CONSIDERATII PRIVIND REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR

Consideratii privind reabilitarea termica a cladirilor

Maricica Vasilache

Introducere

Nicicand in ultimele decenii nu s-a discutat atat de mult despre energie si despre pretul acesteia. Nimeni nu si-a inchipuit ca purtatorii fosili de energie vor deveni asa de rapid prea scumpi, ca echilibrul valutar va depinde de importurile de petrol si de gaze, ca arderea acestora contribuie hotarator la modificarile climatice si ca inlocuirea lor cu surse regenerabile curate ar putea fi atat de urgent necesara dar si atat de anevoioasa din punct de vedere tehnologic si economic. Deocamdata cea mai sigura si mai accesibila forma de energie nepoluanta este cea economisita (fig. 1).

Fig. 1 Probleme globale ale omenirii, conservarea energiei, cogenerarea si sursele noi curate

Astfel a aparut in constructii ideea conservarii energiei. Initial ea s-a impus ca o conditie preliminara pentru utilizarea economica a energiei electrice la incalzirea spatiilor si curand pentru folosirea avantajoasa a tuturor celorlalte: solara, eoliana, biogaz, geotermala. Apoi a devenit o necesitate impusa treptat de costurile foarte mari ale energiei din sursele conventionale dar si ca urmare a faptului ca cele noi sunt chiar si mai scumpe, datorita investitiilor, trebuind sa fie subventionate (panouri fotovoltaice, pompe de caldura sau celule de combustibil).

In acest mod, conservarea energiei, la cladiri noi si prin reabilitare termica (mai corect renovare) la cele existente, a devenit o necesitate general acceptata, foarte importanta si pentru Romania. Ea introduce o directie suplimentara obligatorie de preocupari pentru arhitecti si ingineri. Activitatea implica in practica parcurgerea unei "foi de drum" la nivel national cu puncte obligatorii (fig. 2). Este un circuit continuu care se perfectioneaza treptat dar care se opreste cand oricare din etapele 111 nu este asigurata.

Fig. 2. Foaie de parcurs pentru reabilitarea termica a fondului construit existent.

Sa le consideram pe rand, dar mai inainte este util sa mentionam ca pe plan european, unde de regula durabilitatea cladirilor este de peste 100 ani, problema adaptarii la modificarile climatice face obiectul unor ample si variate studii / Koen Steemers, CISBAT, 2005 / tinand seama de cateva aspecte:

- modificarile vor continua cel putin inca 4060 ani, timpul necesar ca reducerea consumului de combustibili fosili sa inceapa a avea efect;

- vor avea loc cresteri ale temperaturii vara si scaderi iarna, deci accentuari capricioase imprevizibile, caracteristice pentru climatul continental excesiv;

- pe acest fundal si abstractie facand de pretul crescand al energiei electrice si al caldurii este necesar ca toate cladirile sa se adapteze acestor conditii.

k. Steemers distinge trei directii de actiune: masuri pentru atenuarea modificarilor climatice, masuri pentru adaptarea constructiilor si masuri privind educarea comportarii locatarilor. El constata ca proiectantilor ar trebui sa li se ceara intre altele: marirea cu 510% a sarcinilor din vant, ploi mai intense, rezistente sporite la radiatii ultraviolete, adancimi sporite de fundare, eficienta termica superioara si ventilare naturala imbunatatita in special pentru a evita utilizarea aparatelor electrice de aer conditionat.

1. Legislatie

La aceasta data sunt in vigoare o serie de acte legislative:

- Legea 199/2000 privind Utilizarea eficienta a energiei (rep. M.O. 734/8.10.2002);

- Legea nr. 325/ 2002, privind Reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice (precedata de O.G.29/31.01.2000 - M.O.41/31.01.2000).

- Legea nr 211/16 mai 2003 privind Instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (precedata de O.U.G174/9.12.2002 - M.O.890/9.12.2002).

