STUDIUL LUCRARILOR PENTRU REALIZAREA SIGURANTEI RUTIERE

STUDIUL LUCRARILOR PENTRU REALIZAREA SIGURANTEI RUTIERE

2. CERINTE DE PROIECTARE :

Lucrarile de proiectare au inceput odata cu elaborarea expertizelor tehnice

in luna mai 2006 .

In cadrul Studiului de fezabilitate, oferta de proiectare va cuprinde si toate

documentatiile tehnice necesare obtinerii avizelor si acordurilor in vederea

obtinerii Autorizatiei de construire. De asemenea , proiectantul se obliga sa

transmita beneficiarului documentatia tehnica necesara obtinerii certificatului de urbanism , in termen de 10 zile de la data solicitarii achizitorului . Documentatiile pentru obtinerea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism se vor intocmi in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare in termen de 10 zile de la data solicitarii achizitorului ( acolo unde este cazul vor contine memorii si fise tehnice specifice ) .

Refacerea drumului se va face cu incadrarea in limita partii carosabile

existente, pe cat posibil cu respectarea elementelor geometrice conform STAS 863/85 si a Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizara drumurilor aprobate cu Ordinul MT nr. 45/1998, in functie de clasa tehnica a drumului existent. Se vor reface acolo unde este cazul elementele geometrice ale drumului national , in plan orizontal , in profil longitudinal si in profil transversal . Racordarile orizontale de la capetele tronsonului proiectat se vor trata integral chiar daca lungimea sectorului proiectat se va majora .

Dimensionarea sistemului rutier nou sau ranforsarea celui existent se va

face in conformitate cu IND AND 584 / 2002 - Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii portante si a capacitatii de circulatie .

Achizitorul se obliga sa puna la dispozitia proiectantului expertiza tehnica

elaborata in luna mai 2006 . Proiectantul este indreptatit sa faca investigatii

suplimentare pentru determinarea situatiei reale din teren.

Se vor identifica toate instalatiile si constructiile aeriene sau subterane

existente in zona drumului, in vederea mutarii sau protejarii acestora in

conditiile legii.

Profilul longitudinal va fi analizat astfel incat zonele ce impun modificarea

niveletei in vederea evitarii inundatiilor, sa fie realizate in conformitate cu

standardele in vigoare.

Parcarile existente pe sectorul de drum national se vor aduce la cota ,

Racordanduse la drumul national .

Scurgerea apelor.

Avand in vedere ca sectorul de drum nu dispune in cea mai mare parte de

dispozitive de scurgere a apelor , se va acorda o atentie deosebita fenomenelor legate de prezenta apei, luanduse masuri corespunzatoare pentru amenajarea scurgerii apelor scotand drumul din zona de influienta a apelor subterane si pluviale.

Se vor trata zonele cu terenuri sensibile la inmuiere si cu capacitate

portanta redusa de prezenta apelor. Se vor stabili lucrari de drenare si

dispozitive de scurgere in concordanta cu posibilitatile reale de colectare si de evacuare a apelor de suprafata sau subterane.

Scurgerea apelor de pe platforma drumului spre constructiile anexe se va

realiza prin pante transversale si longitudinale . Sistemul de colectare a apelor de pe platforma drumului se va completa la nevoie cu dispozitive speciale de colectare . Se va avea in vedere asigurarea continuitatii dispozitivelor de scurgere a apelor in dreptul drumurilor laterale si a intrarilor in proprietatile particulare .

Consolidari.

Se vor trata problemele de stabilitate tinand cont de modul de comportare

al terasamentelor si realizarea sapaturilor si umpluturilor necesare aducerii

platformei drumului la latimea necesara ceruta prin tema, precum si alte

fenomene de instabilitate.

3. PRINCIPALELE REGLEMETARI TEHNICE CARE VOR FI RESPECTATE PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI SUNT :

Norme tehnice privind proiectarea, constructia si modernizarea

drumurilor - Ordinul MT nr. 45/1998,

Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum - mediu

inconjurator - Ordinul MT nr. 44/1998,

Legislatia in constructii care reglementeaza calitatea si urmarirea

lucrarilor - Legea 10/1995,

Normele metodologice privind conditiile de inchidere si de instituire a

restrictiilor de circulatie in zona drumului public si/ sau pentru protejarea

drumului, aprobate cu Ordin comun MI /MT nr. 1112/ 411 2000

Normele specifice de protectie a muncii in activitatea de intretinere,

reparatii si exploatare a drumurilor.

4. ACTE NORMATIVE TEHNICE PENTRU LUCRARI NECESARE REALIZARII PROIECTULUI, STANDARDE

Lucrari de terasamente. Consolidarea terasamentelor de drum

STAS 2914 - Terasamente - conditii tehnice generale de calitate

STAS 12253 - Straturi de forma - conditii tehnice generale de calitate

SR EN 13251 / 2001 - Geotextile si produse inrudite . Caracteristici

solicitate pentru utilizarea in lucrari de terasament , fundatii si structuri de

sustinere

Dispozitive de scurgere si evacuarea apelor de suprafata

STAS 10796 / 1,2,3 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea

apelor, rigole, santuri, casiuri, drenuri. Prescriptii de proiectare

AND 513 - 2002 - Instructiuni tehnice privind proiectarea, executia,

revizia si intretinerea drenurilor pentru drumuri publice

SR EN 13252 / 2001 - Geotextile si produse inrudite . Caracteristici

solicitate in sisteme de drenaj

SR EN 13253 / 2001 - Geotextile si produse inrudite . Caracteristici

solicitate in lucrari de protectie impotriva eroziunii ( protectia de coasta ,

acoperire de mal )

Poduri si podete

CD 99 / 2001 - privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor

de sosea din beton , beton armat , beton precomprimat si zidarie de piatra

PD 165 / 2000 - privind alcatuirea si calculul structurilor de poduri si

podete de sosea cu suprastrusturi monolit si prefabricate

Fundatii de balast, piatra sparta si / sau de balast, piatra sparta

amestec optimal

STAS 6400 Straturi de baza si de fundatii

STAS 2900 - Latimea drumurilor

STAS 1598 / 1,2 - Incadrarea imbracamintilor la lucrari de constructii noi

si modernizari de drumuri

SR 667 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri

SR 662 - Agregate naturale de balastiera

Sisteme rutiere

PD 177 / 2001 - privind dimensionarea sistemelor rutiere suple si

semirigide ( metoda analitica )

AND 550 / 1999 - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase

de ranforsare a structurilor rutiere suple si semirigide

Imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate executate la cald

SR 174 / 1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate

executate la cald. Conditii tehnice de calitate.

