unde:

1. Conducta de transport;

2. Statie de predare;

3. Retea de repartitie;

4. Statie de reglare de sector;

5. Statie de reglare la consumatori importantI;

6. Retea de distributie;

7. Traseu de interconectare;

8. Zona industriala;

9. Limita zonei alimentate.

10. Localitate satelit;

11. Inel exterior;

12. Statie de reglare intre inelul exterior si a doua retea de repartitie;

Retele mixte.

Reprezinta combinari de retele inelare cu retele ramificate.

Schema este caracteristica pentru retelele de repartitie si de distributie de inalta, medie si joasa presiune, din localitati mari.

Criterii ce trebuiesc respectate la alegerea schemelor de alimentare cu gaze.

Adoptarea schemei pentru alimentarea cu gaze naturale a unei localitati se face pe baza comparatiei tehnico-economice a variantelor posibile de rezolvare.

La stabilirea solutiilor se iau in considerare urmatorii factori:

configuaratia si marimea localitatii;

programul de dezvoltare social economic si planul de sistematizare al localitatii, in perspectiva;

densitatea populatiei pe zone, tipul, marimea si amplasamentul diferitilor consumatori industriali;

particularitatile de mediu natural-configuaratia terenului, cursuri naturale de apa, conditii climatice, caracteristici geotehnice

elemente de sistematizare de suprafata sau subterana - trama stradala, schema cailor de comunicatie rutiere si feroviare, tipul si densitatea echipamentelor tehnice subterane etc.

Prescriptii referitoare la modul de structurare a schemelor de distributie

Recomandari referitoare la modul de alimentare a consumatorilor

In mod obisnuit, alimentarea cu gaze a localitatilor se face prin intermediul unor sisteme unitare care deservesc in comun atat consumatorii urbani, cat si pe cei industriali.

In cazul existentei unor zone sau platforme industriale cu mari consumatori de gaze naturale, amplasate in vecinatatea localitatilor, acestea pot fi alimentate si independent, avand in vedere regimul specific de consum (debite si presiuni) si gradul de siguranta in exploatare cerut.

De asemenea, centralele electrice de termoficare (CET) se racordeaza independent, cu alimentare dubla sau din doua magistrale de transport, distincte.

Adoptarea solutiei de alimentare unitara se justifica prin efortul de investitie mai mic, comparativ cu sistemele paralele, datorita ponderii reduse a consumului urban fata de cel industrial.

Pentru preluarea variatiilor zilnice si sezoniere ale consumului de gaze este necesara prevederea unor masuri de compensare corespunzatoare:

-asigurarea capacitatii de acumulare in depozite subterane sau rezervoare supraterane;

- amenajarea unor statii de alimentare de varf, pentru injectie de amestec gaz-aer;

stabilirea unor consumatori-regulatori a caror alimentare se poate face si cu alte tipuri de combustibili.

Stabilirea numarului statiilor de predare.

Siguranta alimentarii cu gaze a consumatorilor este determinata, printre altele si de numarul statiilor de predare, care reprezinta sursa pentru sistemele de distributie.

In cazul prevederii unei singure statii de predare, se recomanda ca alimentarea sistemului de distributie sa fie realizata prin conducte duble, pentru marirea gradului de siguranta.

Stabilirea marimii sectoarelor de distributie si amplasamentul statiilor de reglare-masurare.

Dupa stabilirea regimului de presiuni in retelele de repartitie si de distributie, este necesar sa se determine marimea sectoarelor de alimentare, numarul si amplasamentul optim al statiilor de reglare-masurare.

Solutia se stabileste pe baza calculului tehnico-economic, avand in vedere tipul si marimea consumatorilor, precum si capacitatile de deservire ale statiilor de reglare-masurare tipizate.

Marimea sectoarelor deservite, rezulta in fuctie de marimea si repartitia consumatorilor alimentati, corespunzator capacitatii statiilor de reglare-masurare adoptate.

Amplasamentul optim din punct de vedere tehnologic se considera in centrul de greutate al zonei, in cazul consumurilor uniform distribuite, respectriv in apropierea marilor consumatori concentrati, in cazul unei repartitii neuniforme.

In cazul localitatilor cu diferente mari de nivel, amplasarea statiilor de reglare-masurare si a retelelor principale de distributie trebuie facuta la cotele minime, avand in vedere efectul presiunii ascensionale a gazelor.

Recomandari referitoare la alcatuirea si amplasarea retelelor de repartitie si de distributie

La stabilirea schemei de distributie se au in vedere urmatoarele principii de ordin general:

Din considerente de siguranta in exploatare se prefera sistemele inelare, in special in regimurile de presiune inalta si medie.

In regim de joasa presiune se recomanda schema de distributie ramificata; sistemul inelar se adopta pentru conductele principale.

Retelele de acelasi nivel de presiune alimentate din mai multe statii de reglare-masurare se interconecteaza prin intermediul unor conducte de legatura prevazute cu vane de sectionare.

Pentru sectorizarea retelelor si izolarea consumatorilor in caz de avarii, se prevad dispozitive de inchidere in numar corespunzator pentru realizarea interventiei, operativ si eficient.

Pentru asigurarea conditiilor de exploatare si intretinere in conditii de siguranta si securitate, retelele de distributie se echipeaza cu dispozitivele auxiliare necesare:

organe de compensare;

armaturi de inchidere, retinere si reglare;

separatoare de lichide si impuritati;

descarcatoare de presiune si facle de aerisire;

guri pentru verificare, tuburi de control si rasuflatori;

instalatii de protectie pasiva si activa contra coroziunii.

In cazul ansamblurilor urbane izolate, distributia se realizeaza prin sisteme independente.

Lungimea bransamentelor la retelele de distributie va fi limitata la 50 - 100 m.

In functie de planul general de sistematizare a localitatii, conductele de gaze vor fi amplasate de-a lungul strazilor sau in interiorul cvartalelor de locuit, in urmatoarea ordine de preferinta:

in spatii verzi;

pe trotuare sau alei pietonale;

pe strazi sau alei carosabile, evitand zonele cu gospodarie subterana aglomerata.

Pozitionarea conductelor se face in raport cu conditiile geotehnice si de sistematizare urbanistica, subteran, suprateran sau aerian, pe suporti independenti sau pe fatadele constructiilor.

Retelele de inalta presiune vor fi amplasate pe cat posibil in zone periferice, cu mica densitate de constructii.

Pentru traversarea vailor, cursurilor de apa, cailor de comunicatii etc., se recomanda utilizarea, pe cat posibil, a regimului de inalta presiune.

Concomitent cu solutionarea schemei de distributie a gazelor naturale se prevad si sistemele complexe pentru dispecerizarea, telemecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice de alimentare cu gaze.

Traseele retelelor se adopta pe cat posibil rectilinii - in cadrul localitatilor - numai pe teritoriu public.

Conductele de gaze naturale se pozeaza subteran, la adancimi variind intre 0,5 si 1,0 m., traseele fiind marcate prin placute indicatoare aplicate pe constructiile invecinate.

Deasupra sudurilor de pozitie si a ramificatiilor de bransament, se prevad rasuflatori sau tuburi de control, pentru identificarea eventualelor scapari accidentale de gaze.

Distantele fata de celelalte categorii de conducte si constructii sunt precizate prin Normativul I-6, variind intre 0,6 si 5,5 m - distanta minima referindu-se la conductele de apa si cablurile telefonice, iar distanta maxima fata de axul liniilor ferate este de 5,5m.

Este interzisa montarea conductelor de gaze:

- sub liniile de tramvai sau cale ferata, in lungul acestora;

- sub orice fel de constructie;

- in canale de orice tip, care au legatura directa cu constructiile;

- pe terenuri rezervate prin planuri de sistematizare dezvoltarilor urbane viitoare.

Pentru trasee situate la distante mai mici de 2,0 m fata de cladiri, se interzice pozarea conductelor la cote inferioare talpii fundatiilor.

Conductele de gaze se monteaza in pamant numai dupa protejarea impotriva coroziunii, prin aplicarea unor straturi izolante exterioare pe intreaga suprafata. Structura izolatiei anticorozive se stabileste de la caz la caz, in functie de agresivitatea solului.

Traversarile subterane ale soselelor, cailor ferate sau liniilor de tramvai se executa prin montarea conductei de transport intr- teava de protectie, cu robineti de separare la cele doua extremitati.

Traversarea conductelor de apa, canalizare, sau a retelelor termice, se face, de regula, pe deasupra acestora, fara a lua alte masuri de siguranta.

Daca acest lucru nu este posibil, aceste retele se subtraverseaza, montand conducta de gaze intr-un singur tub protector.

Traversarea cablelor electrice se face cu respectarea masurilor specifice de protectie.

Alegerea traseelor, conditii pentru amplasarea si echiparea conductelor

Traseele retelelor si instalatiilor de gaze se aleg astfel incat sa fie cat mai rectilinii, la alegerea lor prioritate are siguranta inaintea esteticii. Traseele vor fi marcate prin inscriptii sau prin aplicare de placute indicatoare, pe constructii si stalpi din vecinatate.

Conductele retelelor de distributie si instalatiilor exterioare din obiectivele neindustriale se monteaza de regula, subterane. In instalatiile exterioare ale consumatorilor industriali se prefera montajul arerian, pe peretii exteriori ai cladirilor, pe estacade etc.

Montarea conductelor subterane se realizeaza numai in teritoriul public, tinandu-se seama de urmatoarea ordine de preferinta: zone verzi, trotuare, alei pietonale, in portiunea carosabila, folosind trasee mai putin aglomerate cu alte instaltii subterane.

In cazul in care se prevad galerii pentru retelele edilitare, conductele de distributie a gazelor fara bransamente, se monteaza in cadrul acestora cu respectarea urmatoarelor conditii:

- prevederea unui sistem de ventilare care sa asigure evacuarea in esterior a scaparilor de gaze, in cazul unei avarii pe conducta de gaze;

- prevederea unui sistem automat de avertizare, la depasirea concentratiei de 0,5% gaz in aer;

- pozarea conductelor de gaze la partea superiaora a galeriei (deasupra celorlalte conducte);

- controlul nedistructiv al tuturor sudurilor;

- evitarea legaturii directe a galeriilor cu subsolurile cladirilor;

- amplasarea vanelor in camine adiacente galeriei.

In zonele construite, aglomerate cu diverse instalatii subterane (orase, intreprinderi etc.), cand nu este asigurat controlul scaparilor de gaze cu detectoare pe retelele de distributie, respectiv instalatiile exterioare, se monteaza rasuflatori deasupra fiecarui teu de bransament si deasupra sudurilor de pozitie. Pentru retelele de distributie la care se prevede controlul pierderilor de gaze cu detectoarele, se recomanda ca in locul rasuflatorilor sa se monteze tuburi de control. De mentinut ca diametrul interior al unei rasuflatori este de 4 - 5 cm, iar al unui tub de control de 2,5 cm.

In cazul retelelor montate sub carosabil modernizat (artere de circulatie pe fundatie de beton) se monteaza rasuflatori, respectiv tuburi de control deasupra sudurilor, dar nu la distante mai mici de

8 m. Se mai prevad rasuflatori sau tuburi de control:

- deasupra fiecarei ramificatii subterane;

- in locul in care conductele ies din pamant, langa un perete;

- la capetele tuburilor de protectie.

Pe traseele fara constructii, pe camp, precum si in zone cu agresivitate redusa, se monteaza la fiecare schimbare de directie, si suduri de pozitie, rasuflatori cu inaltimea de 0,6 m deasupra solului, la distante ce nu vor depasi 50m.

Mai jos sunt prezentate tipurile de rasuflatori sau tuburi de control folosite in diverse imprejurari (fig.14) si distantele minime intre conductele subterane de gaze si alte instalatii, constructii sau obstacole (Tabelul 3).

