INSTALATIA FARURILOR

INSTALATIA FARURILOR

Iluminarea drumurilor pe timp de noapte sau in alte conditii de vizibilitate redusa se realizeaza cu ajutorul farurilor. Buna functionare a acestora constituie o conditie absolut necesara pentru a oferi automobilului siguranta si securitate in circulatie.

O cerinta inportanta a farurilor este aceea de a ilumina drumul in mod uniform , pe o largime convenabila si o raza de vizibilitate cat mai mare, in mod special la viteze mari.

Urma petei luminoase pe sosea trebuie sa fie neta, cu o distributie cat mai uniforma, fara a produce orbirea celor are circula din sens opus.

CONSTRUCTIA SI CLASIFICAREA FARURILOR

Farurile automobilelor sunt formate din sursa de iluminare primara sau becul, elementul optic format din dulie, reflector si dispersor si corpul sau carcasa farului cu rama.

Sursele primare sunt constituite in general din lampile cu incandescenta (becurile) si numai in anumite cazuri se folosesc lampile (tuburile) fluorescente, care necesita tensiuni alternative de valoare relativ mare.

Becurile auto sunt formate sin doua filamente incandescente (bilux) faza scurta si faza lunga, cu electrozii suport incorporati in izolatorul de sticla: balonul care inchide sistemul incandescent si soclul cu flansa metalica.

Filamentele reprezinta partea activa a becului, utilizandu-se in acest sens materiale care rezista la temperaturi maxime ca: wolframul (3370 grade c),tantaul (2800 grade c) si osmiu (2500 grade c). In prezent, cel mai utilizat material la constructia filamentelor este wolframul. De dimensionarea filamentului si de calitatea materialului utilizat depind caracteristicile functionale ale becului privind: tensiunea de utilizare (in V), puterea (in W) si fluxul luminos (in lm).

In ceea ce priveste caracteristicile luminoase ale becurilor se constata ca la o crestere cu 10% a tensiunii de alimentare, aceasta produce o crestere cu circa 50% a fluxului luminos, in schimb durata de functionare a becului se reduce cu circa 27%. Din punct de vedere a numarului de filamente becurile auto pot fi cu filament simplu (normal) sau cu 2 filamente (bilux) ultimele date fiind utilizate la faruri.

Dupa tensiunea de utilizare becurile se construiesc pentru 6, 12,si 24 V. De asemena ele se executa pentru diferite puteri, cuprinse intre 25 si 55 W, cele mai utilizate fiind de 45+40 W. Filamentul de 45 W se utilizeaza pentru faza lunga iar filamentul de 40 W pentru faza scurta de intalnire sau cod.

Filamentul 3 al fazei lungi se afla in focarul elementului optic, de aceea razele luminoase ale fazei lungi sunt concentrate intrun fascicul ingust, dirijat aproape paralel cu axa reflectorului, respectiv cu suprafata drumului, si lumineaza puternic la distante mari de 100-200 m. Filamentul 2 al fazei scurte este plasat in fata focarului oglinzii si este prevazut la partea inferioara cu un ecran metalic special.

Acesta are rolul de a dirija fasciculul luminos spre partea superioara a oglinzii, dupa care este proiectat in jos pana la o distanta de 30-50 m. Daca se indreapta fasciculul luminos al fazei scurte spre un perete (ercan), atunci pata luminoasa va avea forma unei elipse cu jumatatea superioara taiata.

Linia superioara de iluminare in partea stanga a petei luminoase, rece prin axa orizontala a elipsei iar partea dreapta dupa o linie care pleaca in sus din centrul elipsei, sub un unghi de 15 grade fata de axa orizontala, obtinandu-se astfel iluminarea asimetrica (de tip european).

O astfel de forma a fasciculului luminos asigura o iluminare buna a drumului (in special a partii drepte) si micsoreaza posibilitatea de orbire a soferilor care circula din sens opus. La unele faruri, in elementul optic, in fata becului se monteaza ecranul. El retine razele centrale paralele, emise de filamentul becului si asigura delimitarea mai accentuata a granitei (intre zona luminoasa si cea intunecata) superioare a fasciculului luminos al fazei scurte, ceea ce asigura efectuarea mai precisa a reglajelor la faruri.

In afara de iluminatul asimetric de tip european se foloseste si sistemul de iluminat cu fascicul concentrat, de tip american. La acesta fasciculul fazei scurte este de aceeasi

intensitate luminoasa cu cel al fazel lungi, este concenra si dirijat in jos, iar la schimbarea fazelor intensitatea luminoasa nu se schimba.

De asemenea fazele lungi ale celor 2 faruri lumineaza soseaua incrucisat ia la schimbarea fazelor, numai farul din dreapta trece pe faza scurta, farul din stanga ramanand pe faza lunga luminand la distanta partea dreapta a drumului fara sa produca orbirea.