SR 174 / 2 - Lucrari de drumuri . Imbracaminti bituminoase cilindrate

executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera

a mixturilor asfaltice si receptiaimbracamintilor executate.

SR 7970 Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la

cald

AND 546 - 2002 - Normativ pentru executia la cald a imbracamintilor

bituminoase pentru cale pe pod

ST 033 - 2000 Specificatie tehnica privind cerintele de calitate pentru

prepararea transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice

Imbracaminti rutiere cu lianti hidraulici

NE 014 - Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton

de ciment in sistem de cofraje fixe si glisante

CD 151 / 2000 - privind realizarea imbracamintii rutiere din beton de

ciment cu granulozitate discontinua

Marcaje rutiere, semnalizari rutiere

STAS 1848/ 1 - 1986 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere.

Clasificare, simboluri si amplasare

STAS 1848 / 2 - 1986 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere.

Prescriptii tehnice.

STAS 1848 / 3 - 1986 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere, scriere,

mod de alcatuire

STAS

1848 / 7 - 1985 - cu modificarile si completarile ulterioare convenite de CNADNR si Directia Politiei Rutiere - Marcaje rutiere.

STAS 1948 / 1 - 1991 - Parapete si stalpi de ghidare. Prescriptii generale

de proiectare si amplasare.

Ordinul comun M.I. / M.T. nr.1112/ 412/2000 privind aprobarea normelor

metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a

restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului

public si / sau pentru protejarea drumului.

5. CONTINUTUL DOCUMENTATIEI :

Documentatia se va elabora in limba romana in 5 ( cinci ) exemplare .

Documentatiile se vor intocmi distinct , pentru fiecare lucrare din pachet in

parte , si vor contine :

Studiu de fezabilitate Liste de cantitati si descrierea preturilor. Listele de cantitati de lucrari vor fi intocmite pe articole comasate care vor cuprinde toate lucrarile necesare reconstructiei si reabilitarii obiectivului. Descrierile de preturi vor fi astfel intocmite incat sa cuprinda toate operatiile necesare cuantificarii corecte a lucrarilor. Liste de cantitati cu caracter confidential ;

Deviz general cu caracter confidential si lista cu principalii indicatori

Tehnicoeconomici;

Documentatiile necesare obtinerii avizelor si acordurilor necesare ;

6. DURATA DE PROIECTARE :

Studiu de fezabilitate + Liste de cantitati + Evaluarea lucrarilor + Deviz

general + Lista cu principalii indicatori tehnicoeconomici

- 20 zile de la data de la data primirii comenzii .

Documentatia pentru obtinerea certificatului de urbanism 10 zile de la

data de la data primirii comenzii . Documentatii necesare obtinerii avizelor si acordurilor in vederea obtinerii autorizatiei de construire 10 de zile de la data primirii comenzii .

SERVICIUL
Art. 1
(1) Prezenta lege constituie cadrul juridic pentru organizarea activitatii de audit de siguranta rutiera si reglementarea exercitarii independente a profesiei de auditor de siguranta rutiera de catre persoanele care dobandesc aceasta calitate in conditiile prezentei legi.

2) Auditul de siguranta rutiera este parte integranta a managementului sigurantei rutiere, prin care se realizeaza evaluarea implicatiilor asupra sigurantei rutiere ale diferitelor alternative ale proiectelor de constructie a drumurilor publice, ale proiectelor de reabilitare si/sau de modernizare a drumurilor publice existente, ale proiectelor de mica anvergura, precum si ale proiectelor privind inspectia de siguranta rutiera, in vederea identificarii detaliate a riscurilor care pot contribui la producerea accidentelor rutiere, in scopul cresterii sigurantei infrastructurii rutiere.

3) Auditul de siguranta rutiera se realizeaza pentru infrastructura rutiera aflata in proiectare, constructie, reabilitare si/sau modernizare ori exploatare.

4) Infrastructura rutiera care face obiectul prezentei legi cuprinde:
a)autostrazi;
b)drumuri-expres;
c)drumuri-nationale;
d)drumuri-judetene;
e)drumuri-comunale-amenajate;
f) strazi urbane amenajate.

5) Auditul de siguranta rutiera realizeaza o analiza detaliata, sistematica si tehnica privind interactiunea dintre elementele constructive ale drumului, infrastructura de reglementare a circulatiei, caracteristicile vehiculelor si comportamentul participantilor la trafic, implicarea acestora asupra sigurantei rutiere, precum si formularea recomandarilor privind diminuarea sau eliminarea riscurilor semnalate.

6) Auditul de siguranta rutiera se realizeaza pe baza prevederilor Manualului de audit pentru siguranta rutiera, care contine metodologia de realizare a auditului de siguranta rutiera.

Art.2
(1) Scopul auditului de siguranta rutiera consta in asigurarea si cresterea gradului de siguranta a circulatiei pe drumurile publice, prevenirea pierderii de vieti, a vatamarii integritatii corporale a persoanelor si a pagubelor materiale produse in urma accidentelor de circulatie.

2) Auditul de siguranta rutiera se realizeaza cu respectarea urmatoarelor cerinte:
a) asigurarea independentei auditorului de siguranta rutiera fata de beneficiarul auditului, proiectantul si/sau executantul proiectului supus auditarii;
b) pastrarea de catre auditorul de siguranta rutiera a confidentialitatii cu privire la datele si informatiile la care a avut acces in cursul realizarii auditului;
c) auditorul nu trebuie sa participe, in perioada realizarii auditului, la proiectarea si executia proiectului auditat.

