivelul limbajului.

O3.                                               

Când au fost aplicate principiile orasului functionalist în cazul Bucurestiului? Dati un exemplu.

In anii ’60-’70, construirea marilor ansambluri de locuit dupa principiile functionalismului (Balta Alba, Drumul Taberei, Berceni etc.)

Aici se regasesc parte din principiile orasului functionalist, in special blocul de locuinte izolat, plutind intr-un mare spatiu liber si folosind plastica modernista a “stilului international”

Se mai poate vorbi si de mostenirea principiului “tabula rasa” (complementar atitudinii MM de negare a trecutului), care s-a manifestat in anii 80 mai ales, prin demolarile zonelor istorice.

Dezvoltati cele trei subiecte de mai jos:

OI.                                                

Comentati succint cele doua imagini prin prisma diferentelor dintre orasul traditional si orasul functionalist. Specificati carui tip de oras îi apartine fiecare dintre cele doua imagini.

[A]                                                                             [B]

Descriere succinta a fiecarui tip de oras (cand, in ce context, de ce)

Diferentele comentate prin prisma urmatoarelor criterii:

-morfologia tesutului urban (strada+casa+parcela versus volume simple in spatiul verde explodat)

-raportul obiect de arhitectura-oras (forma – fond)

-repartizarea functiunilor in oras

-mod de locuire (individual-colectiv, privat-public, specific-standardizare etc.)

-raportul cu istoria / contextul / modul de viata al comunitatii respective

Eventuale exemple care sa sustina cele expuse

O2.                                               

Comentati succint relatia arhitecturii contemporane cu limbajul modernist.

Pe de o parte, odata cu postmodernismul: negarea modernismului si a pretentiei de universalitate a acestuia si iesirea din limitele limbajului modernist prin cautarea altor modalitati expresive

Pe de alta parte: prezenta in continuare a directiilor expresive derivate din modernism (simplitate formala maxima, exploatarea expresiva a noilor tehnologii vizibila in “high-tech”, absenta decoratiilor etc.)

O3.                                               

Care au fost momentele de negare totala a istoriei orasului Bucuresti? Exemplificati si comentati succint.

Negarea teoretica a istoriei imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial (1945) prin retorica comunista a noului, dar care – in practica - nu a distrus fondul istoric

Distrugerea in proportie uriasa a zonelor istorice in timpul dictaturii lui NC (mai ales in anii 80)

Apoi, dupa puteri se pot face comentarii si nuantari, dar nu era neaparat necesar: se pot oricand discuta operatiile de trasare si expropiere care au permis construirea bulevardelor [Elisabeta, Regina Maria, Magheru, Lascar Catargiu…] sau prima sistematizare a Dambovitei etc si in genere costurile oricarei operatii mai ample, sau mai rapide de modernizare a orasului.