Balonul becului in forma de bulb (cireasa) inchide ermetic filamentul becului. Balonul din sticla inchide un spatiu in care s-a facut vid, dupa care se introduc anumite gaze rarefiate, ce au drept scop ridicarea tensiunii efective de lucru, cresterea puterii si eficacitatii luminoase, respectiv randamentul luminos.

In afara de randamentul ridicat lampile cu iod au o stralucire si o durata dubla in raport c cele obisnuite, un volum mai mic si o centrare mai buna in elementul optic.

De asemenea pentru a face fata temperaturilor ridicate, sticla balonului a fost inlocuita cu cuart transparent.

Soclurile becurilor sunt elemente de legatura care asigura montajul becului, centrarea fata de elementul optic, cat si conectarea la retea a filamentelor prin intermediul bornelor, balonul este rigidizat de soclul prin intermediul unui lac special. I n general toate soclurile becurilor auto, cu exceptia celor tubulare (sofit) sunt cu fixare in sistem baioneta.

Din pucnt de vedere al dispunerii ergourilor (bornelor) pe soclul baioneta, exista urmatoarele constructii:

tipul francez - cu trei ergouri asimetrice,

tipul bosch - cu trei ergouri simetrice de marimi difetite,

tipul american - cu trei ergouri simetrice acestea fiind marcate cu indicatia "sus" sau "jos" pentru a nu fi inversate la montare. Doua ergouri sunt pentru alimentarea filamentelor fazei lungi, respectiv fazei scurte iar al treilea comun pentru masa.

Din punct de vedere al modului de ghidare si fixare a soclului in dulie sau in elementul optic, soclurile sunt de doua feluri:

cilindrice cu ghidaj pe suprafata laterala

cilindrice cu ghidaj pe fata frontala (cu flansa). In primul caz contactul plotului central al soclului se realizeaza prin intermediul unui contact cu arc din dulie. In cel de al doilea caz contactul cu langheta se realizeaza prin intermediul mufei cu prize prevazute cu fise speciale AMP.

Racordarea mufei (placii sau stecherului) cu borne, in instalatia electrica a farurilor se realizeaza prin intermediul a trei conductoare. Astfel, de exemplu la autoturismele LADA conductorul (de culoare verde) alimenteaza filamentul fazei lungi, iar conductorul de culoare gri alimenteaza filamentul fazei scurte, iar conductorul nergu se racordeaza la surubul de fixare a corpului farului, respectiv la masa autoturismului.

Protejarea conductoarelor la trecerea in carcasa se realizeaza prin intermediul unor mansoane din cauciuc sau masa plastica.

Flansa de fixare metalica se executa in trapete. Trapeta flansei cu diametrul mare serveste pentru fixarea becului in reflectoarele farurilor cu diametru mai mari (exemplu : farurile tip FG-140 ale autoturismelor LADA-1200), iar treapta cu diametrul mai mic serveste pentru montarea becului in reflectoarele farurilor cu diametre mai mici, de exemplu : farurile tip FG-145 si tip FG-146 ale autoturismelor LADA-1500.

Flansele sunt prevazute cu iesindurile care intra in degajarile corespunzatoare din corpul reflectorului. De aceea becul se monteaza in elementul optic intr-o pozitie strict determinata, fapt ce nu necesita reglarea pozitiei becului, respectiv a filamentelor in raport cu focarul reflectorului. In exterior al partea posterioara a reflectorului, becul este prevazut cu o garnitura inelara de etansare, din material plastic impotriva patrunderii prafului si umezielii.

Elementul blocului optic - nedemontabil - se compune din oglinda reflectoare si geamul dispersor fixat etans de oglinda.

Oglinda reflectoare confectionata din tabla de otel prin ambutisare, are forma unui parabolid de rotatie si are rolul de a mari intensitatea si de a concentra fasciculul de raze luminoase, proiectandu-le in lungul axei sale, in situatia cand filamentul becului se afla in focarul sau.

Cea mai mare parte a razelor emise de filament sunt reflectate de oglinda care mareste intensitatea de iluminare, obtinandu-se astfel un fasicul puternic care asigura iluminarea optima a drumului la distante mari.

O mica parte din razele emise de filament ies direct, fara a mai fi reflectate de oglinda. Intensitatea luminoasa a acestor raze (directe) este mult mai slaba, sumt imprastiate, iar la distanta de 5-10 m isi pierd isi pierd eficaciatea. Pentru imbunatatirea acestei situatii la unele constructii de exemplu : FIAT, LADA, MOSCKVICI etc in fata becului se monetaza ecranul.

Pentru realizarea oglinzii suprafata inferioara a reflectorului este acoperita cu lac, dupa care se depune un strat subtire de oxizi de aluminiu, prin procedeul de sublimare (metalizare) a aluminiului in vid (aluminizare).