Fig. 14 Tipuri de rasuflatori: a - cu capac din fonta pentru carosabil; b - cu gauri pentru montaje in spatii verzi; c - cu capatul tijei curbat pentru montaje in spatii verzi; d - pentru montaje in carosabil, cu tija scoasa in spatiul verde

unde:

1. Conducta; 9. Pietris;

2. Calota; 10. Nisip

3. Tija;

4. Cutie din fonta;

5. Capac;

6. Opritor;

7. Stut perforat;

8. Gauri

Tabel 3

Distantele intre conducte de gaze si linii de cale ferata, triaje si incinte industriale sunt stabilite pe baza acordului organelor CFR.

Cand respectarea distantelor indicate in tabelul 3 nu este posibila, acestea pot fi reduse pentru pozitiile 1-6, cu 20% cu conditia ca pe portiunea subdistantata sa se prevada tevi trase, suduri intarite, verificarea cu peria electrica a continuitatii izolatiei anticorozive, controlul nedistructiv al tuturor sudurilor, rasuflatori sau camine pentru drenarea in atmosfera a eventualelor scapari de gaze, sau montarea in tub de protectie.

Se evita instalarea a doua conducte de gaze pe traseu paralel. Cand o astfel de solutie nu poate fi evitata, distanta intre cele doua conducte de gaze va fi de cel putin 0,4 m. De preferinta, conducta de presiune mai mica va fi pozata spre imobil.

Adancimea de pozare a conductei de distributie masurata de de la fata terenului, pana la generatoarea superioara a conductei este de 1,0 m in carosabil cu fundatia de beton, de cel putin 0,7 m in spatii pavate si de cel putin 0,5 m in spatii verzi. In instalatiile exterioare de utilizare adancimea de ingropare este de cel putin 0,4 m.

Se interzice montarea conductelor de gaze la un nivel inferior celui bazei fundatiilor cladirilor, pe trasee paralele cu cladirile, pana la distanta de 2 m de la cladire.

De asemenea, se interzice montarea conductelor de gaze:

- sub linii de tramvai sau de cale ferata, in lungul acestora;

- sub orice fel de constructie;

- in canale de orice fel care au comunicare directa cu cladirea;

- pe terenuri destinate constructiilor.

La ramificatiile importante ale retelelor de repartitie si distributie precum si in instalatiile exterioare industriale se prevad robinete de sectionare. In functie de continutul de impuritati al gazelor, si de considerentele de exploatare, in puncte convenabil alese, ale retelelor de distributie si instalaþtilor exterioare se monteaza regulatoare prevazute cu cate doua robinete. Cand se distribuie gaze care pot contine fractiuni condensabile sau apa, se monteaza separatoare de lichide.

Armaturile, imbinarile cu flanse, separatoarele de lichide, imbinarile electroizolante si dispozitivele de dilatare se introduc in camine de vizitare (fig.15) sau, dupa caz, in cutii inglobate in masa de bitum sau de material plastic (fig.16).

Langa armaturile din finta montate in subteran si pe conductele aeriene rectilinii se prevad dispozitive de dilatare conform prevederilor proiectului.

unde:

1. Perete din beton;

2. Capac din fonta;

3. Orificii pentru ventilare;

4. Radierul (fundul) caminului;

5. Orificiu pentru scurgerea apei

6. Drenaj din pietris;

7. Conducta de gaz;

8. Tub de protectie;

9. Vana;

10. Flanse;

11. Prize de presiune;

12. Robinete de control.

unde:

1. Vana;

2. Cutie de vizitare;

3. Conducta;

4. Prizele de presiune;

5. Tija de manevra;

6. Tub de protectie a tijei din material plastic.

2.5.2. Traversari

Intersectarea conductelor de gaze cu alte instalatii subterane sau lucrari la suprafata solului, se face, in general, perpendicular pe axul instalatiei sau lucrarii tranversate: in cazuri exceptionale, se admit traversari sub un unghi mai mic, insa cel puþin 60^o. La intersectari cu alte instalatii subterane, conductele de gaze se monteaza deasupra conductei, canalului sau cablului traversat, la o distanta de cel putin 100 mm. In cazul in care aceste conditii nu pot fi indeplinite, conducta de gaze va fi introdusa in tub de protectie.

De asemenea, la subtraversarea liniilor de tramvai si de cale ferata, conductele de gaz se introduc in tuburi de protectie. In cazul intersectiei cu conductele de gaz existente, executia se face sub controlul delegatului intreprinderii de distributie a gazelor.

Liniile de cale ferata vor fi traversate la adancime de cel putin 0,8 m, de la talpa sinei la generatoarea superioara a tubului de protectie. Tuburile de protectie vor depasi ce cel putin 0,8 m, in ambele parti, limitele instalatiei sau constructiei traversate, si se prevad rasuflatori.

Traversarea cursurilor de apa, a podurilor, pasajelor de nivel, intersectiilor de autostrazi etc., se va executa subteran sau aerian, in functie de conditiile locale. La traversarea cailor ferate, pasajelor de nivel, autostrazilor etc., se prevad vane de sectionare care sa permita scoaterea din functiune a conductei de gaze fie in ambele parti ale traversarii, fie numai inainte de traversare, in cazul conductelor alimentate dintr-o singura directie.

Traversarile aeriene ale cailor de circulatie de pe teritoriul unitatilor industriale se fac la inaltimi convenabile, nu mai mici de 5 m.

Stabilirea debitelor de calcul.

Determinarea debitelor de calcul se face diferit dupa cum este vorba de un sistem de distributie, de o retea de distributie intr-un ansamblu sistematizat, de un bransament sau de o instalatie de utilizare.

In retelele de repartitie si in ramurile principale ale retelelor de distributie, adica in acele parti din retea care sunt susceptibile a fi solicitate peste capacitatea determinata la un moment dat, trebuie avute in vedere toate dezvoltarile de debit posibile in perspectiva adica acelea care pot aparea intr-un interval de timp determinat, de regula, egal cu viata prescrisa a conductei, la noi cel putin 20 ani pentru retelele realizate din conducte de otel si mai mare pentru reselele de conducte din PE . Trebuie avute in vedere sistematizarea si dezvoltarea viitoare a zonelor deservite, posibilitatea maririi densitatii si modificarea regimului de inaltime a constructiilor existente etc

Pentru determinarea debitelor de gaz se foloseste fie calculul analitic, fie calculul pe baza de indici.

In ambele cazuri trebuie tinut seama, in functie de starea retelei, si de pierderile prin scapari.

In general se intalnesc urmatoarele tipuri de consumuri de gaze naturale:

1) consumul pentru icalzit (locuinte, spatii cu alte destinatii);

2) consumuri pentru prepararea hranei (locuinte, bucatarii colective);

3) consumul pentru prepararea apei calde;

4) consumuri pentru dotari si scopuri comerciale;

5) consumuri industriale.

In timp ce consumurile industriale sunt, in general, caracterizate prin constanta, continuitate sau periodicitate, consumurile abonatilor casnici se realizeaza, aproape integral, in aparate cu functionare discontinua (masini de gatit, incalzitoare de apa, aparate pentru inlalzit etc.). De aceea, consumul (simultan) instantaneu al unui grup de abonati casnici poate fi sensibil diferit de acela realizat ca medie orara, sau medie zilnica.

Stabilirea debitelor de calcul nu se face uniform, se calculeaza mai larg pentru osaturile sistemului de distributie, de functionarea carora depinde un mare numar de consumatori, si mai strans pentru ramurile secundare si cele periferice ale retelelor de distributie.

Pentru instalatii de utilizare se insumeaza debitele nominale ale aparatelor deja instalate sau care urmeaza a fi instalate (tinand cont de regimul lor de functionare) si se aplica factorii de incarcare corespunzatori tipului si numarului de aparate.

Debitele nominale ale aparatelor vor fi cele indicate de producator.

Pentru ansambluri de locuinte prevazute cu incalzire centrala se recomanda folosirea indicelui de 34 MJ (8,1 Mcal/h.ap.), in medie, in care se cuprinde: prepararea apei calde, prepararea hranei, incalzirea si consumurile pentru dotari.

In fondul vechi de locuinte, pentru incalzit, indicii variaza intre 0,173 si 0,34 MJ (0,04 0,08 Mcal.)/h.m³ construit in raport de pozitia localitatii, tipul constructiei, incalzitului etc.

Indicii de consum unitar (pe apartament sau pe persoana) sunt foarte diferiti.

Pentru calcul se foloseste debitul orar, desi cele mai multe varfuri au o durata mult mai scurta.

Daca totalul consumului anual Q_a s-ar desfasura uniform, debitul zilnic ar trebui sa fie: Q_z = Q_a / 365.

Dat fiind ca pentru diverse feluri de utilizari intervin fluctuatii care, in medie se gasesc, pentru consumul menajer (si incalzit), in jur de 4/1, intre iarna si vara, dar care, in anumite situatii pot ajunge la 7/1 8/1, evident nu se pot folosi mediile orare.

In raport de cele aratate, cand in consum se gaseste si incalzirea, debitul maxim zilnic ar putea fi obtinut din raportul Q_z = Q_a / 160. Adica aceasta inseamna:

La fel debitul orar mediu:

BREVIAR DE CALCUL

Retea de distributie presiune redusa

Ø      Ipoteze de calcul:

Presiunea initiala la iesirea din SRS (avand in vedere precizarile art.3.1 - NT - DPE - 01/2004):

P_initiala = 1,5 bar

Presiunea finala, estimata a fi la capatul celei mai lungi si mai incarcate conducte este urmatoarea:

P_finala (P_D ) = 0,5 bar

Factorul de simultaneitate s-a considerat a fi:

- pentru incalzire;

- pentru preparare hrana;

Pentru etapa de perspectiva (50 ani) debitul se va majora cu 20%;

à        CONSUMATORI

Nr. gospodarii individuale + Obiective social culturale si economice (scola, gradinita, primarie, biserica etc.): 800

Ø      Stabilirea debitului de calcul

Debitul de calcul se stabileste conform 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004: avand in vedere resceptorii de gaze naturale, aflati in incinta obiectivului.

à      DEBIT INSTALAT

Qi = (0,67 x 800) + (800 x 2) = 536 + 1600 = 2.136 Nm³ /h

à        DEBIT DE CALCUL

Debitul de calcul se determina in functie de debitele nominale ale aparatelor de utilizare, tinand seama de simultaneitatea in functionare a acestora, astfel:

q          Debitul de calcul gaze naturale - pentru preparare hrana:

à        Debit mediu conventional de gaze naturale pentru un apartament (casa):

Qc ph = 0,67 Nm³ /h

à        Cantitatea de gaze necesara (debit de calcul) pentru prepararea hranei pentru toti consumatorii:

Qct ph = 800 x 0,67 x 0,34 = 182 Nm³/h

q     Debitul de calcul - gaze naturale - pentru preparare agent termic:

Qc i = Qnec i/ h x Pci

à        Cantitatea de caldura pentru deserevirea unui apartament (casa) mediu conventional:

Q nec = 5500 kcal/h

à        Randamentul unei centrale termice:

h

à        Puterea calorifica a gazului metan: 8500

Pci= 850

à        Cantitatea de gaze naturale (debit de calcul) pentru prepararea agentului termic necesar pentru incalzirea unui apartament (casa) mediu conventional:

Qc i = Qnec/ h x Pci = 5500/0,9 x 8500 = 0,72 Nm³/h

à        Cantitatea de gaze naturale (debit de calcul) pentru prepararea agentului termic de incalzire pentru toti consumatorii:

Qct i = Qc i x 800 = 0,72 x 800 = 576 Nm³/h

q     Debitul de calcul (total) - gaze naturale - pentru acoperirea necesitatilor de consum (preparare hrana, incalzire) penru un apartament (casa) mediu conventional:

Qct = Qct ph + Qct i = 182+576 = 758Nm³/h

Qct = 758 x 1,2 x 1,055 = 960 m³_s /h

F      Q_itotal = 2.136 Nm³ /h

F      Q_ctotal = 960 m³_s /h

q       Tronson SRS(1) - A

Determinarea diametrului Di

Ø      P_SRM - presiunea gazului la iesirea din SRMP si intrarea in conducta de repartitie - 1,5 bar

Ø      L_f - lungimea fizica a conductei de distributie proiectate - 0,115 km

Ø      Debitul de calcul - Qc - s-a stabilt conf. 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, precum si pentru etapa de perspectiva, Qc = 960 mcs/h;

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K ; Q_c = 960 mcs/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 140 x 12,8 mm (Di = 11,44 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,115 km

Ø      P_{SRS (1)} - presiunea in punctul de racord a conductei de distributie proiectate de distributie - 1,5 bar;

Ø      P_A - presiunea la capatul tronsonului - P₂ = 1,47 bar - propusa;

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere de presiune liniara care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,05 cm pentru conducte din otel)

Pentru si ( )Þ

Determinarea presiunii P₂ reala

Ø      P_SRS(1) - presiunea in punctul de racord a conductei de distributie proiectate de distributie, in exploatare) - 1,5 bar

Ø      P_A - presiunea la capatul conductei de distributie proiectate - P₂ 1,468 bar - propusa

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K

Qcs = 960 m³_s/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, D = 140 x 12,8 mm (Di = 11,44)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,115 km

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere liniara de sarcina care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE)

Pentru si ( )Þ

Deci presiunea reala la capatul conductei de distributie proiectate va fi:

o       P_{A real} = 1,459 bar

Verificare

Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:

Conform Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.