Art. 3
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) auditor de siguranta rutiera - persoana fizica atestata potrivit prezentei legi sa efectueze activitati de audit de siguranta rutiera pentru proiectele prevazute la art. 1 alin. (2);
b) Institutul de Siguranta Rutiera, denumit in continuare ISR - institutia desemnata prin prezenta lege cu competente in domeniul organizarii efectuarii auditului de siguranta rutiera si a formarii, atestarii, perfectionarii si instruirii auditorilor de siguranta rutiera;
c) proiecte de mica anvergura - proiecte de eliminare a punctelor negre, de amenajare de intersectii, de reamenajare a curbelor periculoase prin modificarea elementelor geometrice, proiecte de semaforizare, proiecte de reglementare a circulatiei prin indicatoare, marcaje rutiere si mijloace de calmare a traficului, proiecte de dirijare, control si monitorizare a traficului, proiecte de reabilitare si/sau de modernizare a strazilor urbane amenajate;
d) punct negru - segment de drum public care, pe anumite tronsoane, prezinta o rata mai mare de accidente rutiere decat rata medie a accidentelor inregistrate pe unitatea de distanta a drumului respectiv, la nivel national sau local, dupa caz, raportat la aceeasi perioada de timp din anii anteriori si la volumul de trafic inregistrat;
e) inspectie de siguranta rutiera - parte integranta a managementului sigurantei rutiere, cu caracter preventiv, prin care se realizeaza, dupa vizionarea drumului auditat, o evaluare sistematica a indeplinirii cerintelor standardelor de siguranta rutiera de catre un drum public, aflat in faza de dare in folosinta sau de exploatare efectiva, precum si evidentierea riscurilor, formulandu-se propuneri de eliminare a acestora;
f) echipa multidisciplinara - echipa formata din cel putin 3 auditori independenti sau asociati, dintre care unul este specializat in constructia si proiectarea drumurilor, unul specializat in ingineria transporturilor rutiere si unul specializat in comportamentul participantilor la trafic;
g) utilizator vulnerabil - categorie de participanti la traficul rutier, care este expusa riscului de accidentare, soldata cu morti si/sau vatamare corporala grava, intr-un grad mai mare decat restul participantilor;
h) drum public - drum deschis circulatiei publice, ale carui elemente constructive sunt cele definite de Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
i) beneficiarul auditului de siguranta rutiera, denumit in continuare beneficiarul auditului - administratorul drumului public, in cazul realizarii auditului pentru proiectele de reabilitare/modernizare, de inspectie de siguranta rutiera si pentru proiectele de mica anvergura, cu exceptia proiectelor de constructie de drumuri si strazi urbane, sau investitorul, in cazul realizarii auditului pentru proiecte de constructii de drumuri si strazi.

Capitolul II - Dobandirea si incetarea calitatii de auditor de siguranta rutiera

Art. 4
Poate fi auditor de siguranta rutiera persoana fizica daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a)are capacitate deplina de exercitiu;
b) are studii superioare de lunga durata in unul dintre urmatoarele domenii: constructia si proiectarea drumurilor, ingineria transporturilor rutiere si a constructiei de autovehicule, specialist in comportamentul participantilor la traficul rutier, dovedite cu diplome recunoscute in conditiile legii;
c) are o experienta profesionala in unul dintre domeniile prevazute la lit. b) de cel putin 5 ani;
d) a frecventat cursurile pentru formarea auditorilor de siguranta rutiera si a promovat examenul de atestare a calitatii de auditor de siguranta rutiera, in conditiile prezentei legi;
e) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei activitati;
f) nu i s-a interzis exercitarea profesiei, in domeniul specialitatii sale, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva;
g) are permis de conducere valabil, care sa ateste o vechime de minimum 3 ani in categoria B sau in alta categorie superioara acesteia.

Art. 5
(1) Formarea, instruirea si perfectionarea profesionala a auditorilor de siguranta rutiera se asigura prin organizarea cursurilor de specialitate de catre ISR.

2) Formarea, instruirea sau perfectionarea profesionala prevazute la alin. (1) se realizeaza in colaborare cu institutii de invatamant superior acreditate si/sau cu furnizorii de formare profesionala autorizati potrivit legislatiei privind formarea profesionala a adultilor si ale caror programe de formare, instruire si perfectionare profesionala in domeniul auditului de siguranta rutiera sunt aprobate prin ordin al ministrului transporturilor, la propunerea ISR.

3) Lista institutiilor/furnizorilor prevazute/prevazuti la alin. (2) se pune la dispozitia publicului pe pagina de internet a ISR, pentru a putea fi consultata de orice persoana interesata.

4) Auditorii de siguranta rutiera sunt obligati sa participe anual la cursurile de instruire periodica organizate de ISR, precum si, o data la 3 ani, la cursurile de perfectionare profesionala organizate.

Art. 6
(1) Se infiinteaza Comisia de atestare, disciplina si solutionare a contestatiilor, denumita in continuare Comisia, a carei componenta se aproba prin ordin al ministrului transporturilor.

2) Comisia are in componenta un numar de 9 membri, dupa cum urmeaza: 2 reprezentanti ai Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri din Romania - S.A. si 2 reprezentanti ai Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., propusi de ministrul transporturilor, 2 reprezentanti ai Inspectoratului General al Politiei Romane, propusi de ministrul internelor si reformei administrative, si 3 reprezentanti ai mediului academic, specializati in domeniile prevazute la art. 4 lit. b), propusi de Academia Romana, si isi desfasoara activitatea sub coordonarea ISR.

3) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei se propune de catre ISR si se aproba prin ordin al ministrului transporturilor, in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi.

4) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei va stabili si modalitatea de remunerare a activitatii membrilor acesteia si a personalului care o deserveste.

Art. 7
(1) Atestarea calitatii de auditor de siguranta rutiera se realizeaza conform prevederilor prezentei legi.

2) Examinarea si evaluarea candidatilor in vederea atestarii se efectueaza de comisia prevazuta la art. 6 alin. (1).

3) Pentru sustinerea examenului de atestare a calitatii de auditor de siguranta rutiera si pentru eliberarea atestatului respectiv, fiecare candidat achita cate o taxa, dupa caz, stabilita prin Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei, care se fac venit la ISR.

4) Comisia comunica conducerii ISR numele si datele de identificare ale persoanelor care au obtinut atestatul de auditor de siguranta rutiera, in vederea inscrierii acestora in Registrul auditorilor de siguranta rutiera. Lista auditorilor de siguranta rutiera, actualizata, va fi facuta publica pe pagina de internet a ISR.

5) Pentru cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al unui stat apartinand Spatiului Economic European, care a dobandit calitatea de auditor de siguranta rutiera in unul dintre aceste state, Comisia va recunoaste automat documentul emis de autoritatea competenta din statul de origine, in baza caruia cetateanul exercita legal profesia. Daca cetateanul doreste sa isi desfasoare activitatea de audit de siguranta rutiera in Romania, se inscrie intr-o sectiune speciala a Registrului auditorilor de siguranta rutiera prevazut la alin. (4), cu conditia prezentarii documentelor care atesta dobandirea calitatii de auditor de siguranta rutiera.