- Legea nr. 372/13 dec. 2005 privind Performanta energetica a cladirilor. Ca urmare a fost creat cadrul legislativ pentru reabilitarea si modernizarea termica a tuturor cladirilor existente si a instalatiilor aferente acestora, din mediul urban si rural (rezindentiale, pentru sanatate, pentru invatamant, publice, de productie etc.). OG 29/2000 instituie si obligativitatea intocmirii certificatului energetic al cladirii, act oficial de atestare a performantei cladirii la un anumit moment (nivelul de izolare termica, randamentul instalatiei de incalzire, prepararea de apa calda menajera, consum specific de energie din combustibili fosili etc.). Acest document va reprezenta, in perspectiva, un instrument legal de evaluare a cladirii in cazul operatiunilor de vanzare-cumparare, inchiriere, ipotecare etc.

Pentru specialisti dar si pentru publicul larg se simte nevoia concentrarii diverselor legi, hotarari, ordonante si norme de aplicare, care sunt acum prea numeroase, devenind de aceea greu accesibile pentru a fi puse in practica. 

Totodata legislatia va trebui sa urmareasca noile hotarari luate in U.E. prin care se accentuiaza reducerea consumului de energie obtinuta din petrol, gaze sau carbuni si se stimuleaza utilizarea resurselor alternative.

In esenta, toate aceste reglementari tehnice privesc :

- caracterizarea cladirilor din punct de vedere al eficientei energetice prin expertiza termica (denumita si diagnostic termic sau energetic) si certificatul energetic (document sintetic necesar in relatiile economice). Spre deosebire de certificatul energetic, exista si certificatul privind economia de energie". Deoarece este necesara o solutie prin care furnizorii mari de energie termica si electrica sa fie mobilizati in reducerea consumurilor. In prezent ei sunt, dimpotriva, interesati sa vanda cat mai multa energie si la preturi cat mai mari. Acelasi lucru se poate spune si despre furnizorii de combustibili fosili indigeni sau importati. De aceea furnizorii (de energie electrica si termica, combustibil lichid, gaz) sunt obligati sa realizeze economii de energie. In acest sens, ei pot :

- determina pe clientii lor sa utilizeze mijloace in acest scop, informandu-i si subventionandu-i. La randul lor, ei pot primi certificate de economie de energie care le da dreptul la subventii

- realiza economii de energie in propriile lor instalatii si cladiri ;

- cumpara certificate de economie de energie de la orice entitate care realizeaza astfel de masuri.

Dimpotriva, daca nu pot realiza economiile de energie impuse, furnizorii de energie sunt obligati sa plateasca penalizari importante.

2. Reglementari tehnice

Aparute in perioada 19982004 reglementarile tehnice specifice lucrarilor de reabilitare termica si energetica reprezinta o baza complexa pentru adaptarea cladirilor civile la exigente de performanta ameliorate fata de normele nationale anterioare. Se remarca abordarea caracterizarii elementelor de inchidere la nivel global cu includerea efectului puntilor termice :

C 107 /0 -02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii

termice la cladiri - (Revizuire C107- 82) Buletinul Constructiilor. 8/2003

C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica

la cladirile de locuit Buletinul Constructiilor nr. 14/1998

C107/2-97 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termica

la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit; Buletinul Constructiilor nr. 14/1998

C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

constructie ale cladirilor Buletinul Constructiilor nr. 13/1998

C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor

de locuitBuletinul Constructiilor nr. 14/1998

C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

constructie in contact cu solul Buletinul Constructiilor nr. 1/1999

C107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masa

(umiditate) prin elementele de constructie Buletinul Constructiilor nr. 14/2002

C107/7-2002 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor - (Revizuire NP200/89) Buletinul Constructiilor nr. 8/2003.

In esenta seria normativelor C-107 contine urmatoarele aspecte:

modalitati de calcul privind performantele higrotermice ale elementelor de

constructie si cladirii in ansamblu, folosind simularea numerica;

caracteristicile de calcul ale materialelor de constructie si tamplariei;

prescriptii privind nivelurile de performanta minime, considerate de necesitate publica in aceasta etapa.