V< V max

q       Tronson A - B

Determinarea diametrului Di

Ø      P_A - presiunea gazului in punctul A - 1,459 bar

Ø      L_f - lungimea fizica a conductei de distributie proiectate - 0,79 km

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K ; Q_c = 492 mcs/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 110 x 10 mm (Di = 9 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,79 km

Ø      P_A - presiunea in punctul de racord a conductei de distributie proiectate de distributie, in exploatare) - 1,459 bar;

Ø      P_B 1,23 bar - propusa;

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere de presiune liniara care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,05 cm pentru conducte din otel)

Pentru si ( )Þ

Determinarea presiunii P_B reala

Ø      P_A - 1,459 bar

Ø      P_B - presiunea la capatul conductei de distributie proiectate - P₂ 1,23 bar - propusa

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K

Qcs = 492 m³_s/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 110 x 10 mm (Di = 9 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,790 km

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere liniara de sarcina care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE)

Pentru si ( )Þ

Deci presiunea reala la capatul conductei de distributie proiectate va fi:

o       P_{B real} = 1,23 bar

Verificare

Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:

Conform Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.

V< V max

q       Tronson B - C

Determinarea diametrului Di

Ø      P_B - presiunea gazului in punctul A - 1,23 bar

Ø      L_f - lungimea fizica a conductei de distributie proiectate - 0,600 km

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15 K ; Q_c = 24 mcs/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 50 x 4,6 mm (Di = 4,08 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,6 km

Ø      P_B - presiunea in punctul de racord a conductei de distributie proiectate de distributie, in exploatare) - 1,23 bar;

Ø      P_C bar - propusa;

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere de presiune liniara care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,05 cm pentru conducte din otel)

Pentru si ( )Þ

Determinarea presiunii P_C reala

Ø      P_B - 1,23 bar

Ø      P_C - presiunea la capatul conductei de distributie proiectate - P₂ 1,206 bar - propusa

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K

Qcs = 24 m³_s/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 50 x 4,6 mm (Di = 4,08 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,60 km

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere liniara de sarcina care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE)

Pentru si ( )Þ

Deci presiunea reala la capatul conductei de distributie proiectate va fi:

o       P_{C real} = 1,206 bar

Verificare

Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:

Conform Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.

V< V ma

q       Tronson A - 2*- 2 - 4

Determinarea diametrului Di

Ø      P_A - presiunea gazului in punctul A - 1,459 bar

Ø      L_f - lungimea fizica a conductei de distributie proiectate - 0,775 km

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K ; Q_c = 456 mcs/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 110 x 10 mm (Di = 9 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,775 km

Ø      P_A - presiunea in punctul de racord a conductei de distributie proiectate de distributie, in exploatare) - 1,459 bar;

Ø      P₄ 1,23 bar - propusa;

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere de presiune liniara care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,05 cm pentru conducte din otel)

Pentru si ( )Þ

Determinarea presiunii P_B reala

Ø      P_A - 1,459 bar

Ø      P₄ - presiunea la capatul conductei de distributie proiectate - P₂ 1,166 bar - propusa

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K

Qcs = 456 m³_s/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 110 x 10 mm (Di = 9 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,775 km

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere liniara de sarcina care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE)

Pentru si ( )Þ

Deci presiunea reala la capatul conductei de distributie proiectate va fi:

o       P_{4 real} = 1,161 bar

Verificare

Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:

Conform Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.

V< V max

q       Tronson 4 - 9

Determinarea diametrului Di

Ø      P₄ - presiunea gazului in punctul A - 1,161 bar

Ø      L_f - lungimea fizica a conductei de distributie proiectate - 0,315 km

Ø      caprobate de organele in drept, precum si pentru etapa de perspectiva, Qc = 256 mcs/h;

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K ; Q_c = 256 mcs/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 90 x 8,2 mm (Di = 7,36 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,3 15 km

Ø      P₉ 1,161 bar - propusa;

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere de presiune liniara care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,05 cm pentru conducte din otel)

Pentru si ( )Þ

Determinarea presiunii P_B reala

Ø      P₄ - 1,161 bar

Ø      P₉- presiunea la capatul conductei de distributie proiectate - P₂ 1,153 bar - propusa

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K

Qcs = 256 m³_s/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 90 x 8,2 mm (Di = 7,36 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,015 km

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere liniara de sarcina care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE)

Pentru si ( )Þ

Deci presiunea reala la capatul conductei de distributie proiectate va fi:

o       P_{9 real} = 1,07 bar

Verificare

Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:

Conform Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.

V< V max

q       Tronson 9 -11

Determinarea diametrului Di

Ø      P₉ - presiunea gazului in punctul A - 1,07 bar

Ø      L_f - lungimea fizica a conductei de distributie proiectate - 0,3 km

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard, P = 1,013 bar si T = 288,15K ; Q_c = 220 mcs/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 75 x 6,9 mm (Di = 6,12 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,3 km

Ø      P₁₁ bar - propusa;

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere de presiune liniara care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,05 cm pentru conducte din otel)

Pentru si ( )Þ

Ø      P₉ - 1,038 bar

Ø      P₁₁- presiunea la capatul conductei de distributie proiectate - P₂ = 0,85 bar - propusa

Ø      Q_cs - debitul de calcul in conditii standard Qcs = 220 m³_s/h

Ø      Di - diametrul interior al conductei, (cm); Se adopta De = 75 x 6,9 mm (Di = 6,12 cm)

Ø      T - temperatura gazelor - 288,15 K

Ø      L - lungimea tronsonului considerat - 0,3 km

Ø      d - densitatea relativa a gazelor - 0,554

Ø      l - coeficientul de pierdere liniara de sarcina care se determina in functie de

Ø      Re - numarul lui Reynolds, calculat cu relatia:

Ø      k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE)

Pentru si ( )Þ

Deci presiunea reala la capatul conductei de distributie proiectate va fi:

o       P₁₁ = 0,864 bar

Verificare

Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:

Conform Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.

V< V max

Alimentarea consumatorilor s-a realizat prin intermediul retelelor de distributie, presiune redusa, PE 80, SDR 11, dupa cum urmeaza:

Tronson principal: SRS (1) - A:

Ø      PE 80 SDR 11 f 140 x 12,8 mm 115m

RAMURA PRINCIPALA DREAPTA - RPD

Tronson: P_A - P 2*:

Ø      PE 80 SDR 11 f 110 x 10 mm 125m

Tronson: P 2* - P 2:

Ø      PE 80 SDR 11 f 110 x 10 mm 400m

Tronson: P 2 - P 4:

Ø      PE 80 SDR 11 f 110 x 10 mm 250m

Tronson: P 4 - P 9:

Ø      PE 80 SDR 11 f 90 x 8,2 mm 300m

Tronson: P 9 - P 9*:

Ø      PE 80 SDR 11 f 50 x 4,6 mm 300m

Total conducta PE ( pe diametre) - RAM. PRINC. DREAPTA RPD

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 110 x 10 mm 775m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 90 x 8,2 mm 300m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 50 x 4,6 mm 300m

1375

RAMURI SECUNDARE DREAPTA - RSDn :

RS1 - D:

Tronson: P 2* - P 1*

Ø      PE 80 SDR 11 f 40 x 3,7 mm 25 m

Tronson: P 2 - P 3

Ø      PE 80 SDR 11 f 40 x 3,7 mm 65 m

Tronson: P 4 - P a

Ø      PE 80 SDR 11 f 63 x 5,8 mm 850 m

Tronson: P 9 - P 11

Ø      PE 80 SDR 11 f 75 x 6,9 mm 300 m

Tronson: P 11 - P 11*

Ø      PE 80 SDR 11 f 63 x 5,8 mm 75 m

Tronson: P 11* - P 16

Ø      PE 80 SDR 11 f 63 x 5,8 mm 200 m

Tronson: P 11 - P 25

Ø      PE 80 SDR 11 f 63 x 5,8 mm 325 m

1840

Total conducta PE ( pe diametre) - RAMURA SECUNDARA DREAPTA RS1 -D

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 63 x 5,8 mm 1450m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 75 x 6,9 mm 300m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 40 x 3,7 mm 90m

Total conducta PE ( pe diametre) - RAM. (PRINC.+ SEC.) DREAPTA RPD

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 110 x 10 mm 775m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 90 x 8,2 mm 300m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 75 x 6,9 mm 300m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 63 x 5,8 mm 1450m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 50 x 4,6 mm 300m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 f 40 x 3,7 mm 90m

Total conducta PE - RAMURA RPD + RPS 3.215m

RAMURA PRINCIPALA STANGA - RPS

Tronson: P A - P B:

Ø      PE 80 SDR 11 f 110 x 10 mm 790m

Tronson: P B - P C:

Ø      PE 80 SDR 11 f 40 x 3,7 mm 600m

Total conducta PE - RAMURA RPS 1.390m

Total conducta PE ( pe diametre) - RAM. PRINC. STANGA RPS

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 110 x 10 mm 790m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 40 x 3,7 mm 600m

Total conducta PE - RAMURA RPs 1.390m

Total conducta PE80, SDR 11( pe diametre)

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 140 x 12,8 mm 115m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 110 x 10 mm 1565m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 90 x 8,2 mm 300m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 75 x 6,9 mm 300m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 63 x 5,8 mm 1.450m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 50 x 4,6 mm 300m

Ø       Conducta PE 80 SDR 11 ISO S5 f 40 x 3,7 mm 690m

Ø       Total conducta PE 80, SDR 11 4720 m

ANTEMASURATOARE

INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE PROIECTATA

BENEFICIAR:

Intocmit,

Onofrei Razvan Ionut

PENTRU O INSTALATIE DE UTILIZARE LA UN CONSUMATOR

1 masina de gatit tip aragaz existenta Q _i = 0,67 Nm³/h

1 centrala termica    Q _i = 2,00 Nm³/h

Total debit aprobat = 2,67 Nm³/h

Debit nominal: Q _n = 2,67 Nm³/h ;

Factor de simultaneitate:    F = 1 ;

Debit de calcul: Q _c = 2,67 Nm³/h ;

Lungimea fizica: L _f = 35 m;

Lungimea de calcul: L _c = L _f x 1,2 = 42 m ;

H disponibil: 5 mbar;

h _c = ⁵ = ⁵ = 0,11 mbar/m.

TOTAL INSTALAT di = 2,67 mc/h

Dimensionarea instalatiei de utilizare

Dimensionarea instalatiei de utilizare se face in conformitate cu din NT-DPE-01/2004 capitolul 5, dupa metodologia de calcul a conductelor de presiune joasa la care, teoretic, se accepta ca volumul de gaz este constant.

Determinarea diametrelor se va face pe baza relatiei indicate la art. 5.11 din NT-DPE-01/2004, transpusa in tabelul 4.1 din NT-DPE-01/2004.