6) Persoanele care au dobandit calitatea de auditor de siguranta rutiera pot fi atestate de catre Comisie ca instructori pentru formarea, instruirea si perfectionarea profesionala in domeniul auditului de siguranta rutiera, in urma sustinerii unui interviu, daca au participat la realizarea a cel putin 3 audituri de siguranta rutiera.

Art. 8
(1) Calitatea de auditor de siguranta rutiera inceteaza:
a) la cerere, prin renuntare facuta in scris de catre auditorul de siguranta rutiera;
b) in cazul in care persoana nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 4 lit. a), e) si f);
c) prin retragerea calitatii, potrivit dispozitiilor art. 22 alin. (1) lit. c).

2) Incetarea calitatii de auditor de siguranta rutiera se dispune de Comisie, prin rezolutia de retragere a atestatului, in una dintre situatiile prevazute la alin. (1).

3) In caz de incetare a calitatii de auditor de siguranta rutiera, numele acestuia se radiaza din Registrul auditorilor de siguranta rutiera.

Capitolul III - Domeniul de aplicare si exercitarea auditului de siguranta rutiera

Art. 9
(1) Auditul de siguranta rutiera este parte componenta a unui proiect prevazut la art. 1 alin. (2) si se executa obligatoriu pentru fiecare dintre urmatoarele stadii:
a) studiul de fezabilitate;
b) proiectul preliminar;
c) proiectele detaliate;
d) anterior darii in exploatare a drumului;
e) imediat dupa darea in exploatare a drumului public, in trafic;
f) realizarea inspectiei de siguranta rutiera periodica;
g) realizarea fiecarui proiect de mica anvergura.

2) Auditul de siguranta rutiera in cazul alin. (1) lit. f) se realizeaza o data la 2 ani, alternativ in perioadele iarna si vara.

3) Auditul de siguranta rutiera se executa de catre o echipa multidisciplinara, cu exceptia cazului prevazut la alin. (1) lit. f) si g), cand se poate executa de un singur auditor de siguranta rutiera.

4) In cazul unui accident de circulatie inregistrat pe o autostrada, un drum expres, national sau judetean, soldat cu victime omenesti, administratorul drumului va solicita, obligatoriu, executarea unui audit vizand o inspectie de siguranta suplimentara sau care sa identifice riscurile care au favorizat producerea accidentului respectiv si sa faca recomandarile necesare.

Art. 10
(1) Stadiile prevazute la art. 9 alin. (1) se supun auditarii in vederea identificarii oricaror deficiente care pot constitui riscuri pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice si pentru elaborarea recomandarilor privind corectarea acestor deficiente.

2) Dupa finalizarea executiei proiectelor prevazute la art. 9 alin. (1), auditorul sau echipa de auditori de siguranta rutiera care a efectuat auditul participa, impreuna cu comisia de receptie, la predarea lucrarii, pentru a prezenta beneficiarului auditului observatiile sale, incluse in raportul de audit.

3) Beneficiarul auditului proiectelor prevazute la art. 9 alin. (1) va lua in calcul perioada de timp necesara efectuarii auditului de siguranta rutiera, ca facand parte integranta din perioada de realizare a proiectului. Termenul de predare a raportului de audit va fi stabilit, de comun acord, in contractul prevazut la art. 11 alin. (1).

Art. 11
(1) In vederea realizarii auditului de siguranta rutiera, se incheie un contract intre beneficiarul auditului, pe de o parte, si ISR, pe de alta parte, pe baza unui contract-cadru.

2) Auditul de siguranta rutiera se realizeaza de un auditor sau de o echipa multidisciplinara de auditori de siguranta rutiera, desemnati de catre ISR din randul auditorilor inscrisi in registrul prevazut la art. 7 alin. (4).

3) La desemnarea auditorului sau a echipei multidisciplinare de auditori de siguranta rutiera sunt respectate urmatoarele criterii:
a) criteriul zonal geografic, care asigura prioritatea la desemnare auditorilor domiciliati in zona sau cel mai aproape de zona in care se afla sectorul de drum public/proiectul auditat;
b) criteriul desemnarii echitabile a auditorilor, asigurandu-se un grad nediscriminatoriu de incarcare a acestora;
c) criteriul neangajarii unui auditor in executarea a doua sau mai multe auditari simultan.

4) In cazul in care, intr-o procedura de desemnare, nu exista auditori disponibili, care sa indeplineasca criteriile prevazute la alin. (3), ISR poate desemna, in mod justificat, auditori cu derogare de la unele dintre aceste criterii.

5) ISR desemneaza auditorii de siguranta rutiera si conducatorul echipei multidisciplinare in termen de 5 zile lucratoare de la data semnarii contractului prevazut la alin. (1) si notifica in acest sens auditorilor desemnati si beneficiarului auditului, publicand pe pagina proprie de internet numele auditorilor, proiectul repartizat si termenul de predare a raportului de audit.

6) Nu poate conduce o echipa multidisciplinara auditorul de siguranta rutiera care nu a participat la cel putin un audit de siguranta rutiera privind constructia unui drum.

7) Auditorii de siguranta rutiera nu pot refuza desemnarea decat din motive obiective sau in una dintre situatiile prevazute la alin. (8) si (9).

8) Auditorul de siguranta rutiera are obligatia de a aduce la cunostinta ISR orice imprejurare de natura a aduce atingere principiului independentei auditorului de siguranta rutiera fata de beneficiarul auditului, proiectantul si/sau executantul implicati in proiectul supus auditarii, imediat ce a luat cunostinta de aceasta.

9) Independenta auditorului de siguranta rutiera fata de beneficiarul auditului, proiectant si/sau executant este atinsa in urmatoarele cazuri:
a) auditorul sau un membru al familiei sale are relatii contractuale ori este angajat al uneia dintre parti;
b) auditorul sau un membru al familiei sale este actionar ori detine parti sociale la una dintre parti;
c) auditorul sau o ruda pana la gradul al IV-lea este membru in organele de conducere ale uneia dintre parti;
d) auditorul este salariat al unei autoritati sau al administratorului drumului, care are calitatea de beneficiar al auditului, de proiectant si/sau de executant al proiectului;
e) sunt indeplinite alte conditii privind conflictul de interese sau incompatibilitatea.

10) Pentru incalcarea criteriilor mentionate la alin. (3), in procedura de desemnare, orice auditor indreptatit are dreptul de a inainta ISR o contestatie motivata, in termen de 5 zile de la publicarea pe pagina de internet prevazuta la alin. (5). Daca motivarea contestatiei este corecta, ISR are obligatia de a remedia situatia creata. Decizia ISR poate fi atacata printr-o contestatie adresata ministrului transporturilor, a carui decizie, comunicata in termen de 15 zile, este definitiva.

