PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLADIRI DIN ZIDARIE

PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU

CLADIRI DIN ZIDARIE

1. Prevederi constructive privind suprastructura.

1.1. Prevederi generale

1.1.1. Materiale pentru structura

Materialele pentru structura cladirilor de zidarie vor respecta conditiile minime de calitate impuse in Codul P 100-1/2006 si in Cap. 3 din prezentul Cod.

Sectiuni de zidarie slabite prin goluri si slituri.

(1) Sectiunea orizontala a peretilor structurali nu va fi slabita prin prevederea de:

goluri verticale pentru cosurile de fum sau ventilatii;

slituri orizontale sau oblice pentru instalatii realizate prin spargere sau zidire.

(2) In cazul in care, prin proiect, se prevad slituri verticale executate prin zidire,

adancimea acestora va fi ⅓ din grosimea peretelui. Daca rezistenta sectiunii slabite, calculata conform 6.6.3.1 3) este insuficienta pentru preluarea eforturilor sectionale de proiectare, sectiunea respectiva va fi intarita prin armare in rosturile orizontale si/sau prin elemente de beton armat.

(3) Se accepta executarea, numai prin frezare, a sliturile verticale sau oblice, cu adancimea de maximum 2.0 cm, pentru instalatiile electrice, fara afectarea integritatii si a stratului de protectie a barelor longitudinale din centuri.

1.2. Prevederi specifice pentru constructii cu pereti structurali de zidarie

(1) Pentru proiectarea peretilor structurali si a planseelor se vor respecta regulile generale de alcatuire de la Cap.5 si regulile specifice date in continuare pentru fiecare tip de alcatuire a peretilor structurali.

(2) In cazul cladirilor cu plansee alcatuite din elemente liniare (care descarca pe o singura directie), indiferent de tipul zidariei (ZNA, ZC sau ZIA), se vor prevedea masuri constructive pentru ancorarea, la fiecare planseu, a peretilor structurali exteriori dispusi paralel cu elementele principale ale planseului.

1.2.1. Prevederi specifice pentru constructii cu pereti structurali de zidarie

nearmata (ZNA)

(1) La nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este realizat acesta (beton armat sau lemn), se vor prevedea centuri de beton armat in planul peretilor, care vor indeplini conditiile de la 5.2.4.

(2) In cazul cladirilor cu mansarda sau cu pod necirculabil si cu sarpanta din lemn se vor prevedea centuri la partea superioara a tuturor peretilor care depasesc nivelul ultimului planseu.

(3) Inaltimea minima a centurilor va fi egala cu grosimea placii planseului pentru peretii interiori si cu dublul acesteia pentru peretii de pe conturul cladirii si de la casa scarii.

(4) Latimea centurilor pentru peretii de fatada va fi egala cu grosimea peretelui dar cel putin 25 cm, daca centura este retrasa de la fata exterioara a peretelui pentru a se realiza izolarea termica a acesteia.

(5) Armarea longitudinala al centurilor se va face cu cel putin patru bare F 10 mm, asigurand un procent de armare 0.5%, cu etrieri inchisi F 6 mm, dispusi la maximum 15 cm distanta in camp curent si la maximum 10 cm distanta pe zona de innadire a armaturilor longitudinale.

(6) Centurile vor alcatui contururi inchise; acoperirea cu beton, innadirea si ancorarea barelor din centuri se vor face luand ca document de referinta STAS 10107/0-90 si precizarilor de la 1.2.2.2.

(7) Peste golurile de usi si de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat, de regula, legati cu centura de la nivelul planseului.

(8) In conditiile stabilite la 6.3.1 11), armarea elementului constituit din centura si buiandrug va satisface urmatoarele conditii:

• la partea superioara, armatura din centura definita la (5) va fi continua in rigla de cuplare;
• la partea inferioara procentul de armare va fi 0.1% raportat la intrega sectiune de beton;
• pentru elementele a caror inaltime este > 700 mm se aplica prevederile luate din documentul de referinta STAS 10107/0/90;
• armaturile transversale vor asigura o capacitate de rezistenta la forta taietoare superioara cu cel putin 25% celei care rezulta din momentele de plastificare ale elementului calculate tinand seama de suprarezistenta armaturilor.