La acestea s-a adaugat seria:

- NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Constructiilor nr.4 -2001) ;

- NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente (Buletinul Constructiilor nr.5 -2001) ;

- NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Constructiilor nr.5-2001).

- GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ((Buletinul Constructiilor nr.3 -2003) ;

- MP 024 - 02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Constructiilor nr.10-11/2002) ;

- GT 037- 02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente (Buletinul Constructiilor nr.2-2003) ;

- NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice (Buletinul Constructiilor nr.18 -2003)

- SC 007 - 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit existente (Buletinul Constructiilor nr.18-2003) ;

- SC 006 - 01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de incalzire din cladiri de locuit, (Buletinul Constructiilor nr. 5-2002) ;

- MP 019 - 02 Metodologie privind reabilitarea si modernizarea anvelopei si a instalatiilor de incalzire si apa calda de consum la blocurile de locuinte cu structura din panouri mari, (Buletinul Constructiilor nr. 2-2004).

In ansamblu se stabilesc metodologii de apreciere detaliata a performantelor cladirilor existente si baze pentru modernizare in scopul conservarii energiei. In esenta toate aceste reglementari tehnice privesc:

- caracterizarea cladirilor din punct de vedere al eficientei energetice prin expertiza termica si certificatul energetic (document sintetic necesar in relatiile economice);

- orientarea proiectelor de modernizare energetica prin raportul de audit energetic in care sunt inscrise solutiile tehnice de eficientizare a anvelopei si instalatiilor.

Se remarca numarul foarte mare de normative, ghiduri, metodologii, solutii cadru, fara a mai mentiona si standardele. Astfel apar multe suprapuneri iar utilizarea lor de catre proiectanti, experti tehnici, verificatori si auditori este ingreuiata. Probabil ar fi utila o concentrare si sistematizare a tuturor acestor documente, concomitent cu traducerea si adaptarea celor din U.E. In general reabilitarea termica propusa de audit are in vedere un numar mic de solutii pentru anvelopa si instalatii, fara a recomanda cai de utilizare a energiilor neconventionale si monitorizarea permanenta a cladirilor care au facut obiectul reabilitarilor termice.

De fapt ansamblul reglementarilor tehnice este marcat in esenta prin:

- considerarea puntilor termice la evaluarea rezistentei termice corectate R' care devine principala caracteristica a unor elemente de constructie (pereti, acoperis, ferestre, planseu peste subsol, etc.), inlocuind vechea rezistenta in camp R_o;

- aprecierea globala a eficientei termice a cladirii prin coeficientul de izolare termica G_N impropriu denumit astfel deoarece este proportional cu consumul.

In acest fel noile reglementari introduc valori minime ale rezistentelor termice pe element (prescriptii de tip "garde - fou") si o valoare maxima G dependenta de raportul A/V pe care proiectantul o poate satisface prin diverse solutii tehnice (protectie termica, efect de sera, utilizarea de resurse regenerabile, recuperare de caldura, etc.). Este un pas important menit sa stimuleze creativitatea tehnica, din pacate inca putin valorificat in Romania (fig. 3.).

	Fig. 3. Caminul T14 Tudor Vladimirescu. Fatada imbracata cu polistiren expandat, fasii POLyALPAN si bovindouri usoare care creeaza efect de sera si o protectie suplimentara, realizand combinarea izolarii termice aditionale cu utilizarea energiei solare. Ferestrele libere au 3 randuri de sticla.

In cadrul unor programe de cooperare internationala s-au realizat lucrari de reabilitare demonstrative in mai multe localitati. Aplicarea unor solutii de izolare termica suplimentara a fost realizata in paralel cu valorificarea energiei solare. Totodata s-a realizat monitorizarea cladirilor in sezonul de incalzire urmator (ex: Camin T14 Tudor Vladimirescu, Bloc de locuinte Tabacului nr. 7 Iasi). Au fost evidentiate o serie de aspecte privind utilizarea spatiilor de locuit precum si adaptarea insuficienta a furnizarii agentului termic dupa modernizare.