Art. 12
(1) Beneficiarul auditului este obligat sa depuna la ISR documentatia proiectului supus auditarii in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la data semnarii contractului prevazut la art. 11 alin. (1).

2) Beneficiarul auditului, proiectantul sau executantul este obligat sa puna la dispozitia auditorului/auditorilor de siguranta rutiera, la cerere, dupa caz, documentatia privind:
a) studiul de fezabilitate;
b) proiectul tehnic;
c) detaliile de executie;
d) planurile generale ale traseului;
e) planurile de situatie si profilurile transversale si longitudinale ale traseului;
f) planurile terenurilor pe care este proiectat traseul;
g) planurile de semnalizare si marcaj rutier de pe traseu, precum si echipamentele rutiere din dotare;
h) analize de trafic, existent si prognozat;
i) date si informatii privind accidentele rutiere inregistrate pe drumuri auditate;
j) alte informatii necesare efectuarii auditului de siguranta rutiera.

3) La cererea auditorilor de siguranta rutiera, Inspectoratul General al Politiei Romane, prin Politia Rutiera, precum si alte autoritati cu atributii in siguranta rutiera pun la dispozitia acestora, in scris, informatiile necesare realizarii auditului, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Art. 13
(1) Auditul de siguranta rutiera se realizeaza la cererea expresa a beneficiarului auditului, adresata ISR, si se concretizeaza intr-un raport scris, depus de auditorii desemnati, cu respectarea termenelor prevazute in contract si a metodologiei de realizare a auditului de siguranta rutiera.

2) Raportul de audit se depune, in termen, de catre auditor, la beneficiarul auditului, care elibereaza o confirmare de primire auditorului sau echipei multidisciplinare, dupa caz. O copie de pe raport, impreuna cu confirmarea de primire, se depune la ISR de catre auditorii respectivi.

Art. 14
(1) Concluziile si recomandarile privind eliminarea riscurilor continute in raportul de audit de siguranta rutiera au caracter obligatoriu pentru beneficiarul auditului.

2) Beneficiarul auditului are obligatia de a intreprinde demersurile necesare, in relatie cu proiectantul si/sau executantul, pentru a asigura, pe cat posibil, respectarea recomandarilor continute in raportul de audit de siguranta rutiera, inainte de finalizarea stadiului supus auditarii.

3) In termen de 10 zile lucratoare de la data primirii raportului de audit, beneficiarul auditului poate contesta motivat, in tot sau in parte, concluziile si recomandarile, solicitand ISR realizarea unui audit de siguranta rutiera suplimentar vizand problemele contestate.

4) ISR va desemna, in termen de 5 zile lucratoare de la data inregistrarii contestatiei, un alt auditor de siguranta rutiera sau o alta echipa multidisciplinara, in vederea realizarii auditului suplimentar solicitat.

5) Auditorii de siguranta rutiera al caror raport de audit de siguranta rutiera a fost contestat potrivit alin. (3) nu pot fi desemnati pentru realizarea auditului suplimentar solicitat.

6) In masura in care intre auditul initial si auditul suplimentar exista diferente de fond cu privire la problemele contestate conform prevederilor alin. (3), beneficiarul auditului poate solicita ISR restituirea corespunzatoare a tarifului perceput pentru auditul suplimentar.

7) In cazul in care ISR refuza restituirea totala sau partiala a tarifului respectiv, beneficiarul auditului poate depune o contestatie la ministrul transporturilor in termen de 15 zile de la notificarea refuzului.

8) Decizia ministrului transporturilor poate fi atacata pe calea contenciosului administrativ.

9) Tariful restituit de ISR conform prevederilor alin. (6) se retine corespunzator din onorariile auditorilor care au realizat auditul initial.

10) Dispozitia de retinere, prevazuta la alin. (9), poate fi contestata de auditorii respectivi, in termen de 15 zile, la Comisie. Decizia Comisiei este definitiva.

Art. 15
(1) In cazul in care beneficiarul auditului nu contesta raportul de audit de siguranta rutiera sau il contesta in afara termenului prevazut la art. 14 alin. (3) ori nu precizeaza motivele care au stat la baza contestatiei, concluziile si recomandarile formulate in raportul de audit respectiv se considera insusite in intregime.

2) Daca beneficiarul auditului adopta decizia sa nu respecte, in tot sau in parte, obligatia prevazuta la art. 14 alin. (2), acesta isi asuma intreaga responsabilitate in cazul producerii unor accidente de circulatie soldate cu victime omenesti din cauza neeliminarii riscurilor identificate in raportul de audit respectiv.

3) Copii de pe decizia beneficiarului auditului, prevazuta la alin. (2), la care se anexeaza si motivatiile corespunzatoare, se transmit obligatoriu auditorilor respectivi si ISR.

4) Rapoartele de audit de siguranta rutiera, si, dupa caz, actele de contestare si deciziile motivate depuse de beneficiarul auditului, hotararile Comisiei si hotararile instantelor judecatoresti, dupa caz, se anexeaza la documentatia proiectului auditat.

Art. 16
(1) Pana la finalizarea auditului de siguranta rutiera la unul dintre proiectele prevazute la art. 9 alin. (1) si (4), ISR percepe anticipat un tarif stabilit in raport de valoarea totala a investitiei la proiectele de constructie de drumuri publice, la proiectele de reabilitare si/sau de modernizare a drumurilor publice existente.

2) Pana la finalizarea auditului de siguranta rutiera la proiectele de mica anvergura, ISR percepe anticipat un tarif stabilit in raport de valoarea totala a investitiei, dar nu mai putin decat echivalentul in lei a 500 euro.

3) Tarifele pentru realizarea auditului de siguranta rutiera, exclusiv al celui efectuat potrivit art. 9 alin. (4), intra in costul investitiei.

4) Termenele si modalitatea de plata a tarifelor de catre beneficiarul auditului se stabilesc prin contractul incheiat intre acesta si ISR.

5) Tarifele prevazute la alin. (1) si (2) sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f).

Art. 17
Sumele incasate potrivit prevederilor art. 16 alin. (1)-(4) se utilizeaza de catre ISR numai in vederea asigurarii onorariilor auditorilor de siguranta rutiera pentru activitatile desfasurate, precum si a finantarii activitatilor proprii ale ISR in domeniul sigurantei rutiere.