Conform art. 5.7 din NT-DPE-01/2004, caderea de presiune disponibila pentru dimensionarea instalatiei de utilizare va fi de 5 mbari

Date cunoscute:

Tabel de calcul

^{TOTAL:    .0,97}Total pierderi de presiune prin contor: cca. 1,00 mbar

Total pierderi in instalatie:    cca 1,976 mbar

CAIET DE SARCINI

Ø      Capitolul 1

Lucrari pregatitoare

1.1. Analiza planurilor

Consta in studierea traseului conductei de distributie si corelarea acestuia cu traseele celorlalte instalatii si canalizatii ce se afla in zona (conform avizelor de coexistenta): instalatii electrice, telefonice, termice, sanitare (apa-canal).

In scopul recunoasterii si identificarii conditiilor si stabilirii solutiilor de traversari prevazute in proiect se vor face sapaturi de sondare prealabile in zonele cu aglomerari de instalatii si canalizatii subterane.

1.2. Pregatirea locului de munca si a atelierului de santier

In vederea executiei lucrarilor, seful punctului de lucru si maistrii isi organizeaza un atelier de lucru in care sa fie pastrate materiale necesare pentru cateva zile de lucru.

Incaperea va fi uscata, fara igrasie, pentru ca materialele din polietilena sa nu fie supuse procesului de imbatranire prin expunere la actiunea razelor solare iar cele din otel sa nu rugineasca.

Atelierul de lucru se amenajeaza de regula intr-o magazie pe terenul prevazut pentru organizarea de santier, in atelier se pastreaza scule, utilaje si echipamente, o serie de piese marunte necesare pentru lucrarile de montaj la retelele de distributie si se dezbraca muncitorii.

In atelier va exista un banc de lucru pentru fiecare echipa din santier. Acolo unde este posibil atelierele se muta pe masura avansarii lucrarilor, astfel incat sa se afle intotdeauna langa locul de munca al echipelor.

La santierele mari, se pot organiza ateliere cu utilaje de mica mecanizare, in care se executa toate operatiile de prelucrare ale materialelor si o parte din cele de montaj, astfel putandu-se executa ansambluri de instalatii transportabile (tronsoane de conducta, noduri etc.) gata pregatite pentru a fi montate.

1.3. Extrasul de materiale

Lista cu necesarul de materiale se stabileste de maistrul santierului impreuna cu seful de echipa in urma studierii atente a planurilor de executie a devizului si extrasului de materiale din documentatia tehnica in concordanta cu programul de productie.

Ca materiale principale se folosesc :

Ø      teava din polietilena de inalta densitate PE 80 SDR 11 ISO S5;

Ø      diverse fitinguri din PE si OL;

Ø      teava din otel fara sudura (pentru industria petroliera), care se va utiliza numai pentru portiunile de traseu pozate aparent;

Ø      robinete cu sfera din polietilena pentru gaze naturale;

Ø      robinete cu sertar din otel pentru gaze naturale;

Ø      piese de trecere de la polietilena la otel;

Ø      piese de trecere (de tip etans) prin peretii caminelor;

Ø      rasuflatori pentru spatii verzi si cu capac;

Ø      solutie pentru degresarea capetelor tevilor din PE;

Ø      electrozi de sudura;

Ø      bitum; impaslitura din fibra de sticla.

1.4. Scule si dispozitive

Santierul trebuie asigurat de la inceput cu toate utilajele si sculele necesare pentru ce fel de operatii si pentru toate echipele.

Principalele utilaje si scule cu care se doteaza atelierul santierului sunt:

Ø          masina de sudat cap la cap;

Ø          masina de sudat prin electrofuziune;

Ø          grup generator pentru masinile de sudura;

Ø          unelte de ridicat (rangi, drugi);

Ø          carucior pentru tevi cu diametrul de peste 8 toli;

Ø          suporturi cu role;

Ø          macara trepied;

Ø          chingi;

Ø          grinzi de lemn pentru asezarea conductei deasupra santului;

Ø          troliu pentru indoit tevi;

Ø          racorduri;

Ø          chei mecanice si chei reglabile;

Ø          dalti pentru fier;

Ø          perii de sarma;

Ø          ciocane de diverse greutati (de la 0,2 la 5 kg);

Ø          cazane pentru topit bitum;

Ø          rulete, sublere, compas, nivela de apa;

Ø          foarfece pentru tabla;

Ø          unelte de sapat;

Ø          generator de acetilena sau tub de acetilena dizolvata;

Ø          carucior pentru tubul de oxigen;

Ø          tuburi de oxigen;

Ø          bidon sau vas de tabla inchis ermetic pentru carbid;

Ø          echer de otel;

Ø          furtun pentru acetilena;

Ø          furtun pentru oxigen;

Ø          reductor de oxigen complet;

Ø          reductor de acetilena;

Ø          agregat de sudura;

Ø          clesti pentru electrozi;

Ø          lansator pe senile (acolo unde greutatea tevilor impune acest lucru),

1.5. Organizarea echipelor de lucru

Ca urmare a studiilor de optimizare facute de institute de cercetare si proiectare si a datelor statistice rezultate din practica, formatia optima pentru executia instalatiilor de gaze naturale ar fi:

Ø      un muncitor categoria 4;

Ø      un muncitor categoria 2;

Ø      un muncitor categoria 1;

Aceasta structura nu este obligatorie (impusa), in functie de situatiile concrete din teren, constructorul punand adopta oricare alta organizare.

1.6. Graficul de executie a lucrarilor pentru retele de distributie gaze naturale

Fazele tehnologice pentru executia lucrarilor sunt:

Ø           trasarea;

Ø           desfacerea pavajelor;

Ø           executia sapaturilor;

Ø           pregatirea patului de pozare;

Ø           executia camerelor de vizitare;

Ø      imbinarea conductelor pentru formarea tronsoanelor;

Ø      efectuarea probelor de casa;

Ø      lansarea tronsoanelor de conducta in sant;

Ø      imbinarea tronsoanelor de conducta (sudurile la pozitie);

Ø      analiza defectoscopica (in cazul conductelor din tevi de otel);

Ø      montarea rasuflatorilor;

Ø      executia umpluturilor;

Ø      efectuarea probelor definitive;

Ø      intocmirea dosarului definitiv;

Ø      receptia lucrarilor si punerea in functiune.

2. Trasarea lucrarilor

Predarea amplasamentului se va face de catre beneficiar si proiectant pe baza procesului verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper. La predarea amplasamentului va putea participa si un reprezentant al furnizorului gazelor naturale.

Confirmarea pozitiei retelelor subterane, pichetarea acestora si precizarea masurilor ce se impun pe durata executiei se va face pe baza de proces-verbal incheiat cu (delegatii unitatilor de exploatare a retelelor din gospodaria subterana existenta in zona.

Materializarea axului conductelor si a principalelor constructii si accesorii se va face prin tarusi batuti in pamant ce se vor planta obligatoriu in urmatoarele puncte:

Ø   in centrul caminelor;

Ø   in punctele de intersectie ale traseului cu alte retele;

Ø   in punctele intersectie, daca este necesar pentru executia corecta a lucrarilor. Raportarea tarusilor de ax se va face prin tarusi martori amplasati lateral pe directia perpendiculara fata de axul conductei, astfel incat sa nu fie afectati pe durata executiei lucrarilor.

3. Desfacerea pavajelor

La sapaturile executate pe strazi pavate se va proceda la desfacerea prealabila a pavajului pe latimea santului plus 15 cm de fiecare parte a acestuia corelat cu prevederile normelor pentru protectia muncii in vigoare.

In functie de tipul de imbracaminte, desfacerea strazii se face dupa cum urmeaza:

Ø      desfacerea imbracamintii din asfalt: manual stratul de uzura, iar infrastructura mecanizat cu pikamerul (ciocan pneumatic);

Ø      pentru pavele: manual, cu tarnacopul sau cu ranga, Sortarea materialelor rezultate din desfacere se va face manual in vederea recuperarii si refolosirii.

In functie de profilul strazii si dimensiunile sapaturii in conformitate cu prevederile proiectantului, materialul pavajului se indeparteaza din zona sau se depoziteaza pe o singura parte a transeei, de preferinta pe trotuar pentru a nu se amesteca cu pamantul care se depoziteaza pe celalalt mal,

Materialele rezultate din desfacerea pavajelor vor fi stivuite in figuri regulate si in nici un caz nu vor fi lasate in dezordine pe partea carosabila a strazilor mentinute in exploatare pe durata executiei. Latimea fasiei de teren ocupat nu va depasi 2,5 m decat in situatii deosebite si in dreptul caminelor.

4. Executia sapaturilor

Lucrarile de sapatura se vor executa pe tronsoane scurte astfel incat santul sa ramana deschis doar pe timpul minim necesar executiei. Saparea si sprijinirea santurilor pentru camin se va face in conformitate cu prevederile proiectului si ale normelor tehnice de protectia muncii in vigoare.

Se interzice modificarea tehnologiei si a dimensiunilor de executie la lucrarile de

sapatura fara avizul proiectantului care va fi dat numai in cazuri deosebite cand situatia reala la teren si conditiile geotehnice o impun.

Se interzice saparea fara sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare. In cazul

intersectarii in sapatura a unor conducte, cabluri sau alte instalatii ce nu au fost identificate la trecere, va fi anuntat proiectantul si beneficiarul de dotare pentru a stabili masurile ce se impun pentru protectia si devierea provizorie.

Pamantul excedentar rezultat din sapatura va fi incarcat pe cat posibil direct in

mijlocul de transport si indepartat din zona. Pamantul ce urmeaza a fi folosit pentru

umpluturi se depoziteaza in lungul santului pe o singura parte la o distanta de minimum 50 cm de marginea sapaturii.

5. Pregatirea patului de pozare

Indiferent de tehnologia de executie aplicata lucrarilor de sapatura pe ultimii 25-30 cm deasupra cotei definitive a fundului santului se vor executa manual numai in momentul pozarii conductelor.

In cazul in care terenul sanatos este mai jos decat este prevazut in proiect, sapatura se va executa pana la terenul sanatos.

Pentru diferente de cota mai mici de 50 cm, cota proiectata se va realiza prin umplutura cu balast sau nisip in straturi de circa 20 cm,

Pentru diferente de cota mai mari solutia se va stabili de la caz la caz de catre proiectant

Amenajarea santului se va face astfel incat fundul santului sa fie fara denivelari si peretii fara asperitati pentru a nu deteriora conducta (izolatia in cazul conductelor de otel) la coborarea tronsoanelor in sant si pentru a asigura o asezare corespunzatoare a conductei pe fundul santului. La nevoie conditia asezarii continue a conductei de otel se va asigura pe pat de nisip,

Inainte de pozarea conductelor din polietilena, pe fundul santului se aseaza un strat de nisip compactat, cu grosimea de 10 cm

6. Montarea conductei

Nu se admite montarea conductelor care nu corespund prevederilor dimensionale si calitative ale STAS - urilor si normativelor in vigoare. Conductele, inainte de a fi lansate in sant, vor fi imbinate prin sudura in tronsoane de 21 -27 m lungime sau in tronsoane cu lungimi mai mari in functie de necesitati, de punctele de intersectie sau de ocolire a unor obstacole intalnite pe traseu. In cazul conductelor de otel imbinarile prin sudura vor fi executate numai de sudori autorizati pe baza Instructiunilor ISCIR C.9-71 si STAS 9532/4-74. Nu se vor executa suduri la temperaturi mai mici de - 5 ºC.

In cazul sudarii tevilor in conditii meteorologice speciale se vor lua masuri corespunzatoare (paravane si cort de protectie). Dupa executarea imbinarii conductelor in tronsoane se va efectua proba de presiune pentru fiecare tronson, care la capete va fi astupat cu capace.

Punctele de sudura pentru realizarea tronsoanelor vor fi izolate manual, in santier, numai dupa ce s-au efectuat probele de presiune. In timpul executiei se vor respecta masurile de siguranta si cele de tehnica securitatii muncii specifice lucrarilor efectuate.