Monitorizarea blocului din str. Tabacului a relevat intre altele:

- diminuarea excesiva a ventilarii naturale din cauza tamplariei etanse;

- dezinteresul furnizorilor de energie termica interesati sa vanda cat mai multa energie.

Astfel locatarii se vad obligati sa mentina excesiv de mult ferestrele deschise, sa consume si sa plateasca tot atat de mari sume pentru caldura.

Ramane ca in viitor reglementarile tehnice sa prevada ca performanta energetica a cladirilor trebuie sa includa toate cantitatile de energie termica si electrica: pierderi si aporturi inclusiv cele gratuite cu randamentele de utilizare, bilantul de energie finala (fig. 4) si structura acestuia in general prezentata in fig. 5 pentru caldura.

Fig. 4 Schema pentru bilantul anual de energie consumata la incalzirea unei cladiri si prepararea apei calde.

Un alt aspect care lipseste in actuala forma a reglementarilor tehnice este cel referitor la cuantumul:

consumului de energie primara, (fig. 6) tinand seama ca pentru acoperirea necesarului de energie finala exista multe pierderi in amonte la producerea centralizata de energie, transformarea si distributia acesteia. La scara nationala conteaza numai consumul de energie primara si in legatura directa cu acesta,

emisiile de gaze cu efect de sera (GES) si de alti poluanti (SO₂, NO_x, COV, pulberi, etc.), toate dependente de energia primara consumata.

Ramane de vazut daca, cel putin in cazul cladirilor de locuit, poate fi ignorata necesitatea unui anumit grad minim de compactitate (A/V), acesta fiind primul factor de care depinde necesarul de energie termica in cladirile civile.

Fig. 5. Bilantul energetic al unei cladiri (Program Lesosai 5.5) - EPFL, CH

Se evidentiaza structura aporturilor si consumului de energie termica in perimetrul cladirii

Fig. 6. Energia primara si energia finala utilizata in cladiri

Pe marginea reglementarilor tehnice din domeniul izolarii termice si economiei de energie, INCERC propunea in 2003 reanalizarea normelor si a cataloagelor de solutii cu republicarea acestora .

Dificultatile proiectantilor - constructori si instalatori, in activitatea curenta se refera la:

- procurarea normelor, care apar in tiraj destul de limitat si scump, epuizate rapid. Ar fi foarte utila publicarea lor pe un site accesibil la un pret modest sau gratuit;

- volumul foarte mare de informatii care trebuie insusit din mers;

- lipsa unor informatii obligatorii din norme, etc. De exemplu abordarea diferita a volumului incalzit la cladirile de locuit si la cele nerezidentiale nu se poate realiza si prin determinarea performantelor elementelor anvelopei diferentiat intrucat fascicula C107/3-1997 nu ofera informatiile aferente. Totodata aplicarea normativelor trebuie insotita de cataloage mai ample si de utilizarea unor programe performante de modelare a puntilor termice sau de bilant energetic.

De remarcat este necesitatea reanalizarii permanente a acestor norme in vederea adaptarii la normele actuale privind eficienta energetica din Uniunea Europeana, care prevad in perspectiva imediata schimbari majore.

O atentie deosebita trebuie acordata constructiilor cu compactitate redusa (cu numar redus de niveluri) care in final au consumuri energetice specifice mult mai mari fata de cladirile compacte cu acelasi grad de protectie termica a elementelor de inchidere.

Cladirile din mediul rural nu mai pot fi exceptate de la exigentele aplicabile in orase.

In perspectiva se contureaza necesitatea de a realiza cladiri civile cu consum foarte mic de energie, cladiri cu autonomie energetica si cladiri active energetic.

Aplicarea normelor de protectie termica, constientizarea utilizatorului

Dupa 1989, organizatiile internationale (in special PHARE) au cautat sa implementeze in Romania proiecte de eficienta energetica. In ciuda eforturilor financiare importante, masurile respective nu au avut intotdeauna impactul social scontat.