Art. 18
(1) Raporturile dintre ISR si auditori se stabilesc prin contract de prestari de servicii, semnat de ambele parti, care prevede drepturile si obligatiile partilor, termenele pentru finalizarea auditului de siguranta rutiera, cuantumul onorariului auditorilor, termenele si modul de plata a acestuia.

2) Pentru activitatea depusa in realizarea raportului de audit in baza contractului prevazut la alin. (1), auditorul de siguranta rutiera are dreptul la un onorariu al carui cuantum rezulta din aplicarea tarifelor unitare aplicate la volumul de activitate depusa, astfel cum reiese din decontul aprobat de ISR, anexat la raport. Tarifele unitare, respectiv tariful pe ora de activitate prestata, tariful pe kilometru de drum auditat, tariful pe proiect auditat, se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in functie de natura si de complexitatea lucrarii, precum si de specialitatea auditorului.

3) Pentru desemnarea unei lucrari de audit de siguranta rutiera, auditorul poate primi, la cerere, un avans de 30% din onorariul estimat.

4) Contractul prevazut la alin. (1) se realizeaza in conformitate cu prevederile unui contract-cadru.

Capitolul IV - Cadrul institutional in domeniul auditului de siguranta rutiera

Art. 19
Ministerul Transporturilor este autoritatea competenta de reglementare in domeniul sigurantei rutiere, care asigura aplicarea prevederilor prezentei legi prin Institutul pentru Siguranta Rutiera din cadrul Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R.

Art. 20
(1) Se infiinteaza Institutul pentru Siguranta Rutiera, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. din cadrul Ministerului Transporturilor, finantat integral din venituri proprii.

2) Institutul pentru Siguranta Rutiera isi exercita atributiile si responsabilitatile in domeniile cu impact asupra sigurantei rutiere, respectiv:
a) infrastructura rutiera;
b) vehiculele rutiere;
c) comportamentul uman pe drumurile publice.

3) ISR functioneaza teritorial prin intermediul fiecarei agentii teritoriale a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., prin reprezentanti care coordoneaza activitatea auditorilor de siguranta rutiera, care domiciliaza in judetul respectiv.

Art. 21
(1) ISR este singura institutie competenta sa organizeze realizarea auditului de siguranta rutiera, precum si activitatile de formare, atestare, instruire si perfectionare profesionala a auditorilor de siguranta rutiera.

2) In domeniul auditului de siguranta rutiera ISR indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) desemneaza auditorii de siguranta rutiera in vederea efectuarii auditului pentru proiectele ce fac obiectul prezentei legi;
b) elaboreaza si propune norme de aplicare a prevederilor prezentei legi, care se aproba prin ordin al ministrului transporturilor;
c) reglementeaza aspectele de ordin contractual cu beneficiarii auditului si cu auditorii de siguranta rutiera pentru realizarea auditului de siguranta rutiera, reglementeaza circuitul documentelor si informatiilor intre partile implicate in procesul de audit de siguranta rutiera;
d) asigura organizarea cursurilor de formare profesionala, in scopul atestarii auditorilor de siguranta rutiera, precum si organizarea cursurilor de instruire si perfectionare pentru auditorii de siguranta rutiera atestati;
e) asigura examinarea si atestarea auditorilor de siguranta rutiera, emite si retrage aceste atestate, prin comisia prevazuta la art. 6;
f) organizeaza periodic informari si dezbateri ale auditorilor de siguranta rutiera pe teme legate de rezultatele cercetarii si practicii in domeniu;
g) fundamenteaza si elaboreaza proiecte privind norme, standarde si ghiduri tehnice in materia auditului de siguranta rutiera, precum si Manualul de audit pentru siguranta rutiera, in concordanta cu evolutia reglementarilor la nivel european si international, si inainteaza aceste proiecte spre aprobare prin ordin al ministrului transporturilor;
h) participa pe plan national si international la activitati specifice domeniului de audit de siguranta rutiera;
i) contribuie la elaborarea strategiilor privind gestiunea sigurantei infrastructurii rutiere;
j) colecteaza si arhiveaza toate rapoartele de audit de siguranta rutiera;
k) propune spre aprobare prin ordin al ministrului transporturilor metodologia de atestare, metodologia de organizare a cursurilor de formare, instruire si perfectionare profesionala a auditorilor de siguranta rutiera, programele tematice ale acestor cursuri, precum si metodologia de desemnare a auditorilor in vederea realizarii auditurilor de siguranta rutiera;
l) tine Registrul auditorilor de siguranta rutiera, pe specialitati, si opereaza modificarile care se impun, pe baza deciziilor Comisiei;
m) realizeaza documentatii si publicatii de specialitate pentru auditorii de siguranta rutiera;
n) distribuie auditorilor documentatiile si publicatiile prevazute la lit. g), j) si l), precum si alte reglementari elaborate.

3) ISR indeplineste si alte atributii prevazute de legislatia in vigoare si de prevederile prezentei legi.

4) In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, prin hotarare a Guvernului se aproba urmatoarele:
a) atributiile si responsabilitatile ISR;
b) Regulamentul de organizare si functionare a ISR;
c) raporturile care se stabilesc intre ISR si auditori, ISR si beneficiarii auditului, proiectantii si executantii proiectelor;
d) contractele-cadru prevazute la art. 11 alin. (1) si art. 18 alin. (4);
e) cuantumul indemnizatiilor membrilor Comisiei;
f) cuantumul tarifelor prevazute la art. 16 si al tarifelor unitare prevazute la art. 18 alin. (2);
g) procentul maximal din tariful perceput pentru realizarea unui audit pe care ISR il poate retine pentru finantarea activitatii proprii, conform art. 17.

Capitolul V - Raspunderile si sanctiunile auditorului de siguranta rutiera

Art. 22
(1) Sanctiunile disciplinare se dispun si se aplica de catre ISR in raport cu gravitatea abaterii si constau in:
a) suspendarea pentru o etapa a desemnarii auditorului pentru a realiza un audit, conform metodologiei de desemnare, in cazul nedepunerii in termen, fara justificare temeinica, a ultimului raport de audit contractat;
b) suspendarea calitatii de auditor de siguranta rutiera, pe o durata de la o luna la 6 luni:
- pentru incetarea indeplinirii uneia dintre conditiile de obtinere a autorizatiei de auditor, prevazute la art. 4, pana la indeplinirea integrala a conditiilor respective. Daca dupa 6 luni conditiile respective nu sunt indeplinite integral, suspendarea se prelungeste corespunzator;
- pentru depasirea nejustificata, cu cel putin un an, a obligatiilor prevazute la art. 5 alin. (4);
c) retragerea calitatii de auditor de siguranta rutiera, pentru cazul in care acesta este obligat sa restituie onorariul primit in conditiile art. 14 alin. (9) pentru mai mult de jumatate dintre recomandarile elaborate care au fost contestate in cel putin 3 rapoarte, intocmite intr-o perioada de 5 ani consecutivi.