Deplasarea conductei izolate si coborarea ei in sant se va face cu ajutorul macaralelor pentru montajul conductelor. Conducta va fi suspendata cu chingi cu latimea de cel putin 15 cm care sa nu deterioreze izolatia si sa reziste la greutatea conductei.

Indepartarea chingilor, dupa coborarea conductei in sant trebuie sa se faca fara deteriorarea invelisului protector al conductei Este interzisa lansarea conductelor in sant cu ajutorul franghiilor, lanturilor, cablurilor sau a altor mijloace improvizate. Nu se vor tari conductele pe fundul santului.

Deplasarea longitudinala va fi facuta in afara santului cu ajutorul macaralelor, carucioarelor sau rolelor.

Dupa coborarea tronsoanelor de conducte in sant, se vor executa sudurile la pozitie. Toate aceste suduri vor fi verificate prin gamagrafiere. Se va controla calitatea izolatiei, aspectul si continuitatea, uniformitatea, grosimea si aderenta acesteia la locurile de imbinare a tronsoanelor.

In cazul conductelor de gaze naturale executate din tevi din polietilena se vor utiliza pentru imbinare procedeele de sudura cap la cap cu element incalzitor si cel cu mufe prin electrofuziune.

Pentru sudare se vor utiliza numai aparate si tehnologii omologate iar operatorii pentru masinile de sudare vor fi autorizati PE de Societatea Nationala de Gaze Naturale ROMGAZ R.A.

Pe traseul conductei se vor monta rasuflatori deasupra sudurilor de pozitie, la capetele tuburilor de protectie ale conductelor de gaze si la schimbarile de directie.

La intersectarea conductelor de distributie a gazelor cu alte instalatii subterane, acestea vor fi protejate in tuburi de protectie,

Armaturile se vor monta, astfel incat sa nu supuna teava din PE la sarcini suplimentare (datorate actionarii sau greutatii proprii).

Armaturile din PE cu racorduri se vor monta prin procedeul de sudare cap la cap, Armaturile din otel, prevazute cu flanse, se vor racorda prin sistemul de trecere de la OL la PE.

Inainte de montare toate armaturile se vor supune probelor de presiune impus prin proiect   

7. Executarea umpluturilor

Umplerea santurilor se va face in straturi subtiri cu pamant maruntit si prin compactare dupa fiecare strat. Compactarea pamantului in spatiile de langa conducta se va face astfel incat sa se evite deteriorarea izolatiei. Pamantul va fi asezat in straturi de 10 cm grosime dupa care se va compacta cu maiul de mana. Nu se va astupa santul vara in timpul amiezii, cand conducta este incalzita de razele soarelui.

Pamantul folosit la umplutura trebuie sa fie faramitat, curatat de corpuri straine si sa nu fie inghetat.

Dupa ce se aseaza conducta din PE in sant se umple santul cu nisip pana cand grosimea stratului de nisip, compactat manual, va depasi cu cel putin 10 cm generatoarea superioara a conductei.

Materialul rezultat din sapatura, cu care se umple santul va fi introdus, treptat, in straturi de maximum 30 cm si va fi compactat manual.

Dupa depunerea si compactarea primului start de umplutura, se aseaza banda de avertizare si se continua umplerea santului.

Umplerea santului se va efectua pe zone de 20 - 30 m, avansand intr-o singura directie, Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executandu-se in acelasi timp:

Ø      pe zona 1: umplerea cu material de umplutura, pana la 50 cm deasupra conductei;

Ø      pe zona 2: umplerea cu material de umplutura pana, la 20 cm deasupra conductei;

Ø      pe zona 3: umplerea cu nisip.

In cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant cu mai mult de 5 C intr-o perioada de 8 ore, se poate efectua umplerea santului si pe portiuni mai mari de 30 m.

8. Camine pentru robinetele de separate

Executia caminelor se var face conform prevederilor proiectului si respectarea conditiilor si dimensiunilor standardizate. in interiorul caminului se vor prevedea scari de acces executate din otel beton, prima treapta fiind pozitionata la maximum 50 cm distanta fata de copal.

Capacul din font al caminului se va monta deasupra robinetului, iar in cazul mai multor robinete montate in acelasi camin, deasupra robinetelor care nu se gasesc in dreptul capacului caminului se prevad capace tip rasuflatoare.

Ø        CAPITOLUL II

Receptia retelelor de distributie a gazelor naturale

In vederea receptionarii retelelor de distributie se vor efectua toate incercarile prevazute in Punerea in functiune a oricaror retele de distributie se poet face numai dupa receptionarea ei de catre personalul intreprinderii de fumizare in baza dosarului definitive.

Receptia tehnica a retelelor se face in baza urmatoarelor incercari:

incercarea preliminara - se face de unitatea care a executat lucrarea si consta in efectuate tuturor probelor si remedierilor necesare pentru ca lucrarea sa indeplineasca conditiile pentru convocarea comisiei de receptie;

incercarea de rezistenta si etanseitate - se face de unitatea care a executat

lucrarea in prezenta instalatorului autorizat care a condus lucrarea, a delegatului

intreprinderii de distributie si a beneficiarului. Daca intreprinderea furnizoare sau beneficiarul considera necesara la receptie si la punerea in functiune poet fi solicitata si prezenta proiectantului.

Ø            CAPITOLUL III

Prescriptii tehnice la punerea in functiune

Punerea in functiune a oricarei lucrari de gaze se poate face numai dupa, receptionare conform prevederilor NT - DPE - 01/2004 si dupa incheierea contractului de furnizare a gazului. Inainte de punerea in functiune a retelelor de distributie se face refularea aerului astfel:

la conductele de distributie : prin capatul opus punctului de racordare la conducte in functiune;

Ø            CAPITOLUL IV

Conditii tehnice pentru materiale

Tevi din polietilena de inalta densitate

Pentru realizarea sistemului de distributie a gazelor naturale se vor folosi numai tevi si elemente de asamblare standardizate si agrementate conform prevederilor legale in vigoare. Tevile vor fi de tip PE 80 SDR 11 ISO S5.

Materia prima utilizata pentru producerea tevilor si elementelor de asamblare este polietilena de inalta densitate conform NT - DPE - 01/2004.

Tevile se vor aproviziona in tronsoane drepte, in colaci sau roluite pe tamburi.

Tevile drepte din polietilena trebuie depozitate pe suprafete plane, lipsite de parti proeminente care le pot deforma, sau pe cadre asezate la distante egale intre ele si construite astfel incat greutatea fascicolului sa fie transmisa numai prin cadru.

Fitingurile din polietilena trebuie sa fie stocate in ambalajele lor originale, pana la folosirea lor,

Tevile si fitingurile din polietilena trebuie sa fie stocate astfel incat sa nu existe riscul deteriorari prin spargere, gaurire sau expunere la lumina (pe durata mai lunga de 2 ani).

Teava aprovizionata sub forma de colaci si tamburi se va depozita respectand urmatoarele conditii:

Ø    rigidizarea capetelor de teava;

Ø    legarea in straturi a spirelor;

Ø    asigurarea unei distante de siguranta intre teava si sol.

FISA DE SAPATURA

(santuri conducte gaze)

Durata de serviciu a retelelor executate din conducte PE este influentata in mod desebit de profesionalismul cu care se realizeaza santul: latime, adancime si patul de fundare.

In acest sens se pot preciza urmatoarele:

Ø   Influenta SDR asupra tensiunilor si deformatiilor se manifesta doar pe timpul realizarii umpluturilor;

Ø   Influenta diametrului conductei, a caracteristicilor terenului si a adancimii de pozare asupra tensiunilor, respectiv a deformarilor este neglijabila;

Ø   Efectul sarcinilor datorate circulatiei se manifesta doar in cazul adancimilor de pozare mai mici de 1 m;

Ø   Calitatea lucrarilor de pozare, materialul si gradul de compactare al patului sunt determinante in privinta tensiunilor si deformatiilor.

Respectarea si impunerea respectarii regulilor de realizare a santului su a patului de fundare trebuie sa se faca tinand cont de cele de mai sus.

Saparea santului

Factori care influenteaza configuratia sectiunii sapaturii sunt:

Ø      Caracteristicile terenului (necesitatea sprijinirilor);

Ø      Diametrul conductei;

Ø      Tehnologia de montaj (montajul, imbinarea conductei la suprafata sau in sant)

Sapaturile pentru montarea conductelor de gaze naturale se vor executa numai, dupa preluarea de catre constructor a amplasamentului, pe baza de proces verbal semnat conform prevederilor din Program/Raport de control a lucrarilor pe santier.

In cazuri speciale se pot utiliza si adancimi de montaj mai mici decat cele recomandate cu conditia montarii conductei de polietilena protejata in tuburi de protectie sau beton sau placi de protectie din beton.

Latimea santului la partea inferioara trebuie sa fie cu min. 0,2 m superioara diametrului nominal al conductei care se monteaza.

Adancimea santului pentru pozarea conductelor de gaze naturale, masurata de la nivelul terenului pana la generatoarea superioara a conductei, va fi de cel putin 0,9 m conf. 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004.

Pentru portiuni de teren nisipoase sau necoezive (umpluturi, etc.), latimea santului se va stabili de la caz la caz, Consolidarea santului se va face in functie de adancimea santului si de natura terenului.

Dimensiunile gropilor la punctele de imbinare a tronsoanelor (sudurile la pozitie) vor fi:   

Ø           latimea santului + 0,6 m;

Ø           lungimea : 1,2 m;

Ø           adancimea: 0,6 m sub generatoarea inferioara a conductei santurile in care se pozeaza conducte de gaze se sapa la scurt timp inainte de montarea acestora.

Pentru conductele de gaze naturale executate din tevi din polietilena fundul santului va fi fara denivelari pentru a permite o asezare corespunzatoare a conductelor si peretii vor fi pe cat posibil netezi fara proeminente (pietre, radacini etc.), pentru a se evita degradarea izolatiei la lansarea tronsoanelor in sant.

Daca este nevoie, nivelarea fundului santului se va realiza prin adaosul unui strat de nisip.

Umplerea santurilor se va face in straturi subtiri cu pamant maruntit si prin compactare dupa fiecare strat compactarea pamantului in spatiile de langa conducta se va face numai manual astfel incat sa se evite deteriorarea izolatiei.

Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare se admite numai dupa realizarea stratului minim de protectie a conductei care se va stabili in functie de adancimea de actionare a utilajului la gradul de compactare maxima.

Pentru conductele executate din tevi din polietilena fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip compactat manual cu inaltimea de 10 cm.

Dupa ce se aseaza conducta in sant se umple santul cu nisip pana cand grosimea stratului de nisip, compactat manual, depaseste cu 10 cm generatoarea superioara a conductei.

Materialul rezultat din sapatura, cu care se umple santul va fi introdus treptat, si straturi de maximum 30 cm grosime, si va fi compactat manual

Dupa depunerea si compactarea primului strat de umplutura, se aseaza banda de avertizare si se continua umplerea santului.

Umplerea santului se va efectua pe zone de 0 - 30 m, avansand intr-o singura directie.

Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executandu-se in acelasi timp:

Ø  pe zona 1 - umplerea cu material de umplutura pana la 50 cm deasupra conductei;

Ø  pe zona 2 - umplerea cu material de umplutura pana la 20 cm deasupra conductei;

Ø pe zona 3 - umplerea cu nisip.

In cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant mai mari de 5ºC intr-o perioada de 8 ore, se poate efectua umplerea santului si pe portiuni mai mari de 30 m.

Nu se vor astupa santurile vara, in timpul amiezii, cand conductele sunt puternic incalzite de razele solare.

Latimea desfacerii pavajelor de beton se recomanda sa se faca cu cate 5 cm de o parte si de alta a latimii santului, astfel incat sa se elimine posibilitatea accidentarii persoanelor care lucreaza in sant.

Refacerea pavajelor se va realiza numai dupa ce s-a obtinut asigurarea ca umpluturile de pamant au fost bine facute si compactate. La sfarsitul lucrarilor toate resturile de materiale se vor aduna si transporta la locul de depozitare amenajat in cadrul localitatii.