Exista mai multi factori care au contribuit la aceasta situatie, dintre care cei mai importanti au fost:

- pretul inca relativ scazut al energiei termice si subventiile acordate furnizorilor;

- nu a existat o constientizare a populatiei si chiar a specialistilor (arhitecti, ingineri constructori si instalatori) privind necesitatea si rentabilitatea economisirii energiei si referitor la modalitatile concrete de economisire a energiei;

- in cazul cladirilor legate la sistemul de termoficare nu a existat todeauna o legatura directa intre energia termica consumata (pentru incalzire si sub forma de apa calda menajera) si sumele platite pentru acest consum, deoarece se aplica sistemul pausal iar pierderile pe traseu erau preponderente ;

- la nivel guvernamental nu a existat o politica coerenta de sprijinire a masurilor de eficienta energetica, orientate spre proprietari ;

- multi proprietari nu dispun de fondurile necesare pentru aplicarea masurilor de eficienta energetica ;

Oricum exemplul practic este baza reabilitarilor. o dovedeste generalizarea ferestrelor termopan.

Constructii noi

Ar fi o mare greseala daca cineva ar crede ca proiectarea unei cladiri cu consum redus de energie nu inseamna decat sa se conceapa imobilul ca si mai inainte, adaugand anvelopei un strat de izolatie termica. Si alte masuri trebuie considerate :

orientarea incaperilor ;

forma cladirii ;

ferestrele si iluminarea naturala ;

ventilarea rationala si riscul de condens ;

modul de dispunere a straturilor de izolatie termica ;

utilizarea energiei solare ;

eficienta echipamentelor si instalatiilor de incalzire ;

posibilitatea de reglare, contorizare si automatizare.

In cazul constructiilor noi, realizate din alte surse decat bugetul de stat, reglementarile privind protectia termica si economia de energie nu sunt inca aplicate, desi aceasta nu este numai o problema de interes privat, iar compactitatea redusa si gradul de protectie termica insuficient determina cheltuieli foarte mari pentru incalzirea spatiilor. Proiectantii si executantii neglijeaza acest domeniu, limitanduse la satisfacerea exigentei de siguranta structurala. In mare parte cunosc superficial reglementarile din domeniu sau nu se implica in aplicarea prevederilor acestora deoarece autorizatiile de construire se dau fara verificarea satisfacerii exigentelor D,E la majoritatea lucrarilor, ceea ce face ca prevederile C - 107 sa nu fie respectate.

La ora actuala perceptia publicului legata de reabilitare termica se canalizeaza doar spre ferestrele etanse cu geam termoizolant, cu neglijarea ventilarii naturale si a puntilor termice, sau spre montarea centralelor termice proprii. Modalitatile de protectie aditionala prin interior, cu problemele care apar, nu sunt cunoscute si nici explicate publicului.

Campaniile de publicitate prin mass media se cer a fi mai convingatoare si realizate cu sprijinul nemijlocit al unor specialisti competenti, dat fiind ca majoritatea arhitectilor si inginerilor nu sunt pregatiti corespunzator in acest domeniu.

Pentru constientizarea proprietarilor de imobile (persoane fizice sau juridice), administratorilor si locatarilor ca certificatul energetic este esential si sunt necesare intre altele:

- prezentarea sub forma clara, intuitiva, accesibila usor celor care nu sunt specialisti a indicatorilor de consum energetic. Exprimarea in kWh in loc de kcal sau Joule este deja mai buna, dar nu spune prea multe celor care nu sunt tehnicieni, care asociaza kWh numai cu electricitatea. De aceea in Germania rezultatul final se exprima si in litri de combustibil (1kWh 0,1 litri) si astfel apar formularile "casa de 3 litri",(fig. 7), usor de retinut, deoarece toate familiile au cel putin o masina;

- detalierea structurii consumului, care da prima indicatie concludenta.