2) Procedura de cercetare a abaterilor disciplinare se realizeaza potrivit legii.

Art. 23
(1) Decizia ISR de aplicare a unei sanctiuni prevazute la art. 22 alin. (1) poate fi atacata la instanta de contencios administrativ in termen de 15 zile de la comunicare.

2) Actiunea exercitata potrivit alin. (1) suspenda executarea deciziei atacate.

Art. 24
Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, aplicata salariatului ISR responsabil, pentru incalcarea prevederilor art. 11 alin. (3)-(6);
b) cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei, aplicata auditorului, pentru nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (2) lit. b) si c), art. 11 alin. (7) si (8), pentru nerespectarea metodologiei privind realizarea auditului de siguranta rutiera, precum si pentru depunerea raportului de audit la beneficiar cu depasirea nejustificata a termenului contractat de depunere;
c) cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei, aplicata beneficiarului auditului, pentru nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (3);
d) cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, aplicata beneficiarului auditului, pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) si (4) si art. 12 alin. (1) si (2);
e) cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei, aplicata beneficiarului auditului, pentru nerespectarea, fara justificari, a prevederilor art. 14 alin. (2);
f) cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei, aplicata beneficiarului auditului, pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1).

Art. 25
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 24 se fac de catre personalul imputernicit in acest sens din cadrul Ministerului Transporturilor, Inspectoratului de Stat in Constructii si/sau din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, in limita competentelor acestora.

2) Contraventiilor prevazute la art. 24 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

3) Contravenientul poate achita, in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 24, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Capitolul VI - Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 26
(1) Persoanele, altele decat cele prevazute la art. 7 alin. (5), care pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi au obtinut certificate de absolvire a unor cursuri de formare a auditorilor de siguranta rutiera cu o durata de cel putin 6 luni si care indeplinesc conditiile prevazute la art. 4 pot obtine atestatul de auditor de siguranta rutiera.

2) Solicitarea impreuna cu documentele care atesta indeplinirea conditiilor prevazute se depun in scris la secretariatul Comisiei, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la art. 6 alin. (3).

3) Comisia verifica indeplinirea conditiilor prevazute si atesta calitatea de auditor de siguranta rutiera in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii, dispunand inscrierea in Registrul auditorilor de siguranta rutiera, potrivit prezentei legi.

Art. 27
Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 9, care intra in vigoare la 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii.

Art. 28
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, in anexa nr. 2 la Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, litera h) a literei A se modifica si va avea urmatorul cuprins:
'h) profesii in domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale si rutiere: comandant, ofiter punte secund, ofiter punte, sef mecanic, ofiter mecanic secund, ofiter mecanic, sef electrician maritim, ofiter electrician maritim, pilot de mare larga, pilot maritim, pilot maritim aspirant, meteorolog, meteorolog aeronautic, prognozist, personal aeronautic pentru protectia navigatiei aeriene si telecomunicatiei (PNA-TC), inginer de receptie si control aeronave, inginer de receptie si mijloace PNA-TC, profesor de legislatie rutiera, inspector ITP, lector pentru pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, auditor de siguranta rutiera;'. CAPITOLUL I
CADRUL POLITICILOR DE DRUMURI

Art. 1

Politica in domeniul infrastructurii rutiere de interes national urmareste punerea la dispozitia utilizatorilor a unei retele de drumuri publice care sa satisfaca cerintele acestora cu privire la siguranta circulatiei si a gradului de confort, prin incurajarea si implementarea principiilor economiei de piata pentru executarea lucrarilor si prestarea serviciilor necesare realizarii scopului prioritar.

Pentru realizarea prevederilor alin (1), Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) urmareste:

a.      Identificarea si punerea in practica a mecanismelor prin care utilizatorii drumurilor publice de interes national platesc pentru serviciile de drumuri in functie de durata de utilizare a infrastructurii rutiere;

b.     Identificarea si aplicarea procedurilor de consultare a factorilor interesati in dezvoltarea, modernizarea si intretinerea retelei de drumuri publice de interes national.

Art. 2. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului aproba prioritatile propuse in cheltuirea fondurilor pentru drumurile publice de interes national de catre Consiliul Drumurilor, organism care reprezinta interesele MTCT, ale administratorilor de drumuri publice de interes national si ale utilizatorilor retelei de drumuri publice.

Art. 3

Consiliul Drumurilor este organism consultativ fara personalitate juridica si este format din:

a.      Reprezentanti ai MTCT;

b.     Persoane desemnate de administratorii de drumuri publice;

c.     Persoane desemnate de utilizatorii drumurilor apartinand sectoarelor public si privat.

In indeplinirea atributiilor sale, Consiliul Drumurilor va tine cont de activitatea Comitetului Ministerial pentru reteaua de transport de interes national si european, infiintat potrivit Art. 8, alin (1) din Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european, republicata.

Art.4. Diseminarea deciziilor MTCT referitoare la propunerile Consiliului Drumurilor se face prin canale mass-media.

Art. 5.

Programele anuale de cheltuieli pentru drumurile publice de interes national sunt stabilite in functie de necesitati si de criterii de dezvoltare economica si sociala in corelare cu propunerile facute de Consiliul Drumurilor.

Responsabilitatea intocmirii acestor programe revine Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A. (CNADNR), cu avizul MTCT.

La intocmirea programelor prevazute la alin (1) se va avea in vedere imbunatatirea nivelului si mecanismelor de finantare a sectorului de drumuri publice de interes national.

Art. 6. Actiunile si principiile respectate la intocmirea programelor prevazute la Art. (5) sunt:

a.      Stabilirea, revizuirea periodica si dezvoltarea unui set de criterii cu ajutorul carora se masoara cererea de servicii a utilizatorilor de drumuri;

b.     Planurile de cheltuieli sa fie facute in functie de importanta drumului public de interes national, de starea drumului si de trafic;

c.     Elaborarea unui formular standard de justificare a cheltuielilor pentru drumurile publice de interes national;

d.     Criterii de introducere a unor categorii de cheltuieli aferente unor tipuri de lucrari in acest plan;

e.      Publicarea pe internet si prin mijloace conventionale, pentru asigurarea transparentei, a planurilor de cheltuieli pentru drumurile publice de interes national.

