CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR SI ALCATUIREA GENERALA A CLADIRILOR

Clasificarea constructiilor se face dupa anumite criterii, cele mai importante fiind: destinatia, structura de rezistenta, durabilitatea.

Constructiile, in general, se impart in doua grupe principale: cladiri si constructii ingineresti.

- Cladirile sunt constructii ce delimiteaza un spatiu inchis, avand ca functie principala de a adaposti oameni sau alte vietuitoare, bunuri materiale si procese tehnologice sau functionale impotriva unor actiuni defavorabile ale mediului inconjurator;

- Constructiile ingineresti prezinta un caracter special, fiind legate mai ales de procese tehnologice. Din aceasta categorie fac parte: cai de comunicatie terestre, lucrari de arta (poduri, viaducte, tuneluri), constructii hidrotehnice si subterane, cosuri de fum, turnuri si piloni, rezervoare, silozuri, buncare, estacade, conducte, linii de transport a energiei electrice etc.

1 Clasificarea cladirilor

Criteriile principale de clasificare a cladirilor sunt:

- Clasificarea functionala (dupa destinatie) grupeaza cladirile in urmatoarele categorii:

a. Cladiri si constructii industriale, care cuprind cladiri de productie (hale, ateliere, blocuri de fabricatie, statii pilot etc.), precum si cladiri si constructii pentru deservirea productiei (magazii, depozite, silozuri, estacade etc).

b. Cladiri si constructii agrozootehnice, destinate sectoarelor cerealier, hortiviticol si zootehnic, care cuprind cladiri pentru depozitarea si prelucrarea produselor agricole si pentru inventarul agricol (magazii, depozite, crame, ateliere, remize etc.), constructii pentru productia de legume (sere, solarii, rasadnite), cladiri pentru adapostirea si cresterea animalelor si pasarilor (hale, saivane, adaposturi etc).

c. Cladiri si constructii social-culturale, (teatre, case de cultura, cinematografe, scoli, biblioteci, spitale, policlinici, sanatorii, studiouri de radio si televiziune etc), administrative (sedii pentru intreprinderi si institutii administrative, judiciare etc), pentru comert (magazine, hale pentru comert, banci etc), pentru transporturi (gari, auto gari, aerogari, cladiri portuare), pentru sport (stadioane, sali de sport etc).

d. Cladiri de locuit care pot fi:

individuale (izolate, cuplate sau insiruite);

in blocuri cu apartamente;

camine pentru muncitori, studenti, elevi etc.;

hoteluri, cabane, case de odihna etc.

Cladirile cuprinse in grupele c si d sunt denumite si 'cladiri civile'

- Clasificarea dupa tipul structurii de rezistenta, respectiv dupa deformabilitatea structurii:

a. Cladiri cu pereti portanti caracterizate prin rigiditate ridicata, cum sunt: cladiri cu pereti de rezistenta din zidarii diverse, cu diafragme de beton armat monolit sau prefabricat (panouri mari) etc;

b. Cladiri cu schelet portant, avand o deformabilitate mare la actiuni orizontale: cladiri pe cadre din beton armat (monolit sau prefabricat), sau din elemente metalice etc.;

c. Cladiri cu structura mixta, alcatuita din cadre si diafragme ;

d. Cladiri ca structura speciala: arce, placi curbe subtiri, sisteme suspendate etc.

Clasificarea dupa durabilitate

Dupa durata de exploatare (durabilitate) se considera urmatoarele grupe:

a. cadiri permanente, ca durata de exploatare de 30100 ani sau mai mult ;

b. cladiri semipermanente, cu durata de peste 5 ani;

c. cladiri provizorii, cu durata de cativa ani.

- Clasificarea dupa modul de executie are in vedere realizarea structurii de rezistenta:

a - cladiri executate monolit, din zidarie sau beton si beton armat puse in opera la fata locului;

b - cladiri executate din elemente prefabricate, prin montarea pe santier a unor elemente si subansambluri realizate in prealabil din beton armat, metal etc. in ateliere sau pe poligoane speciale;

c - cladiri realizate in sistem mixt.

- Dupa materialul de baza al structurii de rezistenta cladirile se pot considera: din lemn, din zidarie de caramida sau alte blocuri, din beton si beton armat, din elemente metalice, mixte.