Inn afara de aluminiu care are o utilizare larga, datorita avantajelor pe care le prezinta din puct de vedere economic, se mai utilizeaza materiale albe, cu coeficient mare de reflexie si anume : argint suflat sau depus pe sulfura de argint, nichel sau crom depus prin metode electrolitice.

Capacitatea cea mia buna de reflexie o are argintul, care nu se aplica in fabricatia de serie fiind scump.

Natura materialului, calitatea suprafetei precum si forma si dimensiunile geometrice ale reflectorului determina calilatea fasciculului de lumina reflectat.

Astfel, pentru a aobtine ca pe suprafata parabolica a reflectorului sa cada un numar cat mai mare de raze emise de filament, constructiv s-a urmarit a se micsora la minim distanta focala, concomitent cu marimea diametrului reflectorului (de exemplu : farul tip FG-140).

In fata reflectorului, si montat etans de acesta, se afla si geamul dispersor. Suprafata exteriara a dispersorului este neteda, iar cea interioara este preazuta cu un sistem combinat de lentile prismatice, cilindrice, etc., care au rolul de a produce reflexia si refractia necesara, respectiv de a uniformiza si imprastia fasciculul de raze reflectate, in forma si intensitatea cea mai buna pentru iluminat.

Dispersarea fasciculului de raze luminoase are loc mai mult in plan orizontal, decat in plan vertical, fapt care imbunatateste sbstantial iluminarea drumului si in special, a marginilor acestuia, unde se afla de regula majoritatea obstacolelor care prezinta un pericol potential pentru siguranta circulatiei pe timp de nopate.

De aceea, in situatita cand se indreapta faciculul de raze luminoase a fazei lungi pe un perete, pata luminoasa va avea forma unei elipse.

O astfel de dispersare a luminii asigura iluminare optima a drumului in fata automobilului, inlatura contrastele, umbrele, petele prea luminoase sau intunecate, cat si eliminarea jocurilor de umbre si pete luminoase care apar in timpul mersului, obosesc ochiul facand conducerea grea sau chiar imposibila. De asemenea, dispersorul asigura iluminarea obtima a drumului in imediata apropiere automobilului, fapt care contribuie la usurarea conducerii.

De aceea, atat constructia farurilor cat si caracteristicile lor mecanice, electrice, fotometrice, etc trebuie sa corespunda normelor internationale inclusiv prescriptiilor elaborate de C.E.E.-O.N.U.

Corpul este confectionat din tabla vopsita, la care prin intermediul arcurilor si a doau suruburi se fixeaza rama interioara. In aceasta rama sunt practicate trei degajari in care patrund clemele de fixare a elementului optic. Degajarile in rama si respectiv clemele elementului optic sunt dispuse asimetric fata de axa farurilor. De aceea elementul optic poate fi montat in rama numai intr-o singura pozitie determinata.

Elementul optic se sprijina de rama interioara prin intermedul ramei exterioare, din otel cromat care, la randul ei, se fixeaza de rama interioara prin trei suruburi.

Suruburile servesc atat pentru fixarea ramei interioare cat si pentru reglarea directiei fasciculului luminos al farului. Astfel la insurubarea sau dessurubarea surubului el apropie sau departeaza de corpul farului partea superioara a ramei si lipit de acestea, elementul optic se roteste fata de axa orizontala.

Prin insurubarea sau dessurubarea surubului,elementul optic se roteste fata de axa verticala. Surubul se insurubeaza in piulitele din material plastic autoblocabile. Placutele de sustinere a piulitelor sunt fixate de corpul farurilor.

Farurile trebuie instalate la inaltime maxima fata de sol de 1,10 m, iar cea minima de 0,45 m; departarea maxima de la marginea caroseriei trebuie sa fie de 0,40 m sau sub 0,30 m cand lampile de semnalizare sunt montate la un loc cu farurile; departarea intre faruri trebuie sa fie mai mare de 0,60 m. Culoarea luminii trebuie sa fie identica la amble faruri alba sau galbena.

Spre deosebire de farurile europene descrise mai sus la cele americane elementul optic format din bec, reflector si dispersor constituie un tot unitar nedemontabil, cunoscut sub denumirea sealed-beam sau becfar.

La aceste faruri, grupul filament bilux este introdus direct in spatiul inchis ermetic de reflector si dispersor, in care s-a facut vid ori sau introdus inerte. Se folosesc in acest sens doau tipuri constructive : sistemul Westing House si sistemul Guide. Sistemul Westing House este prevazut cu un reflector din sticla care impreuna cu filamentele sudate de acesta, ca la un bec obisnuit si dispersorul formeaza un tot unitar, in cazul spargerii dispersorului filamentele se ard imediat, scotand din serviciu intreg farul.

Sistemul Guide are un reflector din metal, insa cele doua filamente sunt protejate de un balon din sticla. In cazut spargerii dispersorului iluminatul continua sa existe. Cand unul din filamente se arde intreg farul trebuie inlocuit.