Fig. 7. Casa de 3 litri

In baza reglementarilor actuale, modernizarea cladirilor existente si a celor noi, pentru a avea performante ridicate privind conservarea energiei, trebuie pusa in practica. Tinand seama ca in perspectiva obiectivul este apropierea de autonomia energetica in raport cu resursele de combustibili fosili care se epuizeaza si sunt poluante, apare problema daca in stadiul actual mai este suficient sa se realizeze nivelurile G impuse de C 107 (cladiri cu consum rational de energie) sau daca de pe acum ar fi recomandabil sa se treaca la protectii termice superioare mai favorabile pentru folosirea energiilor regenerabile. Este o intrebare care asteapta sa fie dezbatuta pentru a contribui la stabilirea strategiei de dezvoltare in domeniu.

3. Materiale si ansambluri

Utilizarea unor materiale performante de protectie termica pentru care exista agrement tehnic este impusa de exigentele de confort si economie de energie dar si de rezerva de capacitate portanta a structurii de rezistenta. Alegerea variantelor aplicabile este la latitudinea specialistilor in urma intocmirii raportului de audit energetic elaborat prin cooperarea unui constructor si a unui instalator, persoane atestate MTTC. Este necesara o diversificare a materialelor care pot fi utilizate. Nu toate cladirile pot fi imbracate cu sistemele tip ETICS. Mai trebuie stiut ca experienta de care se dispune este inca limitata ceea ce conduce uneori la greseli.

4. Documentare

Experienta acumulata de alte tari din U.E. in domeniul economiei de energie si valorificarii surselor de energie nepoluante trebuie mai bine cunoscuta prin documentarea specialistilor in cadrul unor programe specifice.

5. Specialisti

Pregatirea de baza revine facultatilor de profil la nivelurile de licenta, master si doctorat. Principiile dezvoltarii durabile, termotehnica si higrotermica sunt discipline esentiale pentru pregatirea oricarui arhitect sau inginer. Se cer de asemenea organizate cursuri postuniversitare.

Formarea de specialisti pentru audit energetic este bazata pe doua specializari respectiv auditor energetic pentru constructii si pentru instalatii; totodata exista doua grade, respectiv I si II. Atestarea calitatii de auditor se realizeaza in urma unui examen organizat de o comisie numita de MTCT.

In acelasi timp este necesara cunoasterea si aplicarea reglementarilor din domeniu de proiectanti si executanti in vederea obtinerii de constructii noi cu performante energetice si consumuri reduse in exploatare.

Se resimte acut lipsa muncitorilor constructori calificati si a formatiilor bine pregatite pentru a realiza corect izolatiile termice, montarea tamplariei termopan si lucrarile de instalatii.

6. Solutii tehnice

Indicarea solutiilor tehnice se realizeaza in cadrul auditului energetic prin conturarea mai multor variante posibile de reabilitare termica si energetica avand in vedere protectia termica suplimentara a elementelor opace si vitrate precum si modernizarea instalatiilor termice si de a.c.m., dar auditorii nu pot alege furnizorii.     Evident, pot fi stabilite si modalitati de folosire a unor surse regenerabile de energie. Solutiile tehnice sunt partea cea mai importanta de pregatire a reabilitarii.

Problemele ivite la intocmirea certificatelor energetice

Certificatele energetice sunt oarecum simple, desi implica un volum apreciabil de calcule si de multe ori un releveu dificil (nu este vorba numai de lungimi, grosimi, etc., ci si de alcatuirea elementelor de constructie care poate fi stabilita numai prin sondaje si termografie) in lipsa proiectului initial al constructiei si modificarilor ulterioare. Oricum precizia rezultatelor este limitata si deci nici nu este utila. Auditul energetic este mult mai dificil. Nu putine cladiri sunt monumente istorice iar multe altele au fatade ce nu pot fi modificate deoarece reprezinta un specific de arhitectura al localitatii, (fig. 8).

Fig. 8    Fatade reprezentative la care nu se pot opera decat partial modificari prin lucrarile de reabilitare termica prin exterior

In majoritatea blocurilor exista concomitent apartamente decuplate dotate cu centrale termice sau chiar fara incalzire si apartamente legate la termoficare. Unii proprietari nu au posibilitatea sa cheltuiasca pentru reabilitare si nici nu indraznesc sa isi ipotecheze locuinta deoarece stiu ca nu vor avea cum plati rateleastfel ca sunt nevoiti sa supravietuiasca in frig si umezeala. Apare inca o contradictie intre dreptul proprietarilor privati si interesul colectiv nesolutionata pe plan national, ca si altele referitoare la spatiile in indiviziune.