(9) Daca buiandrugul prevazut conform (7) nu este legat cu centura planseului, armarea acestuia se va determina numai pentru incarcarile verticale aferente, luand ca referinta conditiile din STAS 10107/0-90 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur.

(10) Pentru cladirile amplasate in zone seismice cu a_g 0.12g in zonele de legatura intre peretii perpendiculari (colturi, ramificatii si intersectii) se vor prevedea armaturi in rosturile orizontale conform 1.2.2.4.(2) si (3)

1.2.2. Prevederi specifice pentru constructii cu pereti structurali de zidarie

confinata (ZC)

1.2.2.1. Prevederi referitoare la stalpisorii de beton armat

(1) Sectiunea transversala a stalpisorilor va satisface urmatoarele conditii:

aria sectiunii transversale 625 cm² - 25 x 25 cm;

latura minima ≥ 25 cm.

(2) Armarea stalpisorilor va satisface urmatoarele conditiile precum si conditiile suplimentare date in Codul P 100-1/2006, diferentiate in functie de valoarea acceleratiei seismice de proiectare (a_g):

• procentul de armare longitudinala va fi 0.8% ;

diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 12 mm;

diametrul etrierilor va fi 6 mm; etrierii vor fi dispusi la distante 15 cm, in camp curent si 10 cm pe lungimea de innadire a armaturilor longitudinale.

(3) Barele longitudinale ale stalpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate in centurile ultimului nivel conform cerintelor luate din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90.

(4) Innadirea barelor longitudinale din stalpisori se va face prin suprapunere, fara carlige, pe o lungime 50 F; in sectiunea de la baza (sectiunea de incastrare conform 6.3.1.(2)), suprapunerea barelor longitudinale ale stalpisorilor din suprastructura cu mustatile din socluri sau din peretii de subsol se va face pe o lungime 60 F.

1.2.2.2. Prevederi referitoare la centuri

(1) Centurile vor fi continue pe toata lungimea peretelui si vor alcatui contururi inchise. La colturile, intersectiile si ramificatiile peretilor structurali se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate pe cele doua directii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea barelor longitudinale in centurile perpendiculare pe o lungime de cel putin F.

(2) Centurile de la nivelul planseelor curente si cele de la acoperis nu vor fi intrerupte de goluri de usi si ferestre cu exceptia situatiilor mentionate la (3).

(3) Continuitatea centurilor poate fi intrerupta numai in urmatoarele situatii:

centura planseului curent, in dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada:

stalpisori din beton armat la ambele margini ale golului;

o centura-buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi stalpisori;

centura peste zidul de la mansarda, in dreptul lucarnelor, cu conditia sa se prevada:

stalpisori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armaturile longitudinale ancorate corespunzator in centura planseului inferior;

o centura peste parapetul de zidarie al ferestrei, legata de cei doi stalpisori.

Figura 2

Intreruperea centurilor la casa scarii

(4) Sectiunea transversala a centurilor va satisface urmatoarele conditii:

aria sectiunii transversale 500 cm² - 25 x 20 cm;

latimea 25 cm dar ⅔ din grosimea peretelui;

inaltimea 20 cm.

(5) Armarea centurilor va satisface urmatoarele conditii precum si conditiile suplimentare date in Codul P 100-1/2006, diferentiate in functie de valoarea acceleratiei seismice de proiectare (a_g):

• procentul de armare longitudinala 0.8%;

diametrul barelor longitudinale ≥ 10mm;

diametrul etrierilor 6 mm; distanta intre etrieri 15 cm in camp curent si 10 cm pe lungimea de innadire a barelor longitudinale.

(6) Innadirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, fara carlige, pe o lungime de 60F. Sectiunile de innadire ale barelor din centura vor fi decalate cu cel putin 1.00 m; intr-o sectiune se vor innadi cel mult 50% din barele centurii.

(7) In cazul sliturilor verticale realizate prin zidire, conform prevederilor de la 1.1.1.(2) continuitatea armaturilor din centuri care se intrerup va fi asigurata prin bare suplimentare avand o sectiune cu cel putin 20% mai mare decat cea a barelor intrerupte.

Figura 3.

Armarea centurilor slabite prin slituri

(8) In cazul cladirilor cu sarpanta, in centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice pentru ancorarea cosoroabelor sarpantei.