Avantajele acestor sisteme costau in faptul ca nu necesita lucrari de intretinere, reflectorul este ferit de actiunea agentilor exteriori care produc oxidarea, iar filamentul este mentinut intr-o pozitie corecta in raport cu reflectorul, fapt care asigura iluminatul maxim.

Punctul de vedere al formai corpului, locului de montare si numarul acestora se poate face urmatoarea clasificare a farurilor:

Farurile aparente: aceste faruri au in mod obligatoriu carcasa sunt de sine statatoare si au o forma geometrica bine determinata. S-au utilizat la autovehiculele de tip mai vechi, iar in prezent se utilizeaza la tractoare, motociclete, etc.

Farurile ingropate pot fi cu sau fara carcasa. Ele se incorporeaza estetic si aerodinamic in partea frontala a caroseriei. Ele reprezinta tipul constructiv cel mai utilizat in prezent.

Faruri duble (Dual Sistem) sunt de tip ingropat si se aplica la autoturismele FIAT 1300, 1500, 124, MOSKVICI 408, 412, LADA 1500 etc. astfel cele doau faruri exterioare tip FG-145 ale autoturismului LADA 1500 se folosesc pentru iluminatul de distanta si pentru iluminatul de intalnire. Farurile interioare tip FG-146 se folosesc numai pentru iluminatul de distanta, filamentul fazei scurte ale acestora nu este racordat la retea.

La conectarea fazei lungi se aprind toate cele patru faruri, asigurand o iluminare buna si uniforma a drumului iar la conectarea fazei scurte lumineaza numai farurile exterioare.

Farurile exterioare se deosebesc de cele interioare prin sistemul de prisme ale dispersoarelor, farurile interioare nu sunt prevazute pe ecran iar degajarile pentru montarea elementului optic au coordonate diferite astfel ca elementul optic al farurilor interioare sa nu poata fi montate la farurile exterioare.

De asemenea farurile din dreapta nu sunt interschimbabile cu cele din stanga.

Faruri dreptunghiulare: la acestea reflectorul nu mai este un paraboloid de revolutie ca la farurile descrise mai sus. El este format din suprafete parabolice racordate. In afara de forma estetica mai adecvata mastilor masinilor moderne, ele realizeaza o distributie mai buna a facicului luminos pretandu-se mai bine la iluminatul asimetric.

Din punct de vedere al utilizarii pe automobile farurile pot fi clasificate astfel:

Faruri pentru iluminatul drumului

Faruri pentru ceata

Faruri de cautare

Farurile de ceata se caracterizeaza prin faptul ca utilizeaza razele de lumina galbena, distanta focala a reflectorului este mai mica decat a fazei de incrucisare, pentru concentrarea fasciculului luminos pe distanta mica, iar dispersorul prezinta o ingrasare importanta la partea superioara, in ceea ce priveste pozitionarea farurilor de ceata distanta de la sol trebuie sa fie de maxim 0,25 m iar distanta de la marginea laterala a caroseriei nu trebuie sa depaseasca 0,40 m

Schema conecsiunilor si circuitelor instalatiei

Electrice a farurilor

Conectarea farurilor in instalatia electrica a automobilului, respectiv alimetarea acestora de la sursele de curent , se realizeaza in general prin intermediul urmatoarelor elemente:

Comutatorul cu cheie de contact, comutatorul central de lumini, patru sigurante, conductoare electrice, regletele sau casetele cu borne si accesoriile necesare.

La unele constructii (Fiat si Lada) se mai foloseste in plus un intrerupator simplu sau dublu pentru lumini exterioare prin intermediul caruia se face alimentarea comutatorului central de lumini si a lampilor de pozitie. De asemenea la automobilele cu patru faruri in momentul conectarii celor patru filamente corespunzatoare fazei lungi, acestea consuma un curent de 15-16 A. Un astfel de curent poate sa deterioreze contactele comutatorului central de lumini calculat pentru o valoare a curentului de 8 A. De aceea, faza lunga a farurilor se conecteaza prin intemediul unui releu suplimetar ale carui contacte sunt capabile sa suporte un curent de 20 A, iar prin contactele comutatorului central trece numai curentul de alimentare a infasurarii releului care nu depaseste 0,3 A.

In pl. V se prezinta schema electrica de conectare a farurilor autoturismelor LADA-1500.

In situatia de nefunctionare, contactele releului sunt deschise intrerupand circuitul curentului permanent de alimentare a sigurantelor numarul 3 si 4 ale fazei lungi.