- Clasificarea dupa importanta legat de nivelul de asigurare necesar la actiuni exceptionale, avand in vedere consecintele avarierii sau intreruperii exploatarii:

a - constructii de importanta exceptionala, a caror avariere are urmari catastrofale sau a caror exploatare neintrerupta este indispensabila;

b - constructii de importanta deosebita, a caror avariere are urmari deosebit de grave, a caror supravietuire este necesara pentru recuperare in urma unor evenimente catastrofale, sau constructiile cu valoare culturala deosebita;

c - constructii de importanta medie, in care se includ majoritatea constructiilor obisnuit;

d - constructii de importanta secundara, a caror avariere implica un pericol redus pentru viata si sanatatea oamenilor si produce pagube materiale reduse;

e - constructii neimportante, a caror avariere nu prezinta pericol pentru viata si sanatatea oamenilor (constructii provizorii, constructii pentru adapostirea temporara a animalelor etc).

2 Clasificarea constructiilor ingineresti

Cea de a doua categorie cuprinde toate celelalte tipuri de constructii care, pentru a corespunde cat mai bine scopului in care sunt folosite, au anumite forme si insusiri speciale, caracteristice. Acestea sunt:

- constructiile industriale speciale care din cauza proceselor de fabricatie pe care le adapostesc trebuie sa aiba anumite forme particulare caracteristice. Din ele fac parte: halele, magaziile si depozitele cu alcatuiri speciale, morile, buncarele silozurile, cosurile
industriale, centralele electrice, estacadele etc.;

- lucrarile de cai de comunicatie care asigura circulatia pietonilor sau a vehiculelor, fie in interiorul centrelor populate, fie intre aceste centre. Acestea sunt: strazile, soselele, autostrazile, caile ferate normale si inguste, funicularele, canalele de navigatie, pistele de aterizare, metropolitanele etc.;

lucrarile de arta care constau din constructii speciale necesare pentru completarea cailor de comunicatii in punctele dificile, cum sunt: podetele, podurile, viaductele, tunelurile, zidurile de sprijin, pereurile etc.;

lucrarile hidrotehnice si hidroameliorative care cuprind constructiile executate in vederea regularizarii apelor sau pentru asigurarea unui anumit regim hidrologic terenurilor, cum sunt: digurile, barajele, canalele, ecluzele, cheiurile porturilor, lucrarile de protectie a malurilor la rauri sau mari, lucrarile de irigatie, de desecari etc.;

lucrarile pentru alimentari cu apa si canalizari ale aglomeratiilor urbane, in care se cuprind: captarile de apa, conductele de aductiune    (aducere a apei) si de distributie, apeductele, rezervoarele, castelele de apa, filtrele de epurare a apei, canalele de scurgere a apelor uzate, canalele colectoare, decantoarele, caminele de vizitare, statiile de pompare etc.;

constructiile speciale diverse in care intra toate constructiile cu forme caracteristice impuse de destinatia lor, care nu au putut fi cuprinse in celelalte grupe, cum sunt: stalpii pentru linii electrice aeriene si pentru antenele de radio sau televiziune, stadioane, piscine, tribune, velodromuri, hangare, schele pentru sonde, lucrari militare, fortificatii etc.

Aceasta categorie cuprinde deci o serie foarte variata de constructii, mult diferite in ceea ce priveste alcatuirea si aspectul lor, precum si modul de realizare, dar la care multe materiale si procedee de executie sunt comune.

3 Alcatuirea generala a cladirilor

Alcatuirea unei cladiri poate fi analizata din punct de vedere al spatiilor pe care le cuprinde, sau sub aspectul elementelor ce le compun.

3.1 Compartimentarea cladirilor

Fata de nivelul terenului o cladire este alcatuita dintr-o portiune subterana - infrastructura si o parte supraterana - suprastructura numita si elevatie, compartimentate functie de necesitati pe verticala si in plan

a. Spatiul interior al unei cladiri este compartimentat pe inaltime cu ajutorul planseelor in niveluri (etaje sau caturi), fiecare nivel avand o anumita denumire si diferite functii:

Subsolul (S) este nivelul situat sub cota 0,00 considerata la nivelul pardoselii finite de la parter, fiind cea mai mare parte si sub cota terenului natural. Subsolul poate cuprinde diferite incaperi, de regula cu functiuni secundare: magazii, depozite, spalatorii, garaje, spatii pentru instalatii (subsoluri tehnice), avand inaltimi de 1,80.2,40 m. Daca in subsol de prevad locuinte, fiind necesara o portiune supraterana care sa permita amplasarea ferestrelor pentru asigurarea iluminarii si ventilarii naturale, nivelul respectiv este numit demisol.