Art. 7. In functie de amploarea lucrarilor, proiectele de drumuri publice de interes national sunt supuse informarii, consultarii si participarii populatiei, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

CAPITOLUL II
PROPRIETATE SI RESPONSABILITATI

Art. 8

M.T.C.T. este organul de specialitate al administratiei publice centrale care isi exercita atributiile in domeniul infrastructurii rutiere in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea MTCT, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Autoritatile publice locale reglementeaza toate aspectele legate de drumurile judetene si locale.

Art. 9.

Drumurile de interes national apartin proprietatii publice a statului.

Drumurile de interes judetean fac parte din proprietatea publica a judetului.

Drumurile de interes local apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla.

Art. 10.

Responsabilitatea pentru administrarea drumurilor publice revine, conform competentelor stabilite prin actele normative in vigoare, CNADNR pentru drumurile publice clasificate drept nationale, autoritatilor judetene pentru drumurile clasificate drept drumuri judetene, autoritatilor locale pentru drumurile clasificate drept locale si municipalitatilor pentru drumurile clasificate drept strazi.

Responsabilitatea pentru intretinerea si repararea sectoarelor drumurilor nationale care traverseaza municipiile revine municipalitatilor, respectiv consiliului judetean. Nivelul acestor servicii pentru sectoarele respective este convenit intre CNADNR si municipalitati, respectiv consiliile judetene, conform normativelor, avandu-se in vedere aspectele locale si nevoia de a pastra nivelul de viabilitate caracteristic drumurilor nationale.

Art. 11. Stabilirea procedurii de elaborare si agreare a nivelelor de servicii pentru drumurile nationale revine CNADNR, cu consultarea factorilor implicati.

CAPITOLUL III
ADMINISTRARE SI MANAGEMENT

Art. 12. Calitatea retelei de drumuri este asigurata de administratorii drumurilor publice, din toata reteaua de drumuri publice. In acest scop, administratorii drumurilor publice trebuie sa:

a.      Implementeze unele concepte moderne referitoare la o buna administrare a drumurilor si la managementul retelei de drumuri pentru toti administratorii drumurilor publice (CNADNR, autoritati judetene si municipalitati).

b.     Infiinteze un sistem de acreditare pentru toti managerii drumurilor publice si sa stabileasca termenii de referinta pentru elaborarea acestuia in scopul imbunatatirii managementului retelei de drumuri.

c.     Implementeze un sistem de proiectare si prioritizare a lucrarilor de drumuri in conformitate cu strategia stabilita.

Art. 13. Se va actiona pentru scoaterea tuturor activitatilor gen 'furnizori de lucrari si servicii' din atributiile administratorilor infrastructurii rutiere in scopul imbunatatii calitatii retelei de drumuri publice. Pentru crearea de piete competitive se va proceda la separarea si/sau externalizarea activitatilor de 'furnizori de lucrari si servicii' la nivel national, judetean si local, in vederea reducerii costurilor, imbunatatirii nivelurilor de servicii pe criterii confort-siguranta-costuri si perioada de garantare diferentiata pe categorii de drumuri si, de asemenea, in vederea reducerii timpului de prestare a serviciilor.

CAPITOLUL IV
ASPECTE FINANCIARE

Art. 14. Exploatarea, intretinerea si dezvoltarea drumurilor se bazeaza pe principiul conform caruia toti utilizatorii drumurilor contribuie la finantarea costurilor legate de drumuri, cu respectarea asigurarii unui nivel adecvat de siguranta a circulatiei rutiere.

CAPITOLUL V
POLITICI SECTORIALE (MEDIU, SIGURANTA TRAFICULUI, MANAGEMENT)
OBLIGATII ALE ADMINISTRATORILOR DRUMURILOR PUBLICE

Art. 15

Administratorul drumului public este obligat sa asigure protectia si conservarea mediului.

Pentru aceasta, planificarea lucrarilor pentru drumuri noi sau modernizari va urmari asigurarea reducerii impactului negativ asupra mediului, impunandu-se:

a.      Aplicarea acquis-ului comunitar de mediu;

b.     Realizarea unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru orice proiect nou de infrastructura rutiera (atat national cat si local), studiu ce se va face in etapa de proiectare la faza elaborarii studiului de fezabilitate;

c.     Stabilirea de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a unui set de Indicatori de Performanta pentru sectorul drumuri si a costurilor necesare atingerii acestor indicatori de performanta.

Art. 16.

Administratorul drumului public este obligat sa asigure imbunatatirea sigurantei circulatiei.

Pentru aceasta:

a.      toate proiectele noi de infrastructura rutiera sunt evaluate independent din punctul de vedere al sigurantei circulatiei;

b.     pentru toate lucrarile de infrastructura rutiera se elaboreaza un plan de management al traficului;

c.     se stabileste un program anual de analiza a 'punctelor periculoase' precum si masurile necesare de remediere;

d.     se elaboreaza un set de standarde pentru calitatea semnalizarii orizontale si verticale - in vederea armonizarii cu standardele Uniunii Europene;

e.      are loc diseminarea in timp util a informatiilor catre conducatorii auto cu privire la 'punctele periculoase' sau drumurile inchise datorita lucrarilor de intretinere/modernizare, a conditiilor meteorologice nefavorabile ori a calamitatilor naturale, dupa caz;

f.       se asigura calitatea si exigenta verificarilor tehnice periodice a vehiculelor si retinerea certificatului de inmatriculare a vehiculelor care nu corespund.

Art. 17.

Managementul de calitate al lucrarilor de drumuri este o conditie absolut necesara realizarii unei infrastructuri rutiere corespunzatoare.

Persoanele fizice si juridice care, prin lucrarile efectuate afecteaza starea drumului, sunt responsabile pentru readucerea acestuia la starea initiala.

Intentia de a desfasura lucrari care afecteaza starea drumurilor se va notifica responsabilului pentru administrarea drumului respectiv.

Se vor stabili specificatii clare referitoare la readucerea drumului la starea initiala, inclusiv prevederea unei perioade de garantie agreate pentru lucrarile de refacere.

Antreprenorul va raspunde de asigurarea sigurantei circulatiei, dar si de cea a lucratorilor pe intreaga perioada de executie a lucrarilor.

Se va elabora un program de armonizare permanenta a standardelor si reglementarilor tehnice pentru drumuri cu cele din Uniunea Europeana pentru asigurarea premizelor executarii lucrarilor de drumuri de calitate corespunzatoare.