Conecatrea farurilor se realizeaza astefel :

Faza scurta : se conecteaza intreruptorul pentru lumini exterioare, se actioneaza (in jos la prima pozitie) maneta comutatorului central de lumini; in aceasta situatie curentul se inchide pe urmatorul circuit: borna "+" a bateriei sau borna "30" a alternatorului - caseta de distributie - bornele "30" - "INT" ale comutatorului cheiide contact - intreruptorul luminilor exterioare - conductorul de culoare verde - comutatorul central de lumini- sigurantele numarul 5 si 6 (simbol 56b) filamentul becurilor fazei scurte ale celor doua faruri exterioare (prin cele doua conductoare de culoare gri, respectiv gri cu dungi negre) masa - borna "-" a bateriei acumulatoare, respectiv corpul alimentatorului.

Faza lunga: pentru obtinerea fazei lungi dupa conectarea intreruptorului pentru lumini exterioare se actioneaza (in jos la a doua pozitie) maneta comutatorului central de lumini.

Conectarea fazei lungi se realizeaza cu ajutorul a doua circuite si anume : circuitul de comanda (de excitatie) a releului , a carui intensitate are valoare mica 0,3 A si circuitul propriu zis de alimentare a celor patru becuri ale farurilor, a carui intensitate este mare, respectiv de 15-16A si anume :

CURENTUL CIRCUITULUI DE COMANDA : se inchide pe urmatorul traseu :

Borna "+" a bateriei de acumulare sau borna "30" a alternatorului - caseta de distributie - bornele "30" - "INT" ale comutatorului cheii de contact - intreruptorul luminilor exterioare - conductorul de culoare verde - comutatorul central de lumini - borna "85" si infasurarea de excitatie a releului - borna "86" a releului - masa - borna a bateriei respectiv corpul alternatorului.

La trecerea curentului prin infasurarea releului miezul acestuia se margineaza si atrage armatura mobila, inchide contactele conectand prin aceasta circuitul propriu-zis de alimentare a becurilor de la faruri.

CURENTUL CIRCUITUL CIUCUITULUI PROPRIU-ZIS DE ALIMENTARE a becurilor farurilor se inchide pe urmatorul traseu: borna "+" a bateriei respectiv borna "30" a alternatorului, caseta de distributie - borna 30/51 si contactele inchise ale releului - borna "87" a releului - conductorul de culoare neagra - sigurantele numarul 3 si 4 - cele doua conductoare (de culoare verde, respectiv verde cu dungi negre) filamentul celor patru becuri ale farurilor - masa, borna a bateriei, respectiv corpul alternatorului.

Tot de la siguranta numarului 3, prin conductorul de culoare verde cu dungi negre se alimenteaza, in aceasta situatie si becul de control, de semnalizare a aprinderii (conectarii) fazei lungi incorporat in vitezometru.

Claxonul de lumini se obtine, pentru scurt timp, la actionarea in sus (fata de axa volanului) , a manetei comutatorului central de lumini si indiferent de pozitia clapetei intreruptorului de lumini exterioare. Conectarea claxonului de lumini se obtine de asemenea cu ajutorul a doua circuite si anume : circuitul de comanda (de excitatie) a releului, si circuitul propriu-zis de alimentare a celor patru becuri ale farurilor, dupa cum urmeaza:

CURENTUL CIRCUITULUI DE EXCITATIE se inchide pe urmatorul traseu: borna "+" a beteriei de acumulare - caseta de distributie - bornele "30" - "INT" ale consumatorului cheii de contact - comutatorul central de lumini - conductorul de culoare albastra cu dungi rosii - borna "85" si infasurarea de excitatie a releului - borna "86" a releului - masa - borna "-" a bateriei respectiv corpul alternatorului.

La trecerea curentului prin infasurarea releului miezul acestuia se magnetizeaza si atrage armatura mobila, inchide contactele, conectand prin aceasta circuitul propriu-zis de alimentare a becurilor farurilor.

CURENTUL CIRCUITULUI PROPRIU-ZIS de alimentare a becurilor farurilor se inchide prin contactele releului pe acelasi traseu (circuit) deschis mai inainte, la conectarea fazei lungi respectiv la fel ca si in cazul conectarii spre stanga, la a doua pozitie a manetei comutatorului central de lumini.

In pl. V se prezinta schema electrica de conectare a farurilor autoturismelor LADA-1200 si LADA break. Conectarea farurilor se face la fel ca la autoturismele LADA-1500, cu deosebire ca la LADA-1200 acestea nu mai sunt prevazute cu regleta de conectare a bateriei cu alternatorul si nu au releu pentru faruri. De asemenea s-a patrat aceeasi numerotare a elementelor care intra in componenta instalatiei electricea farurilor la care s-a adaugat aparatelor de bord. Si la celelalte automobile conectarea farurilor se face principial in mod asemanator, putand sa existe mici deosebiri, legate de particularilatile constructive ale unor elemente ca, de exemplu, comutatorul central de luminicare poate fi actionat atat prin bascularea manetei, prin actionarea axiala cat si prin rotirea acesteia. De asemenea acestea pot avea incorporatsi intrerupatorul claxoanelor (de exemplu, autoturismele RENAULT, DACIA, SKODA 105S, 120LS etc.)