Parterul (P) este primul nivel al portiunii supraterane a cladirii, aflat de regula la o cota apropiata de cea a terenului natural.

Etajele (I, II..,n) sunt nivelurile situate deasupra parterului. Daca intre parter si etajul I se afla unu sau mai multe niveluri intermediare de inaltime redusa, rezultate de obicei prin subimpartirea pe verticala a unei portiuni a parterului, acestea poarta numele de mezanin (M), fiind intalnite curent la hoteluri, blocuri de locuinte cu spatii comerciale la parter etc.

Numarul de niveluri ale unei cladiri se noteaza prescurtat S + P + n, sau S + n daca si parterul se socoteste impreuna cu etajele. La cladirile cu acoperis cu panta mare, spatiul dintre ultimul planseu si invelitoare se numeste pod; daca in acest spatiu se amenajeaza locuinte, rezulta mansarda

Circulatia oamenilor si transportul marfurilor intre diferitele niveluri ale constructiilor se fac pe scari sau lifturi, realizate dupa anumite reguli. La anumite cladiri (de exemplu garajele cu mai multe niveluri) circulatia intre etaje se face si pe rampe inclinate pe care vehiculele pot urca pana la ultimele etaje ale constructiei.

b. Compartimentarea in plan a cladirilor (la acelasi nivel) se asigura prin intermediul peretilor, rezultand incaperile, aflate intre ele in relatii de vecinatate, de legatura sau de separare. Spatiile care indeplinesc un complex de functiuni bine determinate constituie un element functional. Elementele functionale se pot repeta frecvent in cadrul unei cladiri, formand un grup functional

Incaperile unei cladiri pot avea destinatii diverse: incaperi de locuit sau de lucru (birouri, sali de clasa, ateliere etc.), incaperi de serviciu (bai, bucatarii, vestiare, camere pentru instalatii etc.), incaperi sau spatii pentru circulatie (holuri, vestibule, coridoare etc).

3.2 Elementele componente ale cladirilor

Principalele categorii de elemente care intra in alcatuirea unei cladiri sunt: elementele de rezistenta (portante), elementele nestructurale, elementele si lucrarile de finisaj si protectie, lucrarile de instalatii.

a - Elementele de rezistenta asigura rezistenta, rigiditatea si stabilitatea unei constructii, alcatuind in ansamblu structura de rezistenta. Elementele de rezistenta curente sunt: fundatiile, peretii portanti, stalpii, planseele, sarpanta acoperisului, scarile. Unele elemente de rezistenta indeplinesc si rol despartitor sau de izolare (planseele, peretii portanti etc).

Fundatiile sunt elementele de rezistenta care transmit terenului bun de fundare incarcarile provenite de la elementele pe care le sustin.

Peretii de subsol preiau incarcari de la elementele de deasupra si le transmit la fundatii; peretii de subsol aflati in contact cu terenul au si rolul de a prelua impingerea pamantului si eventual a apei.

Peretii portanti (diafragme verticale) preiau incarcarile provenite de la plansee si alte elemente orizontale si le transmit succesiv pana la fundatii, indeplinind de asemenea rol de inchidere a cladirii fata de sediul inconjurator (peretii exteriori) sau de compartimentare a spatiului in incaperi (peretii interiori).

Stalpii sunt elemente de constructie verticale care sustin elemente orizontale (grinzi, plansee) ale caror incarcari le transmit la fundatii. Stalpii fac parte din structurile de rezistenta pe cadre.

Planseele sunt elemente orizontale care sustin diferite incarcari gravitationale (greutatea proprie, greutatea oamenilor, a mobilierului sau a unor utilaje ete.) si le transmit elementelor de rezistenta verticale. Ca elemente de separatie delimiteaza nivelurile si inchid cladirea la partea superioara.