1.2.2.3. Prevederi referitoare la riglele de cuplare

(1) In cladirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planseului.

(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe peretii de zidarie va fi 40 cm cu conditia satisfacerii cerintelor de la 6.8.4.

(3) Latimea riglelor de cuplare va fi egala cu grosimea peretelui. Pentru peretii de fatada se accepta o reducere de 5 cm pentru aplicarea protectiei termice.

(4) Armarea riglelor de cuplare se va stabili prin calcul astfel incat sa fie satisfacute cerintele de la 6.8.4. si conditiile minime de la (5).

(5) Armarea longitudinala minima a riglelor de cuplare va satisface urmatoarele conditii:

la partea superioara, armatura din centura va fi continua in rigla de cuplare;

la partea inferioara procentul de armare va fi 0.1% raportat la intrega sectiune de beton a riglei de cuplare;

pentru elementele a caror inaltime este > 700 mm se aplica prevederile documentului normativ de referinta STAS 10107/0/90.

(6) Armaturile transversale din riglele de cuplare vor fi calculate pentru forta taietoare determinata conform Codului P 100-1/2006.

1.2.2.4. Armarea zidariei in rosturile orizontale

(1) Rosturile orizontale ale zidariei vor fi armate, indiferent de rezultatele calculului cerut la 1.2.3 2), pentru urmatoarele elemente ale cladirilor situate in zone seismice cu a_g 0.12 g :

• spaletii intre ferestre sau usi care au raportul inaltime / latime 2.5, daca nu sunt intariti cu stalpisori din beton armat la extremitati;
• zonele de legatura intre peretii perpendiculari (intersectii, colturi si ramificatii);
• parapetii de sub ferestre.

(2) Armaturile de la (1) vor respecta conditiile de alcatuire de la 1.2.3 3) si (4) iar la intersectii, colturi si ramificatii vor depasi marginea nodului respectiv, pe toate directiile, cu cel putin 1.00 m.

Figura 4

Armarea zidariei la intersectii de pereti

1.2.3. Prevederi specifice pentru constructii cu pereti de zidarie confinata si

armata in rosturile orizontale (ZC+AR)

(1) Alcatuirea constructiilor cu pereti structurali de zidarie confinata si armata in rosturile orizontale se va face conform regulilor de la 1.2.2 si cu respectarea urmatoarelor reguli specifice.

(2) Sectiunea armaturilor dispuse in rosturile orizontale ale zidariei va fi determinata prin calcul. Se vor prevedea in toate cazurile armaturi orizontale in elementele mentionate la 1.2.2.4 1)

(3) Independent de rezultatele calculului, armaturile din rosturile orizontale vor satisface urmatoarele conditii:

distanta intre rosturile orizontale armate va fi ≤ 40 cm;

aria armaturilor dispuse intr-un rost orizontal va fi ≥ 1.0 cm (minimum 2F8 mm);

acoperirea laterala cu mortar a barelor din rosturi va fi conform 4.3.3.3 (5).

(4) Armaturile dispuse in rosturile orizontale vor fi ancorate in stalpisori sau prelungite in zidarie, dincolo de marginea opusa a stalpisorului, pentru a se realiza o lungime de ancoraj de cel putin 60. Barele se vor fasona fara carlige.

1.2.4. Prevederi specifice pentru constructii cu pereti de zidarie cu inima

armata (ZIA).

(1) Peretii de caramida din straturile marginale vor avea grosimea de minimum caramida (minimum 115 mm), vor fi executati cu zidaria tesuta si vor avea rosturile verticale complet umplute cu mortar. Nu se accepta folosirea elementelor cu imbinare mecanica (nut si feder) pentru straturile marginale de zidarie.

(2) Grosimea stratului median, de beton sau mortar-beton (grout), va fi ≥10 cm.

(3) Armarea stratului median se va determina prin calcul.

(4) Procentele de armare minime ale stratului median, la parter pentru cladiri cu inaltime P+2E vor respecta conditiile stabilite prin Codul P 100-1/2006 in functie de valoarea acceleratiei seismice de proiectare (a_g) la amplasament. Diametrul barelor va fi ≥ 8 mm iar distanta intre bare va fi 15 cm.