O dificultate subzista si intrucat in constructii nu se mai elibereaza autorizatii pentru persoane fizice care sa desfasoare activitati independente ca ingineri specialisti.

7. Fonduri

OG 29/2000 prevede o serie de surse de finantare si de facilitati fiscale, precum:

- alocatii din bugetele locale in limita prevederilor aprobate de consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in conditiile legii;

- atragere de fonduri de la firme sau societati comerciale de management si servicii energetice precum si de la regiile si firmele sau companiile pentru servicii energetice;

- atragere de fonduri de la regiile si firmele de alimentare cu caldura si apa calda de consum pentru reabilitarea retelelor de distributie din subsolul cladirilor de locuit si pentru montarea de contoare;

- fonduri proprii ale agentilor economici care au in proprietate sau in administrare cladiri de interes public ;

- fonduri ARCE ; 

- fonduri proprii ale proprietarilor cladirilor care se reabiliteaza. Deoarece o mare parte din persoanele private sunt incapabile sa faca investitii in conservarea energiei, ar trebui acordate imprumuturi bancare cu dobanda redusa, garantate de stat si subventii.

Este un domeniu in care mai sunt de gasit solutii.

8. Corelarea expertizei termice cu cea structurala

La cladirile care fac obiectul lucrarilor de expertizare termica trebuie sa se realizeze in avans o experiza structurala pentru a determina rezerva de capacitate portanta sau necesitatea lucrarilor de consolidare. Toate lucrarile de renovare trebuie corelate inca din faza de proiectare.

9. Audit energetic

Acesta etapa cuprinde Expertiza termica, Certificatul energetic si Raportul de audit energetic. Se poate afirma ca certificatul energetic este documentul si faza cea mai importanta a ansamblului denumit in general audit energetic, reprezentand baza pentru pregatirea proiectelor lucrarilor de reabilitare termica si energetica si de aceea devine obligatoriu.

10. Proiecte

Proiectele tehnice de reabilitare termica aplicabile dupa expertizarea structurala si auditul energetic implica colective de specialisti care sa adapteze atat anvelopa cat si structura la exigentele actuale. Intrucat majoritatea cladirilor au fost realizate pe baza de proiecte tip este posibil ca si solutiile de modernizare sa fie de gen cadru general valabile. O categorie aparte este reprezentata de cladirile monumentale si cele reprezentative pentru arhitectura localitatilor care fac obiectul unor investitii de reabilitare.

11. Autorizatie de construire

Pana in prezent aceasta nu presupune si verificarea exigentelor D,E ceea ce este regretabil.

12. Monitorizare

Urmarirea comportarii in timp a sistemelor de reabilitare termica in conditiile climatice ale Romaniei presupune realizarea unor investigatii complexe realizate de specialisti. Principalele aspecte se refera la:

- satisfacerea exigentelor de confort higrotermic si economie de energie in exploatare;

- corectarea integrala sau partiala a puntilor termice;

- reducerea poluarii mediului prin imbunatatirea notei energetice a cladirii;

- aparitia condensului si extinderea lui in masa elementelor de inchidere protejate cu materiale izolatoare de grosimi mari cu permeabilitate redusa la vapori;

- ventilarea incaperilor in conditiile utilizarii unei tamplarii etanse;

Se impune ca in fiecare judet sa existe o echipa cu aparatura necesara monitorizarii. Calitatea izolatiilor termice trebuie verificata la receptia lucrarilor de constructii.

Concluzii

In perioada 1990 - 2005 costul intretinerii locuintelor a crescut de 5 ori comparativ cu veniturile populatiei care au crescut de 1,5 ori. In acest context suportabilitatea utilizatorilor scade foarte mult. Concomitent se vor reduce si apoi elimina subventiile pentru incalzirea locuintelor. Se justifica astfel economia de energie prin lucrari de reabilitare termica.