Conductele de polietilena se aseaza serpuit in sant si se acopera cu un strat de minimum 10 cm. Pozarea se realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a imbinarilor sudate. Dupa stratul de nisip acoperirea conductei se efectueaza in straturi subtiri, cu pamant maruntit, prin compactare dupa fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueaza intr-o perioada racoroasa a zilei, pe zone de 2030 m, avansand intr-o singura directie, pe cat posibil, in urcare conf. 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004".

Pentru protejarea conductelor din PE in timpul unor eventuale lucrari edilitare, se va monta deasupra acestora, pe intreaga lungime la 25 cm de la generatoarea superioara a conductei, o banda de avertizare de culoare galbena din PE (cu marcajul "Gaz metan" ) avand o latime minima de 15 cm, 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004

Pentru marcarea traseului conductelor PE se va utiliza un fir metalic insotitor. Firul metalic va fi din cupru cu izolatie corespunzatoare unei tensiuni de strapungere de 5kV, cu sectiunea minima de 0,8 mm², monofilar, montat de-a lungul conductei avand rolul de a transmite semnale electrice cu ajutorul carora se poate identifica cu precizie amplasarea conductei si integritatea acesteia. Fiecare imbinare a firului trasor se executa conform tehnologiei elaborata sau aprobata de operatorul de distributie licentiat. conf. 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004

In cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant mai mari de 5ºC intr-o perioada de 8 ore, se poate efectua umplerea santului si pe portiuni mai mari de 30 m.

Nu se vor astupa santurile vara, in timpul amiezii, cand conductele sunt puternic incalzite de razele solare.

Latimea desfacerii pavajelor de beton pe fiecare latura a santului (ld) este in functie de natura acestora:

q       pentru pavaje din piatra cubica, bolovani, calupuri, ld = 15 cm;

q       pentru pavaje din asfalt pe pat de beton ld = 5 cm.

Refacerea pavajelor se va realiza numai dupa ce s-a obtinut asigurarea ca umpluturile de pamant au fost bine facute si compactate.

La sfarsitul lucrarilor toate resturile de materiale se vor aduna si transporta la locul de depozitare amenajat in cadrul localitatii.

FISA TEHNOLOGICA

pentru imbinarea cap la cap a tevilor din

polietilena

Scopul sudurii este de a realiza legaturile dintre conductele de POLIETILENA. Termenul de sudura denumeste complexul de operatii prin care se realizeaza legatura dintre doua conducte de POLIETILENA prin topirea materialului, pentru a se obtine in final o legatura permanenta a celor doua sectiuni de teava, a unei parti din teava cu un fiting intre doua fitinguri.

Criterii generale privind tehnologia sudurii

Se pot suda doar materialele ce au caracteristici fizico - chimice asemanatoare.

Compatibilitatea intre materialele diferite trebuie garantata de producatorii tevii de POLIETILENA sau a fitingului ce trebuiesc sudate.

In zona in care trebuie sudata, grosimea materialelor trebuie sa fie in general egala.

Sudura se realizeaza respectand urmatoarele conditii:

Ø      suprafata ce trebuie sudata trebuie sa fie protejata de influentele atmosferice (ploaie, vant, zapada) in timpul intregii perioade de executie a sudurii si racirii;

Ø      zona de sudura trebuie ferita si de fluxurile de aer din interiorul tevii, de aceea cel putin una din extremitatile conductei trebuie sa fie inchise cu un dop de plastic sau carpe;

Ø      temperatura masurata pe conducta trebuie sa fie intre + 5ºC si + 40ºC:

Ø      trebuie evitate orice tensiuni mecanice in conducte in momentul sudurii si racirii;

Ø      suprafetele ce trebuie sudate vor fi intotdeauna perfect finisate si curate.

Procedee de sudare:

Sudarea cu element incalzitor

Sudura cap - cap

Sudura consta in incalzirea suprafetelor de asamblat pana la temperatura de topire, punerea lor in contact si mentinerea conform conditiilor din graficul de sudare.

Graficele de sudare sunt stabilite de producatoare de granule, teava si de cei de aparate de sudare. Procedeul este recomandat pentru sudarea tevilor cu diametrul exterior minim de 110 mm, limita fiind restrictiva, procedeul se poate aplica si tevilor cu diametrelor sub 110 mm, dar nu mai mici de 63 mm. In unele tari se foloseste acest procedeu pentru toate diametrele de tevi; folosirea acestui procedeu pentru diametrele sub 63 mm implica existenta unor operatori sudori cu un inalt grad de calificare.

Echipamentul de sudare

Conditiile impuse pentru realizarea unei imbinari sudate sunt:

Ø      prelucrarea capetelor tevilor inainte de sudare, cu incadrarea abaterii de la perpendicularitate in limitele prevazute;

Ø      mentinerea temperaturii de sudare in limitele prescrise si cu posibilitatea de masurare, indicare si inregistrare.

Elementele incalzitoare vor fi incalzite numai electric.

Echipamentul de sudare contine urmatoarele elemente:

Ø      masina de sudat;

Ø      centrala electro - hidraulica;

Ø      dispozitivul de prelucrat capetele tevii;

Ø      elementul incalzitor cu termostat;

Ø      aparatele pentru masurarea presiunii de sudare si a temperaturii;

Ø      accesorii ( role de ghidare a tevii, lichide si materialele textile pentru curatirea tevii si a elementului incalzitor etc.).

Graficul de sudare

Elementele care configureaza graficul de sudare ( presiunea exercitata pe capetele

tevilor si temperatura de sudare ) sunt stabilite de producatorii materiei prime, tevii si de cei ai aparatelor de sudare.

Configuratia graficului de sudare si semnificatia simbolurilor utilizate sunt redate in fi:

Fazele sudarii:

apropierea de elementul incalzitor si preincalzitor;

incalzire;

indepartarea element incalzitor;

apropierea capetelor tevilor si realizarea presiunii de sudare;

sudare;

racire;

T₁ - timpul de preincalzire;

P₁ - presiunea de contact necesara pentru preincalzire;

P_t - presiunea de compresiune a fortelor axiale;

T₂ - timpul de incalzire;

P₂ - presiunea minima de contact intre tevi si elementul incalzitor;

T₃ - timpul de indepartare a elementului incalzitor;

T₄ - timpul de apropiere a capetelor de teava si de ridicare a presiunii pana la valoarea presiunii de sudare;

T₅ - timpul de sudare;

P₅ - presiunea de sudare; aceasta presiune, in general, este egala cu P₁;

T₆ - timpul de racire;

T₁ - este timpul in care pe teava aflata in contact cu termoelementul apare o ranforsare a carei dimensiuni este recomandata de fabricantul aparatului de sudare si este circa 1 - 2 mm;

T₂,T₃,T₄,T₅,T6,P₁,P₅ sunt parametri stabiliti de catre producatorul aparatelor de sudare, in functie de caracteristicile fizice si geometrice ale tevii.

Operatii efectuate la sudarea cap - cap

Succesiunea operatiilor este:

Ø      fixarea capetelor tevilor in dispozitivele de prindere ale masinii de sudat;

Ø      curatirea si prelucrarea frontala a capetelor tevilor;

Spatiul minim dintre capetele tevilor trebuie sa fie:

Ø      0,3 mm pentru De < 255 mm;

Ø      0,5 mm pentru 225 < De < 400;

Ø      1,0 mm pentru De > 400 mm;

Ø      determinarea sarcinii necesare pentru compensarea rezistentei totale de frecare a masinii de sudate si a translatarii tevii si adaugarea valorii acesteia la valoarea masurata a presiunii de sudare;

Ø      verificarea suprafetelor de contact ale elementului incalzitor;

Ø      verificarea temperaturii elementului incalzitor;

Ø      asezarea elementului incalzit intre capetele tevilor;

Ø      inchiderea masinii de sudat si aplicarea presiunii de contact de preincalzire (P₁+P_t);

Ø      reducerea presiunii la valoarea de mentinere a capetelor tevilor pe elementul incalzit ( P_t );

Ø      deschiderea masinii de sudat si indepartarea elementului incalzit ( T₃ );

Ø      apropierea capetelor tevilor si realizarea imbinarii sudate la presiunea ( P₅ + t ), avand durate ( T₅ );

Ø      reducerea pana la zero a presiunii de sudare si racirea imbinarii ( T₆ ).

Controlul calitatii sudurii

Se executa conform prevederilor impuse de producatorul aparatului de sudare.

Criteriile de verificare vizuala a sudurii:

Ø      diametrul suprafetei de contact sa fie cel putin egal cu diametrul tevii ( fi );

Ø      decalajului intre generatoarele tevilor sudate sa nu depaseasca 5% din grosimea peretelui tevii;

Ø      diferenta de latime a celor doua capete ranforsate ale tevilor ( S ) va fi in limitele urmatoare:

S - latimea capatului ranforsat;

B - latimea cordonului de sudura.

teava/teava: S < 0,1 x B

teava/fiting: S < 0,2 x B

fiting/fiting: S < 0,2 x B

Sudarea prin electrofuziune

Consta in incalzirea spirei metalice incorporate pe suprafata interioara a fitingului,

avand ca efect topirea stratului superficial de polietilena si realizarea sudurii.

Echipamentul de sudare

Este compus din:

Ø      aparat de sudura;

Ø      accesorii pentru curatirea tevii;

Ø      dispozitive de citire pentru prindere si pozitionare;

1.5.2 Parametri de sudare

Sudarea prin electrofuziune este determinata de:

Ø      tensiune/intensitate;

Ø      timp de sudare:

Ø      timp de racire.

Operatiuni de sudare

Ø      curatirea tevii de stratul de oxid in zona ce urmeaza a intra in contact cu mufa sau cu saua electrosudabila;

Ø      adancimea de razuire va fi 0,1 mm pentru tevi cu de < 63 mm, respectiv 0,2 pentru tevi cu de > 63 mm;

Ø      verificarea lungimii de fixare a tevilor in manson;

Ø      alinierea tevilor si mufei in dispozitivul aparatului de sudare;

Ø      alimentarea cu energie electrica si sudarea propriu-zisa.

Controlul imbinarii sudate

Se realizeaza conform instructiunilor furnizorului de aparate de sudare si ale celor de mufe electrosudabile.

Se va verifica vizual alinierea pieselor ( teava - mufa ).

Eventualele scurgeri de material constatate in urma unor controale vizuale conduc la respingerea ca necorespunzatoare a imbinarii sudate.

Metodele nedistructive de verificare a sudurilor conductelor si fitingurilor din PE utilizate pentru transportul gazului metan se utilizeaza pe santier. Prin utilizarea lor se obtine date calitative privind sudurile efectuate de sudori calificati.

Metodele nedistructive sunt diferite in functie de tipul de imbinare sudata.

Metoda nedistructiva cea mai simpla si cea mai des utilizata este conpararea cu suduri martor de fiecare tip in parte.

La sudura cap la cap se verifica vizual si cu ajutorul aparatelor de masura dimensiunile cordoanelor de sudura. Acestea trebuie sa fie uniforme pe intreaga circumferinta, sa nu prezinte exfolieri fata de teava. Diametru conductei trebuie sa fie mai mic decat diametru minim dintre cele doua cordoane de sudura. Latimea celor doua bavuri care compun cordonul de sudura trebuie sa fie egala, admitandu-se diferente de maxim 10% intre cele doua cordoane.

La sudura tip polifuziune se verifica forma, continuitatea si marimea bavurii care apare la imbinarea intre conducta si fiting. Totodata se compara dimensiunile bavurilor de la imbinarile alaturate. Se admit diferente de pana la 10% intre doua imbinari alaturate.

Toate aceste verificari nedistructive duc la aprecieri relative privind modul de realizare a sudurilor de sudori calificati, fara a confirma calitatea acestora.

Este obligatorie verificarea nedistructiva a 25% din imbinarile efectuate prin sudura cu sisteme care sa realizeze fotografii relevante a imbinarilor sudate.

Se pot utiliza metode pe baza de selenium - 75 ( Se - 75 ) sau pe baza de ultrasunete.