(5) Pentru constructiile cu inaltime < P+2E, si pentru nivelurile de peste parter ale constructiilor cu inaltime ≥P+2E, procentele minime de armare se vor egale cu 80% din valorile de la parter pentru cladirile P+2E. In acest caz diametrul barelor va fi 6 mm iar distanta intre bare va fi 1.5 t unde t este grosimea stratului median.

(6) Armarea cu plase STNB se poate face in conditiile stabilite in Codul P 100-1/2006

Armarea cu plase STNB nu se va folosi la peretii parterului, indiferent de numarul de niveluri al cladirii.

1.3. Prevederi constructive referitoare la plansee

(1) Grosimea placilor planseelor de beton armat va fi stabilita prin calcul tinand seama de :

• cerintele de rezistenta si de rigiditate;
• cerintele de izolare fonica.

Grosimea minima a placii va fi 13 cm.

(2) Dimensiunile elementelor planseelor din lemn vor fi verificate pentru cerintele de la (1) si, in plus, pentru cerinta de evitare/limitare a vibratiilor produse de miscarea persoanelor pe planseu.

(3) In cazul planseelor din lemn se vor lua masuri pentru protectia la foc si pentru protectia impotriva daunatorilor (protectie biologica) conform reglementarilor in vigoare.

(4) Pentru planseele din beton armat monolit se vor respecta prevederile constructive prezentate in documentul normativ de referinta STAS 10107/1 4.

(5) Pentru planseele prefabricate din beton armat se vor adopta numai imbinari de tip 'umed'. Principiile si detaliile de alcatuire vor similare cu cele adoptate pentru planseele cladirilor cu pereti structurali de beton armat.

(6) Pentru preluarea eforturilor produse de incarcarile orizontale, in cazurile prevazute la 6.5 5), in plansee se vor prevedea armaturile necesare, rezultate din calcul, pentru eforturile sectionale determinate conform 6.5.2.

2. Prevederi constructive privind infrastructura

(1) Pentru toate elementele de beton armat ale infrastructurii acoperirea cu beton, innadirea si ancorarea barelor se vor face luand ca document normativ de referinta STAS 10107/0-90.

(2) In cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fundare, detalierea constructiva a infrastructurilor se va face conform reglementarilor specifice.

(3) In cazurile in care, conform prevederilor de la aliniatele urmatoare, soclul si/sau peretii de subsol pot fi executati din beton simplu, proiectantul va examina oportunitatea prevederii unei armaturi minime pentru preluarea eforturilor provenite din contractia betonului.

2.1. Fundatii

In cazul fundatiilor care sunt in contact cu pamanturi care contin compusi chimici agresivi fata de beton se vor lua masuri de asigurare a durabilitatii betonului prin unul sau prin ambele procedee indicate mai jos:

• folosirea cimenturilor rezistente la actiunea substantelor respective;
• acoperirea betonului cu pelicule de protectie rezistente la actiunea acestor agenti.

2.2. Socluri

In cazurile in care soclurile se executa din beton simplu, la nivelul pardoselii parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi inchise. Aria armaturilor longitudinale din aceste centuri va fi cu cel putin 20% mai mare decat aria armaturilor din centura cea mai puternic armata de la nivelurile supraterane de pe acelasi perete. In cazurile in care inaltimea soclului, peste nivelul talpii de fundare, este ≥ 1.50 m se va prevedea si o centura la baza soclului cu aceiasi armatura ca si centura de la nivelul pardoselii.

Figura 5

Armaturi pentru centuri si stalpisori in socluri de beton simplu

(2) Continuitatea armaturilor din socluri nu va fi intrerupta de golurile pentru instalatii.

(3) Mustatile pentru elementele verticale de beton armat din suprastructura (stalpisori si stratul median al peretilor din ZIA) vor fi ancorate in soclu pe o lungime de minimum 60F 1.0 m si vor fi fasonate fara carlige.

NOTA. Se recomanda ca aceste armaturi sa fie proiectate ca rezemate la baza soclului (pe betonul de egalizare) deoarece armaturile plasate mai sus si a caror pozitie este asigurata numai prin legare cu sarma, cad in timpul vibrarii si astfel lungimile de suprapunere la parter devin insuficiente

(4) Soclurile peretilor de contur vor fi protejate la exterior cu tencuiala hidrofuga. Intre fata superioara a soclului si zidul din elevatie se va prevedea un strat de hidroizolatie rigida care va satisface cerintele de la 4.3.3.5.(1).