Este necesara o politica coerenta la nivel guvernamental in domeniul economiei de energie. Stimularea de catre stat a lucrarilor reabilitare duce la diminuarea consumurilor energetice la nivel national, micsorarea dependentei energetice fata de importuri si reducerea poluarii chimice si termice a atmosferei.

Pregatirea bazei legislative si a reglementarilor specifice domeniului este realizata urmand a fi sistematizata si perfectionata odata cu schimbarile din U. E.

Specialistii din domeniu constructiilor si instalatiilor auditori energetici vor avea de analizat cca 75% din fondul construit existent in vederea adaptarii la noile exigente.

In perspectiva pretul energiei va creste in continuare iar durata de amortizare a lucrarilor de reabilitare termica se va reduce foarte mult, astfel incat lucrarile de reabilitare termica si energetica sa devina mai atractive.

Mass-media poate juca un rol mai activ in constientizarea populatiei privind economia de energie, confortul in constructii si reducerea efectelor negative asupra mediului inconjurator.

Peste tot in lume arhitecti si ingineri inventivi realizeaza cladiri in care se valorifica diverse materiale ecologice, de la lut uscat la soare pana la ziare vechi, precum si sisteme constructive care valorifica energia. Aceste constructii sunt frecvent prezentate de mass-media, in special de posturile de televiziune precum "Discovery" si astfel se creeaza o stare de spirit favorabila pentru conservarea energiei, care inca lipseste in Romania. Scheme de tipul celor din fig. 5, 6, 7, 8 sunt foarte utile.

Diminuarea consumurilor specifice de energie in toate sectoarele de activitate, respectiv conservarea energiei in cladiri sunt elemente cheie ale dezvoltarii durabile si astfel o dovada a solidaritatii umane peste limitele impuse de spatiu si de timp.

Bibliografie

C. Rotaru, M. Preda Eficienta energetica - un element al dezvoltarii durabile Masa rotunda "Energia - sursa de dezvoltare economica" CCIRB, Sala Dacia, 14 octombrie 2004;

2. I. Pascal, S.Deaconu, C. Vrabie, N. Fabian "Campanie de informare a functionarilor publici privind continutul acquis-ului comunitar",ISBN 973-8338-63-8, 2002.

3. M. Georgescu, R. Cazanescu I. Andronache, D. Berbecaru - Importanta cladirilor pilot in fundamentarea strategiei dereabilitare si modernizare termica si energetica a cladirilor de locuit masa rotunda cu tema : energetca cladirilor, CNCMEC, Bucuresti 27.11. 2003;

I. M. Siear, S. L.Siear, A.Marinescu - Locul cladirilor in contextul interactiunii energie-mediu-consumator - Program complex de constientizare a societatii civile pentru implementarea acquis-ului comunitar privind protectia mediului si pentru promovarea intereselor consumatorilor casnici de energie" 2003, Craiova.

5. Program PHARE - Energie - Rhabilitation thermique du foyer d'tudiants T14.

6. C.A. Roulet, F. Foradini Programme LESOSAI 5.5 version 2005.

A. Radu, s.a. Satisfacerea exigentelor de izolare termica si conservare a energiei in constructii, 2003 Ed. Societatii Academice Matei-Teiu Botez, ISBN 973-85882-7-8 pag. 10,12

L. Dumitrescu - Principiile dezvoltarii durabile in constructii, Ed. 'Societatii Academice Matei-Teiu Botez', Iasi, 2003, ISBN 973-7962-32-X

9. A. Radu, s.a. Interactiunea constructiilor cu mediu inconjurator (Seria Fizica Constructiilor pentru Dezvoltare Durabila), 2003, Ed. Soc. Academice Matei-Teiu Botez, ISBN 973-7962-17-6

10. A. Radu, s.a, New solutions for essential requirements in buildings, 2004, Ed. Soc. Academice Matei - Teiu Botez. ISBN 973-7962-49-

11. Volumul Congresului CISBAT 2005, Lausanne