Verificarile nedistructive vor fi efectuate pe tronsoane de pana la 500 m in trei etape. In prima etapa se verifica 25% din suduri. In cazul in care una din sudurile verificate este defecta se trece la cea de-a doua etapa, in care se repeta verificarea pe alte 25% din sudurile tronsonului respectiv. Daca si in acest caz una din sudurile verificate este defecta se trece la etapa finala, in care se verifica si restul de suduri ale tronsonului. Metode distructive de utilizare in imbinarea de conducte si fitinguri PE pentru gaz si se efectueaza i, cadrul unor institutii si laboratoare autorizate de MLPAT si MIC.

Metodele distructive sunt urmatoarele:

Ø      verificarea la presiune interioara;

Ø      verificarea la tractiune;

Ø      verificarea la indoire;

Ø      verificarea la rasucire.

Pentru efectuarea lor se obtin date cantitative privind calitatea sudurii si

comportarea acesteia in timp.

FISA PENTRU SUDURA PRIN ELECTROFUZIUNE

Pentru retelele ale sistemului de distributie din PE, inclusiv bransamentele, se vor utiliza urmatoarele categorii de tevi conf. prevederilor 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' -

Ø      tevi din PE cu certificat de calitate emis de producator;

Ø      tevi din PE 80 sau Pe 100, SDR 11 (in functie de presiunea de regim) - SR ISO 4437 + C1

(tevile din PE au culoarea neagra cu dungi longitudinale galbene sau complet galbene)

La imbinarea prin electrofuziune - intre conducte sau intre conducte si fitinguri din PE se folosesc:

Ø      mufe, coturi, teuri, reductii etc. realizate prin procedeul de injectie pentru diametre cuprinse intre 32 mm si 110 mm. In cazuri speciale se pot utiliza si pentru diametre mai mari cu acordul operatorului licentiat al sistemului de distributie,

Ø      mufe, coturi, teuri, reductii etc. realizate prin procedeul de injectie pentru diametre mai mari de 110 mm numai in cazul repararii retelelor.

Fitingurile din PE 80 se utilizeaza numai la conductele din PE 80, iar cele din PE 100 pentru conducte din PE 100.   

Suduri prin electrofuziune se utilizeaza prin procedeul de injectie pentru diametre cuprinse intre 32 mm si 110 mm .

La sudura prin electrofuziune suprafetele de sudura - exteriorul tevii si interiorul electromufei se incalzesc la temperatura de sudura , cu ajutorul curentului electric care trece prin firele inglobate, aproape de suprafata interioara a electromufei. Prin incalzirea tevei are loc o dilatare a materialului ( precis calculata ) care dezvolta presiunea necesara sudurii .

Pentru efectuarea imbinarii se utilizeaza un aparat de sudura special , automat sau manual , la bornele electrofitingului o tensiune si un amperaj pe perioada necesara obtinerii sudurii tinand cont de tipodimensiuni conductei si electrofitingului .

Parametrii sudurii si curentul necesar electromufei sunt controlati si inregistrati de catre aparatul de sudura , care este automat .

Se poate suda prin electrofuziune doar acelasi tip de materiale . Indicile de fluiditatea al electromufelor este cuprins intre 0,7-1,3 g / 10 min. si permite sudarea cu tevi si fitinguri care au un indice de fluiditate cuprins intre 0,4-1,3 g / 10 min. .

Pe electomufe exista un cod de bare care contine informatiile necesare sudurii .

Unii producatori ofera si o cartela magnetica impreuna cu electromufa , care se intoduce in aparatul de sudura , iar dupa efectuarea sudurii este stearsa , deci se poate folosi doar o singura data.

à        Echipamente de sudare

Este compus din:

Ø      aparat de sudura;

Ø      accesorii pentru curatirea tevii;

Ø      dispozitive de citire pentru prindere si pozitionare;

à        Parametri de sudare

Sudarea prin electrofuziune este determinata de:

Ø      tensiune/intensitate;

Ø      timp de sudare:

Ø      timp de racire.

à        Operatiuni de sudare

Ø      curatirea tevii de stratul de oxid in zona ce urmeaza a intra in contact cu mufa sau cu saua electrosudabila;

Ø      adancimea de razuire va fi 0,1 mm pentru tevi cu de < 63 mm, respectiv 0,2 pentru tevi cu de > 63 mm;

Ø      verificarea lungimii de fixare a tevilor in manson;

Ø      alinierea tevilor si mufei in dispozitivul aparatului de sudare;

Ø      alimentarea cu energie electrica si sudarea propriu-zisa.

à        Controlul imbinarii sudate

Se realizeaza conform instructiunilor furnizorului de aparate de sudare si ale celor de mufe electrosudabile. Se va verifica vizual alinierea pieselor ( teava - mufa ). Eventualele scurgeri de material constatate in urma unor controale vizuale conduc la respingerea ca necorespunzatoare a imbinarii sudate. Metodele nedistructive de verificare a sudurilor conductelor si fitingurilor din PE utilizate pentru transportul gazului metan se utilizeaza pe santier. Prin utilizarea lor se obtine date calitative privind sudurile efectuate de sudori calificati. Metodele nedistructive sunt diferite in functie de tipul de imbinare sudata. Metoda nedistructiva cea mai simpla si cea mai des utilizata este compararea cu suduri martor de fiecare tip in parte. La sudura cap la cap se verifica vizual si cu ajutorul aparatelor de masura dimensiunile cordoanelor de sudura. Acestea trebuie sa fie uniforme pe intreaga circumferinta, sa nu prezinte exfolieri fata de teava. Diametru conductei trebuie sa fie mai mic decat diametru minim dintre cele doua cordoane de sudura. Latimea celor doua bavuri care compun cordonul de sudura trebuie sa fie egala, admitandu-se diferente de maxim 10% intre cele doua cordoane. La sudura tip polifuziune se verifica forma, continuitatea si marimea bavurii care apare la imbinarea intre conducta si fiting. Totodata se compara dimensiunile bavurilor de la imbinarile alaturate. Se admit diferente de pana la 10% intre doua imbinari alaturate. Toate aceste verificari nedistructive duc la aprecieri relative privind modul de realizare a sudurilor de sudori calificati, fara a confirma calitatea acestora. Este obligatorie verificarea nedistructiva a 25% din imbinarile efectuate prin sudura cu sisteme care sa realizeze fotografii relevante a imbinarilor sudate. Verificarile nedistructive vor fi efectuate pe tronsoane de pana la 500 m in trei etape. In prima etapa se verifica 25% din suduri. In cazul in care una din sudurile verificate este defecta se trece la cea de-a doua etapa, in care se repeta verificarea pe alte 25% din sudurile tronsonului respectiv. Daca si in acest caz una din sudurile verificate este defecta se trece la etapa finala, in care se verifica si restul de suduri ale tronsonului.

Metode distructive de utilizare in imbinarea de conducte si fitinguri PE pentru gaz si se efectueaza in cadrul unor institutii si laboratoare autorizate.

Metodele distructive sunt urmatoarele:

Ø      verificarea la presiune interioara;

Ø      verificarea la tractiune;

Ø      verificarea la indoire;

Ø      verificarea la rasucire.

Pentru efectuarea lor se obtin date cantitative privind calitatea sudurii si comportarea acesteia in timp.

FISA TEHNOLOGICA PENTRU IMBINAREA CU RACORDURI MECANICE

Imbinarea dintre o conducta din PE si o conducta sau fiting prin filetare, racord de compresie, flanse sau de alte tipuri este o imbinare mecanica. Ansamblul astfel realizat trebuie sa asigure o rezistenta la presiune si etanseitate pe o durata indelungata (50 ani).

Se realizeaza intre conducte si fitinguri avand diametrele cuprinse intre 32 si 63 mm.

Fitingurile mecanice se produc intr-o gama variata de modele si pot fi de doua tipuri:

demontabile;

nedemontabile - fitinguri rapide;

Fitinguri demontabile sunt formate din:

inel interior (prevazut cu o conicitate care evazeaza teava; se introduce in interiorul conductei);

niplu cu filet;

inel interior (sectionat si prevazut cu o conicitate care preseaza pe peretele interior al tevii, se introduce pe exteriorul conductei);

garnituri de etanseitate;

piulita de strangere.

Dupa introducerea conductei intre cele doua inele si strangerea piulitei se realizeaza etansarea intre fitinguri de metal si conducta din PE.

Aceste fitinguri pot fi utilizate pentru trecerea de la PE la metal.

Fitingurile nedemontabile sunt formate din:

corp;

inel interior;

garnituri de etanseitate.

Imbinarea intre fitingul interior si teava se realizeaza prin simpla introducere a tevii in lung, capatul fitingului fiind sanfrenat si capatul anterior introducerii.

FISA PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

la lucrari din sistemele de alimentare cu gaze naturale

In toate etapele de proiectare, executie, exploatare si utilizare din sistemele de alimentare cu gaze naturale, indiferent de forma de proprietate, se vor respecta normele si dispozitiile referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor.

Obligatiile si raspunderile pentru prevenirea si stingerea incendiilor revin conducatorilor locurilor de munca a constructorilor, personalului de exploatare de la furnizor si de la beneficiar, precum si tuturor categoriilor de beneficiari. Conducatorii locurilor de munca au obligatia ca direct, sau prin delegat, sa analizeze in principal:

Ø      instruirea personalului la fazele si interventiile stabilite prin legislatie, intocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

Ø      verificarea starii utilajelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau indepartarea celor care prezinta pericol de incendiu;

Ø      masurile organizatorice de prevenirea si stingerea incendiilor, specifice instalatiilor de gaze naturale, referitoare la formarea si componenta echipelor de lucru, anuntarea consumatorilor privind inchiderea si deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea generatoarelor si a buteliilor de acetilena etc.

Personalul de exploatare are urmatoarele obligatii:

Ø      sa participe la toate instructajele;

Ø      sa nu utilizeze scule si echipamente defecte sau neadecvate mediului de lucru;

Ø      sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat la cunostinta la instruire, precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor.

Punctele de lucru, incaperile statiilor de reglare masurare si posturile de reglare masurare precum si incaperile in care exista instalatii de utilizare a gazelor naturale se echipa si dota cu mijloace de stingere potrivit normelor specifice de dotare.

Mijloacele de stingere se vor amplasa la loc vizibil si usor accesibil si se vor verifica la termenele prevazute in instructiunile date de furnizor.

In caz de incendiu la instalatiile de gaze naturale, personalul prezent sau beneficiarul, dupa caz, inchide in primul rand robinetul de incendiu si apoi procedeaza la stingerea incendiului, concomitent cu anuntarea pompierilor.

In cazul in care nu este posibila oprirea gazelor naturale datorita provenientei necunoscute a acestora, pentru a nu se crea acumulari de gaze urmate de explozii, pana la sosirea pompierilor se procedeaza numai la racirea zonelor invecinate, fara stingerea flacarii de gaz.

Executarea lucrarilor cu foc deschis, in locuri cu pericol de incendiu, este admisa numai dupa luarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor necesare si dupa obtinerea permisului de lucru cu foc.

Aceste lucrari se executa numai de catre echipe instruite in acest scop si dotate cu echipament de lucru, protectie si interventie adecvat.

In vederea realizarii interventiei de stingere, se organizeaza echipe cu atributii concrete si se asigura masuri si posibilitati de alertare a unitatilor de pompieri.

Se interzice racordarea focarelor obisnuite, definite conform STAS 6793, alimentate cu gaze naturale, la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pacura, carbune, etc.).

Inainte de aprinderea focului in aparate de utilizare neautomatizate si la arzatoare, utilizatorul va respecta si asigura urmatoarele:

Ø    ventilarea incaperilor si centralelor termice in care functioneaza aparate cu flacara libera;

Ø    controlul tirajului aparatelor racordate la cos;

Ø    controlul robinetului de manevra al aparatului, depistarea si inlaturarea eventualelor scapari de gaze;

Ø    accesul aerului de ardere in focar;

Ø    ventilarea focarului.

La aprinderea focului se va respecta principiul "gaz pe flacara".