2.3. Pereti de subsol

(1) In cazurile in care peretii de subsol se executa din beton simplu, indiferent de rezultatele calculului, peretele de subsol va fi prevazut cu doua centuri, care vor forma contururi inchise pe ansamblul cladirii,amplasate la baza peretelui si la nivelul planseului peste subsol. Aria armaturilor longitudinale din fiecare dintre cele doua centuri va fi cu cel putin 20% mai mare decat aria armaturilor din centura cea mai puternic armata de la nivelurile supraterane de pe acelasi perete.

Figura 6

Armaturi pentru centuri si stalpisori in pereti de subsol din beton simplu

(2) Continuitatea armaturilor din centuri nu va fi intrerupta de golurile pentru instalatii.

(3) In cazul in care fundatiile se executa din beton simplu, armaturile din centurile prevazute la 2.2 (1) si respectiv 2.3 1) vor fi majorate cu cel putin 20%.

(4) Mustatile pentru elementele verticale din suprastructura (stalpisori si stratul median al peretilor din ZIA) vor fi ancorate in centura inferioara a peretelui sau, dupa caz, vor fi innadite cu mustatile din talpa de fundare.Mustatile vor fi fasonate fara carlige. Continuitatea mustatilor pentru armaturile verticale nu va fi intrerupta de golurile pentru instalatii.

(5) Daca amplasarea favorabila a golurilor la subsol, conform recomandarilor de la 5.4.3.(4), nu poate fi realizata, in cazul cladirilor situate in zone cu a_g 0.24 g, rezistenta zonelor slabite va fi verificata prin calcul pe un model care va lua in considerare conlucrarea peretelui de subsol cu cel din suprastructura si cu terenul de fundare.

(6) Armarea peretilor de subsol se va determina prin calcul. Indiferent de rezultatele calculului procentele minime de armare vor fi :

• vertical: 0.20 %;
• orizontal: 0.15 %.

(7) Golurile de usi si ferestre din peretii de beton armat din subsol vor fi bordate cu armaturi verticale a caror sectiune totala va fi cu cel putin 20% mai mare decat sectiunea armaturilor intrerupte de gol. Ancorarea acestor armaturi dincolo de marginea golurilor se va face pe o lungime 50F.

(8) In dreptul golurilor de usi, forta taietoare din sectiunile de beton (buiandrug si centura inferioara) va fi preluata integral cu armaturi verticale sau etrieri.

(9) Golurile de usi si de ferestre din peretii de beton simplu din subsol vor fi bordate dupa cum urmeaza:

• armaturi verticale 4F12 PC52 / 4F14 OB37 ;
• armaturi in plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reactiunea terenului/ incarcarea adusa de planseu) si pentru forta taietoare rezultata din conlucrarea teren/perete de subsol/perete din suprastructura.

(10) Peretii de contur de la subsol vor fi prevazuti cu hidroizolatie verticala impotriva apelor de infiltratie.

(11) Peretii de contur si cei interiori de la subsol vor fi prevazuti cu hidroizolatie orizontala impotriva ascensiunii capilare a apei subterane.

Hidroizolatia va fi, de regula, de tip 'tencuiala rigida ' pentru a permite realizarea continuitatii mustatilor verticale pentru armarea peretilor de subsol.

2.4. Plansee la infrastructura .

(1) Placile de beton armat pentru pardoseala de la parter (la cladiri fara subsol) si pentru pardoseala de la subsol vor fi prevazute cu izolatie termica conform reglementarilor specifice si cu un strat de rupere a capilaritatii pentru a impiedica ascensiunea apei subterane.

(2) Stratul de rupere a capilaritatii va fi executat din pietris.

(3) Betonul va fi turnat pe un strat de folie din material plastic sau de carton pentru a se evita pierderea apei din betonul proaspat.

(4) In cazul in care pe placa suport a pardoselii de la subsol sunt rezemati pereti nestructurali se vor respecta prevederile de la 5.4.1 3).