REGLAREA FARURILOR

Reglarea incorecta a luminii farurilor creeaza mari dificultari in circulatia pe timp de noapte, cat si o stare de incordare si oboseala accentuata a soferului, fie ca nu vede bine persoanele sau obstacolele de pe partea carosabila, fie ca este orbit de autovehiculele care circula din sens opus.

Reglarea farurilor se poate efectua cu ajutorul ecranului sau panoului de proiectie sau cu ajutorul aparatelor optice speciale (regloscoapelor) .

REGLAREA FARURILOR CU AJUTORUL ECRANULUI DE PROIECTIE

Pentru aceasta, se aseaza autoturismul, de regula, fara incarcatura (daca firma constructoare nu specifica acest lucru) pe o platforma orizontala asfaltata sau betonata la distanta L= 5-10 m de un ecran vertical, de culoare alb opac sau albastru, situat daca e posibil in penumbra creata de un perete transversal. Axa longitudinala a autoturismului trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata ecranului. Daca platforma se pregateste pentru verificarea a mai multor autoturisme, pe platforma se va trasa distanta L de 10 m, 7,5 m si 5 m aceasta fiind in fuctie de indicatiile uzinei constructoare.

Se verifica daca presiunea in pneuri este cea corecta. Pentru a aseza suspensia in stare normala de destindere, se balanseaza de cateva ori autoturismul in sens lateral. Pentru trasarea liniilor de referinta pe ecran se procedeaza astfel:

Se traseaza linia verticala axiala "O" care trece prin planul mdian al autoturismului si liniile verticale simetrice A ai B la distanta 2F care corespunde cu distanta intre axele ce trec prin centrele farurilor;

Se traseaza linia orizontala 1 la inaltimea "H" a carei valoare este egala cu distanta de la platforma la centrul farurilor;

Se traseaza sub linia 1, linia orizontala si paralela 2, la distanta h fata de linia 1 sau H fata de sol.

Intersectia liniilor verticale A si B cu linia orizontala 2, reprezinta centrele fasciculelor luminoase ale farurilor pe ecran. La un reglaj corect, pe aceasta linie trebuie sa se situeze demarcatia intre partea luminata si cea neluminata a fazei de intalnire.

Pentru reglarea echipate cu doua faruri (exemplu LADA-1200) se procedeaza in felul urmator : se desurubeaza suruburile si dupa degajarea suporturilor din orificiile dreptunghiulare se scot ramele exterioare ornamentale.

Partea superioara a liniei de demarcatie a luminii fazei de intalnire trebuie sa se situeze pe linia 2 si cea inclinata cu 15 grade a ecranului iar cea a fazei lungi la intersectia liniilor A si Bcu linia orizontala 2.

Reglarea in plan orizontal se realizeaza cu ajutorul suruburilor, iar reglarea in plan vertical cu ajutorul suruburilor 3. suruburile 4 servesc la fixarea elementului optic de rama interioara. Deplasarea maxima admisa a punctului de intersectie a liniei A cu linia 2, spre exteriorul autoturismului este de 130 mm.

Reglarea farurilor autoturismului DACIA-1300, pe verticala, in functie de incarcatura se face actionandu-se asupra manetei; in situatia cand este incarcat se deplaseaza maneta in sus iar daca este gol maneta se deplaseaza in jos.

Reglarea farurilor in plan orizontal si vertical se efectueaza cu ajutorul suruburilor 2 si respectiv 3: la iluminarea fazei lungi, daca axele celor doua fascicule de lumina nu sunt paralele si la distanta F de axa autoturismuluise actioneaza asupra surubului de reglaj 2; la iluminarea fazei scurte daca inaltimea petei de lumina H1 este inferioara lui H cu 10-15 cm nu este indicat sa se actioneze ascupra surubului 3.

Pentru reglarea autoturismelor echipate cu patru faruri (exemplu LADA-1500) se procedeaza principial ca si in cazul autoturismelor cu doua faruri, cu deosebirea ca trebuie trasate pe ecran linii pentru farurile exterioare (faza de inatlnire) cat si separat pentru cele interioare (faza lunga)

In cazul cand platforma este mica si nu se poate aseza automobilul la distanta prescrisa L de 10 sau 5 m se va putea micsora distanta la jumatate. Tot odata se va micsora la jumatate si distanta h.

REGLAREA FARURILOR CU AJUTORUL APARATULUI OPTIC

Utilizarea aparaturiispecializate pentru verificarea si reglarea farurilor, prezinta avantajele de a nu mai necesita o platforma orizontala, nu mai este influentata de conditiile atmosferice iar durata operatiilor se scurteaza simtitor.

De obicei aparatele optice pentru reglarea arurilor sunt aparate mobile.