Scarile sunt elemente de rezistenta de mare importanta, fiind astfel concepute incat sa cedeze printre ultimele in cazul unor solicitari de exceptie. Scarile se amplaseaza intr-un spatiu special prevazut in cadrul cladirii, numit casa scarii si au rolul de a asigura circulatia intre niveluri.

Sarpanta constituie ansamblul elementelor de rezistenta la acoperisurile cu pod, avand rolul de a sustine invelitoarea cladirii.

In principiu, elementele de rezistenta pot fi grupate dupa pozitie si functiuni astfel:

Elemente portante verticale, care preiau incarcari provenite de la elementele orizontale si le transmit la fundatii: stalpi, pilastri, contraforti, diafragme verticale (pereti portanti), samburi sau stalpisori de rigidizare, bolti sau arce de descarcare peste goluri in pereti, cadre si cadre-diafragme etc.

Elemente portante orizontale care suporta actiunile gravitationale si le transmit elementelor verticale ale structurii sau terenului de fundare: grinzi, plansee, structuri orizontale speciale, fundatii etc.

Elemente de contravantuire, care preiau si transmit fortele orizontale (datorita vantului, a seismicitatii etc.) pana la terenul de fundare, asigurand rigiditatea structurii la actiuni laterale: stalpi si cadre de contravantuire, contrafise, grinzi cu zabrele verticale, nuclee centrale, pereti de rigidizare etc.

Fata de cota o,oo structura de rezistenta a unei cladiri se poate considera ca fiind alcatuita din doua parti principale: infrastructura si suprastructura

b. Elementele neportante prezinta in general functiuni de inchidere a cladirilor fata de exterior, sau de separare a incaperilor intre ele. Dupa pozitie pot fi: verticale, cum sunt peretii autoportanti (care nu preiau incarcari de la alte elemente) si cei neportanti (cu rol de umplutura), mai rar orizontale (plansee) sau inclinate (acoperisuri). Elementele neportante se executa dupa realizarea structurii de rezistenta, fiind sustinute de unele elemente ale acesteia.

c. Elementele de finisaj si protectie au rolul de a asigura conditii corespunzatoare de igiena, confort si estetica, completand uneori alcatuirea constructiva si comportarea elementelor de constructie din punct de vedere al conditiilor tehnice de baza.

Lucrarile de finisaj si protectie cuprind:

invelitoarea care asigura protectia partii superioare a cladirii la actiunea apei, a zapezii si a altor factori climatici si fizici;

izolatiile cu rolul de a proteja interiorul cladirii impotriva patrunderii apei din precipitatii (izolatii hidrofuge sau hidroizolatii), impotriva zgomotelor (izolatii acustice), sau a influentelor termice negative (izolatii termice sau termoizolatii) etc.

tencuelile si placaje (exterioare si interioare), cu rol de izolare si de protectie pentru suprafetele unor elemente de constructie (pereti, plansee etc.);

pardoselile care asigura o circulatie normala si protectia la uzura a planseelor;

tamplaria necesara pentru acces si comunicare intre incaperi, precum si pentru iluminarea si ventilarea naturala a spatiilor interioare;

zugraveli, vopsitorii, tapete aplicate pe suprafata tencuielii, pe tamplarie etc., avand rol de protectie si decorativ ;

ornamente, decoratii - elemente secundare care completeaza elementele principale de constructie, in scopuri estetice si de imbunatatire a comportarii lor la diferiti agenti exteriori (ancadramente, braie, lacrimare etc.).

d - Elementele si lucrarile de instalatii sunt necesare pentru asigurarea conditiilor normale de exploatare, confort si igiena a cladirilor si cuprind in general :

instalatii sanitare pentru alimentare cu apa, canalizare, protectie contra incendiilor, evacuarea sau arderea gunoaielor etc. ;

instalatii de incalzire pentru asigurarea temperaturilor necesare functiunilor cladirii;

instalatii de ventilare pentru evacuarea din incaperi a aerului viciat si inlocuirea cu aer proaspat din exterior;

instalatii electrice pentru iluminat, de forta, de curenti slabi (sonerie, telefon), de protectie (paratrasnet) etc.

In afara acestora, unele cladiri pot cuprinde, functie de necesitati, instalatii de ascensoare (pentru persoane sau marfuri), instalatii de alimentare cu gaze, instalatii de conditionare a aerului, instalatii de aer comprimat etc.