3. Prevederi constructive pentru elementele nestructurale din zidarie

3.1. Prevederi constructive pentru peretii exteriori nestructurali (de fatada).

(1) Peretii exteriori nestructurali, care nu constituie panouri de umplutura la cadre (de exemplu, pereti rezemati pe console, pereti cu goluri mari), executati din zidarie de caramida/blocuri vor fi proiectati pentru a rezista efectelor:

actiunii seismice perpendiculara pe plan ;

presiunii vantului;

deplasarilor relative de nivel determinate conform Cap.10. din Codul P 100-1/2006

(2) Peretii exteriori nestructurali din zidarie mentionati la (1) vor fi prevazuti, dupa caz, cu stalpisori ancorati in structura principala si cu centuri. In cazul structurilor alcatuite din cadre de beton armat, sistemul de stalpisori si centuri va fi proiectat astfel incat sa se evite formarea stalpilor scurti. In cazul peretilor rezemati pe console se va tine seama si de prevederile din Codul P100-1/2006, cap.10.

Figura 7

Masuri constructive pentru parapeti din zidarie

(a) Parapet in planul structurii (b) Parapet la balcon (pe consola)

(3) Peretii exteriori nestructurali din zidarie care constituie panouri de umplutura in cadrele de beton armat sau de otel vor fi proiectati conform prevederilor din prezentul Cod. Ancorarea de structura principala a acestor pereti se va face astfel incat sa nu se formeze stalpi scurti, prin introducerea unor legaturi orizontale (centuri) suplimentare.

3.2. Prevederi specifice pentru peretii interiori nestructurali

(de compartimentare)

(1) Pentru proiectarea peretilor despartitori din zidarie executata cu elemente din

toate grupele mentionate la 3.1.2.2. se va tine seama de cerintele Codulului P100-1/2006, cap. si de prevederile aliniatelor urmatoare.

(2) Pentru proiectarea peretilor de compartimentare se vor lua in considerare urmatoarele categorii de incarcari perpendiculare pe planul peretelui:

• forta seismica perpendiculara pe plan determinata conform Codului P100-1/2006, cap.
• incarcarile de exploatare (utile), mentionate la 6.2.1.(3)

(3) Momentele incovoietoare de proiectare se vor determina conform 6.4.2

(4) Peretii despartitori pot fi executati din zidarie simpla daca eforturile unitare normale, calculate cu momentele incovoietoare determinate conform (3), sunt mai mici, cel mult egale, cu rezistentele de proiectare la intindere din incovoiere perpendicular pe planul peretelui (f_xd1,f_xd2) date la 4.1.1.3.2

(5) Indiferent de rezultatele calculului, legatura peretelui despartitor cu un perete de zidarie perpendicular (chiar daca este asigurata prin tesere) sau cu elementele verticale de beton armat adiacente (stalpi sau pereti structurali) va fi asigurata suplimentar prin armaturi (minimum doua bare d = 6 mm OB37/ 500 mm).

(6) In cazul in care eforturile unitare normale din incovoiere perpendicular pe planul peretelui au valori mai mari decat valorile de proiectare, f_xd1,f_xd2 se pot adopta urmatoarele solutii:

peretele se armeaza in rosturile orizontale daca, din calcul, rezulta ca ruperea se produce in plan perpendicular pe rosturile orizontale in campul peretelui si la reazeme (aceasta solutie este recomandata in special in cazul peretilor realizati cu elemente cu imbinare verticala mecanica - nut si feder);

dimensiunile panoului se reduc prin centuri si stalpisori intermediari astfel incat eforturile unitare efective sa devina mai mici decat eforturile unitare de calcul; centurile si stalpisorii vor fi ancorati de structura principala si vor fi dimensionati pentru a prelua incarcarile laterale ale panourilor de zidarie.

Figura 8

Centuri si stalpisori intermediari la pereti nestructurali

(7) Peretii despartitori din zidarie care nu pot fi fixati la nivelul tavanului (peretii cu inaltime mai mica decat cea a etajului - la grupurile sanitare, de exemplu) vor fi legati intre ei si lateral de structura principala. Legatura se va realiza prin tesere sau cu piese metalice-bolturi impuscate- daca elementele laterale sunt pereti din beton armat.

La partea superioara a acestor pereti se va turna o centura din beton armat dimensionata astfel incat sa poata prelua si transmite la structura principala eforturile datorate incarcarilor aplicate normal pe planul peretelui. Armaturile acestei centuri vor fi ancorate corespunzator in elementele de beton sau in zidaria peretilor adiacenti.