Aparatul se compune dintr-un cadru montat pe doua roti cu doua coloane verticale care ghideaza pe verticala carcasa ce prinde partea optica a aparatului. Pentru asezarea paralela cu axa longitudinala a automobilului aparatul este prevazut cu tija de reazem fata de rotile automobilului.

La unele constructii, centrarea axei optice a aparatului fata de centrul optic al farului cat si fata de axa longitudinala a automobilului se realizeaza prin metode optice.

Lentila biconvexa si sistemul optic interior colecteaza fasciculul luminos al farului si-l reproduce micsorat pe ecranul din sticla mata prevazut cu repere (cruci, cercuri etc) de reglaj pentru faza lunga si cu linii de reglaj pentru faza scurta simetrica si asimetrica. Observatorul care verifica reglajul farurilor pe ecran vede imaginea fasciculului luminos la fel ca pe ecranul de proiectie asezat la distanta de 5-10 m de faruri.

La verificarea si reglarea fazei lungi centrul luminos al elipsei trebuie sa se situeze pe crucea care marcheaza centrul ecranului. La verificarea fazei scurte asimetrice, trebuie ca granita intre zona luminoasa si cea intunecata sa se situeze pe linia inclinata in sus cu 15 grade iar la faza scurta simetrica pe linia orizontala.

In interiorul sistemului optic al aparatului, respectiv in centrul zonei luminoase a fazei lungi a farului se afla o celula fotoelectrica.

Celula fotoelectrica inlesneste masurarea intensitatii luminoase al sistemului optic al farului, cu ajutorul luxmetrului.

Cu ajutorul luxmetrului se poate masura daca intensitatea luminoasa a fazei lungi si scurte se incadreaza in prescriptii si daca este egala pentru ambele faruri.

Astfel pentru faza scurta, acul luxmetrului trebuie sa se situeze in zona verde a cadranului, ale carei limite corespund valorile cuprinse intre 0 si 25 lx. Pentru faza lunga acul luxmetrului trebuie sa se situeze in zona rosie a cadranului ale carei limite corespund valorilor cuprinse intre 15 si 250 lx.

Toleranta pentru masuratoare este este reprezentata prin linia de demarcatie intre zona verde si cea rosie, atat pentru faza scurta cat si pentru cea lunga.

Daca se pune luxmetrul inaintea farului deasupra liniei de separatie, respectiv in zona obscura iluminatul fazei scurte trebuie sa aiba 1,6 lx la distanta de 25 m sau 9,5 lx la distanta de 10 m. Iluminatul fazei lungi - tot in zona obscura - la distanta de 25 m trebuie sa fie de cel putin 16 lx iar la distanta de 10 m trebuie sa fie de 100 lx.

Cu ajutorul luxmetrului se poate diagnostica fara demontarea farului puterea si calitatile de iluminare ale becului, starea reflectorului - daca este oxidata, mata sau ruginita, cat si gradul de transparenta al dispersorului.

Intensitatea slaba de iluminare a farurilor se poate datora si bateriei descarcate, alternatorului care nu incarca suficient sau bornelor oxidate.

In cazul in care la verificare se constata ca faza a scurta a farului nu prezinta o pronuntata linie de demarcatie intre zona luminata si cea intunecata inseamna ca elementul optic al farului este dereglat sau elementele sale nu au fost montate corect.

Un astfel de far este impropriu circulatiei pe timp de noapte, deoarece produce orbirea soferilor care circula din sens opus.

Normele in vigoare prevad ca faza scurta sa lumineze sub 25 m iar faza lunga peste 100 m.

Inlocuirea becurilor la autoturismul LADA-1500, demontarea farului in vederea inlocuirii becului se face in ordinea urmatoare:

Se desfac suruburile si se scoate rama ornamentala;

Se slabesc suruburile dupa care se roteste rama exterioara in sensul acelor de ceasornic pentru a se desprinde;

Se scoate din corpul farului elementul optic si se decupleaza mufa de racordare cu contactele soclului becului.

Se rabat arcurile si se scoate becul din elementul optic;

Se scoate de pe soclu becul si garnitura inelara de etansare, din material plastic.

Montarea farului dupa inlocuirea becului se face astfel :

Se imbraca pe soclul becului garnitura de etansare, dupa care se introduce becul in elemtul optic, astfel incat iesirile din flansa beculuisa intre in degajarile corespunzatoare din elementul optic, dupa care se asigura (fizeaza) cu ajutorul arcurilor.

Se conecteaza la bornele becului mufa de racordare cu contacte si se monteaza elementul optic in corpul farului, astfel ca iesirile sa intre in degajarile practicate in rama interioara a farului;

Se introduce prin apasare pe suruburi rama exterioara care se roteste apoi in sens invers acelor de ceasornic, dupa are se strang suruburile de fixare a armei exterioare;

Se regleaza fasciculul luminos al farurilor din suruburile de reglaj 3si 8 in plan vertical iar din suruburile 4 si 7 in plan orizontal;

Se monteaza rama ornamentala prin intermediul iesirilor dupa care se fixeaza cu ajutorul suruburilor 1.

