LUCRARI PREMERGATOARE EXECUTARII FUNDATIILOR

LUCRARI PREMERGATOARE EXECUTARII FUNDATIILOR

1 Generalitati

Lucrarea cu care incepe executia unei constructii este amenajarea terenului si a platformei de lucru pe amplasamentul aprobat si cuprinde: aplanarea suprafetei terenului, inlaturarea vegetatiei, defrisari, nivelari, asigurarea scurgerii apelor de suprafata, asanarea zonelor m1astinoase, indepartarea tuturor obiectelor si instalatiilor din incinta respectiva; eventualele constructii existente se demoleaza. Terenul se amenajeaza pe o suprafata care depaseste in general conturul constructiei.

Dupa amenajarea terenului se executa lucrarile numite sub cota zero care se refera la: ¾ trasarea constructiilor;

¾ lucrari de sapaturi si sprijiniri; ¾ lucrari de epuismente (evacuarea apei din groapa de fundatie, coborarea nive1u1ui genera1 al apei subterane etc.); ¾ lucrari de fundatii si zidarie (la peretii subsolului, turnari de betoane, lucrari de cofrare si armare etc.); ¾ lucrari de izolatii hidrofuge.

Lucrarile sub cota zero au tehnologii specifice, folosesc utilaje care de obicei nu intervin la restul lucrarilor, iar organizarea lor difera mult fata de celelalte lucrari de constructii.

Cota zero ( ) este cota pardoselii finite a parterului. Aceasta este o cota reper a constructiei, la care se raporteaza in proiect si pe santier toate celelalte cote de nivel ale constructiei (cote de sapatura, cote de fundare, cotele diverselor p1asee, ale golurilor etc.).

Cota zero separa pe verticala cele doua parti componente ale unei constructii si anume: ¾ infrastructura sau partea care se afla sub cota zero si care cuprinde: fundatiile, eventual subsoluri (inclusiv planseele peste subsoluri); ¾ suprastructura sau partea care se afla deasupra cotei zero si care cuprinde toate celelalte niveluri

ale constructiei (parterul si etajele), podu1, acoperisul. Cota are o importanta deosebita in cazul proiectelor tip, deoarece acestea nu pot fi legate de cotele terenului natural, cota zero ramanand singura cota reper necesara la adaptarea lor la diferite terenuri de fundare.

2 Trasarea Constructiilor

Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise de executie, se face trasarea in plan a constructiei, care are drept scop sa. materializeze pe teren axele, conturul cladirii, latimea fundatiilor, precum si cotele de nivel fata de reperu1 principal de cota ( 0,00).

Prin trasarea in plan se materializeaza urmatoarele elemente necesare executiei: ¾ reperul principal, care fixeaza distanta constructiei fata de cladirile existente; ¾ axele principale ale constructiei, care orienteaza constructia conform proiectului; ¾ reperele secundare, care fixeaza anumite parti ale constructiei; ¾ axele secundare, care orienteaza elementele componente ale constructiei; ¾ conturul fundatiilor, care delimiteaza si marginea sapaturi1or.

Toate elementele care materializeaza reperele si axele pe teren trebuie realizate astfel incat sa dureze tot timpul executiei lucrarii, pentru a se putea efectua verificarile necesare ori de cate ori este nevoie. Pentru constructii de mica importanta se intrebuinteaza tarusi de lemn batuti in pamant pe ale caror capete se fixeaza cate un cui cu floare pentru materializarea exacta a punctului teoretic. Tarusul este protejat cu o aparatoare de lemn. Pentru constructii mai importante se intrebuinteaza repere din beton, de forma unui trunchi de piramida, avand fixata in capat, pe care prin intersectia a doua liniute se marcheaza exact punctul teoretic de cota sau se imprima prin reper.

Trasarea sapaturilor se face in functie de importanta acestora, cu aparate topografice sau cu instrumente simple de masurat.

3. Lucrari De Sapaturi Si Sprijiniri

Pentru realizarea oricarui sistem de fundatie se executa in prealabil lucrari de sapaturi. Forma in plan a sapaturilor urmareste in general forma fundatiei care se executa. La cladirile cu subsol se executa mai intai o sapatura generala care urmareste forma constructiei si are in plan dimensiuni mai mari decat constructia propriu-zisa, pentru a permite executarea lucrarilor de hidroizolatie si de sprijinire.

Pentru volume mici, sapaturile se executa in general manual, in timp ce pentru volume mari ele se executa numai cu mijloace mecanizate.

Sapaturile pentru fundatii nu se executa de la inceput pana la cota definitiva, lasandu-se un strat de 2030 cm grosime care se excaveaza inaintea executarii fundatiei, pentru a asigura asezarea talpii fundatiei pe un teren nedegradat; in cazul loessurilor, sapatura se va opri cu 2550 cm mai sus decat cota finala de fundare.

Pamantul rezultat din sapatura se transporta manual sau mecanizat, in functie de volumul excavat si de distanta de transport. Cand adancimea de fundare este mica, sau in cazul terenurilor bune de fundare, se pot executa sapaturi dupa taluzul natural al terenului respectiv, fara sprijiniri. La adancimi mari de fundare, executarea sapaturilor cu taluz natural nu este economica si de cele mai multe ori nici posibila. In acest caz este indicat sa se execute sapaturi cu pereti verticali si sprijiniri. Sprijinirile sint de doua feluri: ¾ sprijiniri obisnuite, executate din lemn ecarisat, cioplitura, lemn rotund sau chiar din elemente

prefabricate din beton sau metal; ¾ pa1planse, executate din lemn, metal sau beton armat, folosite pentru sapaturi adanci, mai ales in cazul lucrarilor cu epuismente.

Sprijinirile obisnuite se executa orizontale sau verticale

Sprijinirile orizontale se folosesc pentru pamanturi coezive (argile consistente, nisipuri indesate etc.), care se mentin vertical pana la asezarea dulapilor, si ulterior, pe distanta dintre dulapi. Dulapii orizontali sunt sprijiniti cu montanti (rigle sau dulapi verticali) asezati la 1 2,0 m, a caror sustinere este asigurata de spraituri orizontale, la sapaturi inguste, sau spraituri inclinate la gropi de fundatii mai largi. Spraiturile se confectioneaza din lemn rotund si se fixeaza cu pene din lemn tare sau se pot utiliza spraituri metalice de inventar.

Sprijinirile verticale sint folosite in special pentru pamanturile necoezive sau cand se pot produce infiltratii de apa in groapa de fundatie. Du1apii se aseaza in acest caz vertical, alaturat unul de altul si se bat pe masura inaintarii sapaturii.

In cazul unor sapaturi cu pereti verticali adanci, a caror cota coboara sub nivelul apelor subterane, se folosesc elemente speciale de sprijinire care poarta. . denumirea de palplanse. Palplansele folosesc atat la sprijinirea peretilor sapaturii, cit si la crearea unei. incinte etanse in care apa nu se poate infiltra. Palplansele pot fi executate din lemn, meta1 sau beton armat.