Aprinderea se va face cu aprinzatorul special, fiind interzisa folosirea chibriturilor, precum si a hartiei, deseurilor sau a altor materiale, care pot obtura orificiile de refulare ale arzatoarelor.

La aprinderea sau stingerea focului, gazele vor fi inchise sau deschise de la robinetul principal si apoi de la robinetul arzatorului(aparatului).

Stingerea focului, in cazul aparatelor racordate cu furtun, se va face prin inchiderea robinetului de siguranta amplasat inaintea furtunului, iar dupa stingerea flacarii se inchide si robinetul de manevra.

FISA TEHNOLOGICA PENTRU SUDURA

1. Consideratii generale

Grosimea minima a peretilor tevilor utilizate in instalatiile de gaze naturale trebuie sa fie cuprinse in standardele specificate in din NT-DPE-01/2004, tabelul nr. 8.

a. pentru conducte aparente ale sistemului de alimentare (inclusiv bransamente) se vor utiliza:

- teava din otel fara sudura, laminata la cald, S EN 10208-1;

- teava din otel fara sudura, trasa la rece, S EN 10208-1;

- teava din otel trasa, pentru industria petroliera, S EN 10208-1;

- teava din otel sudata elicoidal pentru conducte petroliere, COWH EN 10208-1;

- teava din otel sudata elicoidal, COWH EN 10208-1;

- teava din otel sudata longitudinal, pentru instalatii, neagra sau zincata, EW EN 10208-1 numai pentru conducte supraterane.

b. pentru panouri de masurare se vor folosi numai tevi din otel fara sudura, laminate la cald sau trase la rece, S EN 10208-1, executate din marci de otel STAS 8183/80.

Executia imbinarilor sudate se va face utilizand tehnologii omologate, in conformitate cu STAS 6662; 6762; 7084/4; 8183; 8299; 11400, instructiuni ISCIR CR 9-84.

Sudurile cap la cap se executa din punct de vedere al procedeului de sudare cu flacara oxiacetilenica la conducte avand diametrul pana la 100 mm si cu arc electric la conducte avand orice diametru.

Conform art. 10.18 din NT-DPE-01/2004, imbinarile prin sudura pentru conductele subterane si aeriene, trebuie sa corespunda clasei de calitate II, prevazuta in Instructiunile tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate la conducte tehnologice, Indicativ I.27.

Avand in vedere cele de mai sus in continuare se vor prezenta conditiile tehnice pentru aceasta clasa de sudura.

Sudorii care executa imbinari sudate cu clasa de calitate II vor fi autorizati conform prescriptiilor tehnice ISCIR CR 9 - 84, si NT-DPE-01/2004.

2. Operatiuni premergatoare sudurii

Se controleaza tevile, care urmeaza sa fie imbinate in tronsoane, daca nu au marginile deformate sau ovalizate. Capetele ovalizate sau deformate se vor inlatura prin taiere cu flacara oxiacetilenica.

Pentru formarea tronsoanelor se dau urmatoarele indicatii:

- pentru teren deschis cu aliniamentul drept fara canalizatii subterane, lungimea tronsoanelor se stabileste functie de capacitatea de ridicare a carligului macaralei si greutatea pe metru liniar a tevii;

- pe cai publice cu alte canalizatii subterane, lungimea tronsoanelor se stabileste dupa distantele intre canalizatiile ce urmeaza a fi traversate, dupa locul vanelor de separare, schimbari de aliniament si alte conditii concrete si particulare de executie.

Tronsoanele realizate se aliniaza prin rostogolire pe scanduri asezate pe role. Toate deplasarile tevilor pentru apropiere si aliniere se fac prin rularea scandurilor pe role pentru a nu se deteriora izolatia.

Dupa curatire, distantare si aliniere cele doua tevi se solidarizeaza intre ele prin 4 (patru) puncte de sudura electrica.

3. Sudura electrica

Se utilizeaza la tevi de otel cu continut de carbon 0,26%, folosind ca material de aport electrozi corespunzatori otelului si felului curentului electric de sudura, cu grosimea minima de 0,25 mm.

Rezistenta la tensiune si continutului de carbon al electrodului trebuie sa fie acelasi cu ale tevii.

Curentul electric poate fi alternativ sau continuu, functie de aparatul de sudura disponibil.

Pentru sudura se vor utiliza electrozi conform STAS 1125/2 - 81, de tip E.51; E.1.

Grosimea electrozilor se va alege functie de grosimea peretelui tevii dupa cum urmeaza:

Pregatirea rosturilor pentru sudura cap la cap sau in V se face conform STAS 6664.

Sanfrenarea capatului de teava care urmeaza a fi imbinat prin sudura se va face la un unghi de 30^º. Deschiderea rostului va fi de 1 - 3 mm, iar inaltimea rostului ramasa netesita va fi de 2 mm.

Daca suprafetele de sudat sunt curatate la luciul metalic, se trece la aplicarea primului strat de sudura electric de 3,25 mm de la fundul tesurilor pana la deplasarea in zig - zag a electrodului de la un cap la celalalt.

Grosimea acestui strat nu va depasi 3 mm. Stratul trebuie sa fie uniform si fara nici un fel de pori,

incluziuni, zgura, fisuri sau crapaturi, cu marginile fara praguri de metal.

Dupa incheierea stratului sudorul indeparteaza prin usoara ciocanire zgura si curata prin frecare cu peria de sarma stratul aplicat si topiturile.

Daca se observa pori, goluri, zgura sau alte defecte, pe o lungime de 20 mm, pe fiecare parte a defectului stratul depus se taie cu dalta si se reface corect.

Straturile urmatoare se aplica in acelasi mod cu primul strat insa cu electrozi mai grosi

Controlul si verificarea calitatii sudurilor cap la cap se executa conform prevederilor I.27 prin gamagrafierea sudurilor in procent de 25%. Toate sudurile de pozitie se verifica prin metodele nedistructive si se include in procentul de mai sus, in conformitate cu NT-DPE-01/2004.

La sudarea tevilor din otel OLT 35 ca material de aport se pot utiliza:

- sarma de otel pentru sudare STAS 1126, marcile S 10, S 10X sau S 10XIX;

- electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor STAS 1125/6435 grupa I.

Pentru asigurarea corespondentei electrozilor cu caracteristicile materialului tubular si cu conditiile de sudare (caracterul invelisurilor, pozitia de sudare, felul si intensitatea curentului etc) este necesara consultarea STAS 7240 'Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate' cat si a fisei tehnice elaborate de uzina producatoare, referitoare la caracteristicile tehnice ale marcii electrozilor.

Pentru a beneficia de calitatile prescrise electrozii trebuiesc manipulati fara a tranti cutiile sau lazile. De asemenea vor fi transportati in vehicule acoperite si depozitati in incaperi uscate ferite de umezeala, umiditatea maxima admisa fiind de 68%.

Electrozii cu invelis bazic care au venit inainte de utilizare in contact cu atmosfera umedavor fi uscati inainte de folosire timp de o ora la temperatura de 250 - 300⁰C.

Sudurile de pozitie vor fi executate cu cel putin 24 ore inainte de coborarea tronsoanelor in sant.

Calitatea lor se va verifica prin gamagrafiere.

I N S T R U C T I U N I P E N T R U U T I L I Z A R E A G A Z E L O R N A T U R A L E

Intretinerea , exploatarea si repararea instalatiilor de utilizare a gazelor naturale revin beneficiarului , care raspunde pentru buna lor functionare.

Pentru preintampinarea accidentelor cu pierderi de vieti umane si distrugeri de bunuri materiale, ce s-ar putea produce din cauza folosirii incorecte a instalatiilor de gaze naturale , se vor respecta cu strictete urmatoarele instructiuni

1. Inainte de aprinderea focului se fac urmatoarele operatiuni :

- ventilarea incaperilor in care functioneaza aparatele de utilizare , in centralele termicesi in incaperile cu aparate de consum cu flacara libera se asigura o ventilare permanenta .

- controlul tirajului aparatelor racordate la cos : in cazul in care se constata lipsa tirajului , nu se aprinde focul decat dupa efectuarea lucrarilor care sa asigure tirajul (curatirea cosului de fum , curatirea sobei , repararea aparatelor de evacuare mecanica a gazelor de ardere , deschiderea clapetelor de reglare ect.).

- controlul robinetului de manevra al aparatului de utilizare : daca robinetul este deschis, acesta se inchide si se ventileaza incaperea respectiva , precum si cele invecinate prin deschiderea usilor si ferestrelor, aprinderea focului se afce numai dupa aerisirea completa

- asigurarea accesului aerului de ardere la focarul aparatului de utilizare (prin deschiderea usitelor cenusarului la sobe, deschiderea fantelor pentru accesul aerului in focar , pornirea ventilatoruluiect.).

- verificarea functionarii aparatului de automatizare , dupa caz;

- ventilarea focarelor de la aparatele de utilizare.

2 . La aprinderea focului in aparatele de utilizare neautomatizate si arzatoare , se fac urmatoarele operatiuni :

- aerisirea focarului, minim 5 minute inainte de aprinderea focului;

- apropierea aprinzatorului de arzator ;

- deschiderea lenta a robinetului de manevra si aprinderea focului , concomitent cu supravegherea stabilitatii flacarii.

Aprinderea se face numai cu un aprinzator special construit in acest scop, fiind interzisa aprinderea directa cu chibrituri , hartie ect.

Aprinderea focului la apartelede utilizare automate se face conform instructinilor eleborate de fabrica producatoare.

3. Stingerea focului

Stingerea focului la aparatele de utilizare racordate cu furtun, se va face prin inchiderea robinetului de siguranta existent inaintea furtunului, dupa stingerea flacarii se inchide si robinetul de manevra.

In societati si institutii, focul se aprinde si se stinge numai de personalul instriut si insarcinat cu aceasta operatiune

prin grija conducerii unitatii benificiare, iar in cazul agentilor economici si a centrelor termice de bloc, prin personal calificat.

4. Indicatii speciale

La utilizarea gazelor naturale este interzis :

aprinderea focului daca aparatul de utilizare nu este etans sau nu are tiraj;

lasarea focului nesupravegheat , la aparatele neautomatizate ;

obturarea cosului de fum si a aparatelor de utilizare ;

modificarea instalatiilor de gaz fara aprobari legale si prin persoane neautorizate ;

dormitul in incaperi cu focul aprins ;

dormitul in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (resouri, aragaze ect.).

Daca se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele masuri:

stingerea tuturor focurilor;

deschiderea usilor si ferestrelor ;

nu se aprinde nici o sursa de foc ;

nu se manevreaza aparate electrice ;

PROGRAM PRIVIND CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Program pentru controlul calitatii:

Ø      Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati pentru participare cu minim 10 zile inaintea datei la care urmeaza sa fie facuta verificarea.

Ø      La receptia obiectivului, un exemplar din prezentul program complatat se va atasa la cartea constructiei.

Ø      Trecerea la executie se va face numai dupa insusirea si semnarea de catre proiectant si utilizator a prezentului program.

Ø      Coloana 4 se completeaza la data incheierii actului prevazut in coloana 2.

BIBLIOGRAFIE

Gheorghe, G., Distributia si utilizarea gazelor naturale, Editura Tehnica, BUCURESTI, 1972.

Mateescu, Th., Instalati sanitare si de gaze -curs , Editura "Gh. Asachi", IASI, 1989.

Mateescu, Th., Instalatii sanitare si de gaze- relatii si normograme de calcul, Editura "Gh. Asachi " , IASI, 1989

Mateescu , Th., Calculul instalatiilor sanitare, apa , canal, gaze, Editura " Gh. Asachi", IASI, 1996

Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor natural: NT - DPE - 01/2004 

Standarde de stat :STAS 715/2-88, STAS 9532/4-74, STAS 500/2-80, STAS 7635/80, STAS 6793, STAS 6664/74, STAS 6606, STAS 8539, STAS 9552, STAS 10138, STAS 10507, STAS 1126/80, STAS 1125/82, STAS 7335/86, STAS 2484/83, STAS 8050/79, STAS 6800/91, STAS 7335.