Demontarea si montarea farurilor la autoturismul LADA-1200 se face in mod asemanator, ca la autoturismul LADA-1500.

INTRETINEREA FARURILOR

Farurile necesita o intretinere care se refera la mentinerea eficacitatii iluminatului si la orientarea sa. Eficacitatea iluminatului depinde de starea elementelor care compun farul. Astfel, dispersorul murdar sau invechit isi pierde calitatea, transparenta, el poate absorbi o cantitate prea mare din razele de lumina emise de far.Datorita vibratiilor, geamul poate prezenta fisuri sau crepaturi care nu sunt totdeauna vizibile, in care patrunde apa, praful, umezeala care distorsoneaza fasciculul luminos.

Reflectorul poate fi oxidat, ruginit sau sa prezinte deformari care produc anumite neregularitati in reflectarea luminii, iar dispersia luminii fasciculului de raze reflectat sa se reduca.

Becul prin uzura isi pierde puterea, iar randamentul scade mult.

Fabrica constructoare stabileste durata de functionare de la 100h pentru becurile cu lumina stralucitoare si 200 pentru becurile a caror lumina nu este prea puternica (stralucitoare). Periodic trebuie sa se regleze orientarea farurilor si sa se controleze starea de uzura, a alementelor componente de care depinde vizibilitatea, mersul odihnitor si siguranta circulatiei.

Reflectoarele argintate, cand sunt in stare buna reflecta 90% din raze. Stergerea lor se face numai radial, dinspre bec spre margine.

Daca luciul dispare, se curata cu piele de caprioara naturala sau artificiala nefolosita.

Reflectoarele cromate se curata cu o carpa curata, muiata in spirt sau benzina. Reflectoarele nichelate se curata cu nergu de fum, dizolvat in alcool fara sa se apese tare, pentru sters se foloseste o carpa curata sau o piele de caprioara.

Reflectorul daca este puternic oxidat, se inlocuieste.

Becurile arse se inlocuiesc cu altele, de aceeasi putere si de acelasi tip.

Trebuie sa se controleze tensiunea de functionare a becurilor, pentru ca de aceasta depind puterea, rezistenta interioara, eficacitatea luminoasa sau randamentul, intensitatea luminoasa si durata de functinonare.

Durata de functionare scade mult chiar la mici supratensionari, de aceea trebuie sa se evite orice defectiune la alternator sau la bateria de acumulare, care ar schimba valoarea tensiunii cum ar fi : contacte defectuoase, baterii de acumulare sulfatate sau necorespunzatoare din punct de vedere al capacitatii, reglarea gresita etc.

In aceste cazuri durata de functionare a becurilor scade de la cateva sute de ore, la cateva ore. Becurile de 12V si 45x40 W putere au tensiunea de incercare de 13,5 V si curentul maxim de 3,5 A pentru faza lunga si 3,3 A pentru faza scurta.

La fixarea in soclu se verifica contactele, stifturile, bornele si arcurile care asigura contactul normal. In timpul operatiilor de intretinere sau al schimbarii becurilor nu este permis sa se atinga cu degetele balonul becului, deoarece raman urme de murdarie sau grasime care evaporandu-se prin incalzire dauneaza luciului reflectorului.

Corpul farului cat si al elementului optic trebuie bine fixat, deoarece in timpul rularii automobilului se produc trepidatii. Demontarea farurilor, fara sa fie necesara nu este indicata iar la inchiderea ramelor se urmareste ca garnitura de etansare sa fiein buna stare si farul sa se inchida etans.

DEFECTE, CAUZE SI MODUL DE REMEDIERE

LAMPILE ILUMINEAZA INSUFICIENT:

Cauze-

Bateria de acumulare este descarcata

Reflectorul sau dispersorul sunt murdare

Becul este montat gresit in far

Modul de remediere-

Verificarea starii bateriei si incarcarea ei

Curatirea acestora

Corectarea sua reglarea pozitiei becului sau soclului

UN FAR NU LUMINEAZA

Cauze -

Becul are filamentul ars (intrerupt)

Legatura la bec s-a desprins ca urmare a vibratiilor

Contactele sunt puternic oxidate

Modul de remediere -

Inlocuirea becurilor

Refacerea legaturii

Curatirea contactelor

NICI UN FAR NU LUMINEAZA

Cauze -

Comutatorul central de lumini este defect, fapt care se constata prin scurtcircuitarea contactelor

Siguranta arsa ceea ce se observa scurtcircuitand capetele ei

Conductoare defecte sau intrerupte, ceea ce se observa conectand in paralel pana la faruri alte conductoare de incercare

Modul de remediere -

Repararea sau inlocuirea comutatorului

Inlocuirea sigurantelor

Conductoarele intrerupte se refac sau se schimba