In cazul in care peretii despartitori cu inaltime partiala constituie panouri de umplutura in cadre de beton armat, centurile nu vor fi legate de stalpii structurii principale pentru a se evita 'scurtarea' acestora.

Figura 9

Asigurarea stabilitatii peretilor nestructurali cu inaltimea mai mica decat cea a etajului

3.3. Prevederi specifice pentru calcane, timpane si alte elemente de zidarie care

lucreaza in consola

(1) Rezistenta si stabilitatea elementelor de zidarie minore (cu dimensiuni si mase reduse) care lucreaza in consola, rezemate pe planseele cladirilor cu structura din zidarie sau din beton armat (atice, parapeti la balcoane sau scari, parapeti interiori intre spatii denivelate) vor fi verificate prin calcul conform prevederilor de la 6.6.6., pentru incarcarile de exploatare orizontal prevazute in documentul normativ de referinta STAS 10101/2A1-87 si pentru fortele seismice stabilite conform Codului P100-1/2006 cap.10

(2) Grosimea acestor elemente nu va fi mai mica de 1/8 din inaltime.

(3) Stabilitatea elementelor minore din zidarie va fi asigurata prin:

• pilastri / ingrosari locale din zidarie, conform 6.6.2.1.3.(3) si (4)
• stalpisori intermediari din beton armat cu armaturi ancorate in elementele structurii principale (centuri sau placi) sau in stalpisorii nivelului inferior;
• centuri de beton armat turnate la partea superioara.

(4) Pentru reducerea eforturilor datorate variatiilor de temperatura, lungimile aticelor din zidarie cu grosime caramida, se vor limita la 20.0 m; in aticele de lungimi mai mari se vor prevedea rosturi de dilatare.

(5) Stabilitatea cosurilor de fum sau de ventilatie din zidarie va fi asigurata prin:

• acoperirea zidariei cu tencuieli armate avand barele verticale ancorate in planseul de la ultimul nivel; armaturile vor fi determinate prin calcul pentru forta seismica de proiectare stabilita conform Codului P 100-1/2006, cap.10
• bordarea exterioara cu profile laminate ancorate in planseu si acoperite cu tencuiala;
• ancorarea cosurilor, peste jumatatea inaltimii, cu tiranti prinsi de bride metalice si fixati in planseul ultimului nivel.

Figura 10

Asigurarea stabilitatii cosurilor din zidarie

(6) Mortarul zidariei pentru cosurile de fum va fi realizat cu cimenturi rezistente la actiunea chimica a gazelor arse.

(7) In cazul cladirilor cu pereti structurali din zidarie de BCA, cosurile de fum si de ventilatie vor fi realizate din elemente ceramice sau din beton greu si nu vor fi legate de peretele structural din BCA.

(8) Elementele de zidarie majore - cu dimensiuni si mase mari - (calcane, frontoane, timpane) care lucreaza in consola, peste nivelul ultimului planseu, vor fi asigurate impotriva rasturnarii prin:

• ancorare de sarpanta cladirii daca, prin proiect, se poate asigura sarpantei rezistenta si rigiditate suficiente pentru a rezista fortelor de rasturnare;
• continuarea stalpisorilor de la etajul inferior;
• prevederea speciala a unor stalpisori de beton armat in zidaria de la ultimul nivel al cladirilor din ZNA daca armaturile stalpisorilor din elementele in consola nu pot fi ancorate in centurile ultimului planseu;
• legarea stalpisorilor cu o centura de beton armat la partea superioara; daca zidaria in consola are inaltime mai mare - orientativ peste 2.0 m - se va prevedea si o centura intermediara pentru fragmentarea panoului.

Figura 11

Asigurarea stabilitatii elementelor majore din zidarie de la fatade (frontoane,timpane, calcane)

(9) Dimensiunile stalpisorilor prevazuti conform (3) si (8), distantele intre acestia si armaturile respective se vor determina prin calcul pentru actiunea incarcarilor laterale de proiectare mentionate la 6.2.1 3).

(10) Cornisele si braurile de pe fatade pot fi realizate prin zidire daca partea in consola nu depaseste din grosimea peretelui. Pentru consolele mai mari, stabilitatea va fi asigurata prin elemente de beton armat si se va verifica prin calcul.