MANAGEMENTULLOR DE CONSTRUCTII - DEFINIRE, PARTICULARITATI, NECESITATE, OBIECTIVE MANAGERIALE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTII - DEFINIRE, PARTICULARITATI, NECESITATE, OBIECTIVE MANAGERIALE

Managementul proiectelor - generalitati

Managementul proiectelor apare ca ramura a managementului incepand cu mijlocul secolului XX, odata cu dezvoltarea industriei moderne.

Managementul proiectelor de constructii incepe sa fie utilizat in urma cu 30 de ani si consta in planificarea, organizarea, coordonarea si controlul proiectului pe toata durata de executie a acestuia, cu scopul de a realiza cerintele beneficiarului din punct de vedere functional, financiar, calitativ, al costurilor si al duratei de executie.

La realizarea proiectului de constructii participa proiectantul, constructorul, beneficiarul, investitorul, finantatorul, autoritatea publica, furnizorul de materiale si echipamente etc. Managerul de proiect trebuie sa lucreze cu persoane din toate aceste organizatii.

Procesul de productie in constructii

Particularitatile si influenta acestora asupra procesului de productie in constructii

Procesul de productie este mobil, iar produsele finite sunt fixe

Elementele care sustin productia (forta de munca, utilajele, sculele si uneltele) se deplaseaza de la un loc de munca la altul, ceea ce obliga la refacerea organizarii santierului. Particularitatea nu stimuleaza perfectionarea mecanizarii si automatizarii, micsoreaza productivitatea muncii, mareste durata de executie si costurile de productie.

Atenuarea influentei negative poate fi asigurata prin cresterea gradului de industrializare a lucrarilor.

Dependenta procesului de productie de factorii naturali

Particularitatea micsoreaza volumul productiei si productivitatea utilajelor, scade calitatea lucrarilor si creste durata si costurile de executie.

Diminuarea influentelor negative se poate face prin esalonarea lucrarilor astfel incat, pe timp nefavorabil sa se lucreze in spatii inchise si prin adoptarea unor tehnologii speciale.

Durata mare a ciclului de productie

Ciclul de productie mare (uneori cativa ani) duce la cresterea costurilor prin imobilizarea de valori materiale.

Cresterea gradului de industrializare scade influenta negativa.

Complexitatea activitatilor care concura la realizarea obiectivelor

Conducerea lucrarilor folosind intuitia si experienta are efecte negative asupra duratei, costurilor si calitatii.

Pentru scaderea influentei negative, se recomanda un management bazat pe modele din cercetarea operationala si folosirea tehnicii de calcul.

Durata mare de viata a obiectelor de constructii

Durata mare de viata duce la uzarea morala a constructiilor.

Influenta negativa poate fi diminuata prin proiectarea modulara a suprafetelor si volumelor, prin asigurarea multifunctionalitatii spatiilor, prin prezenta peretilor mobili etc.

Caracterul de unicat al obiectelor de constructii

Aceasta particularitate duce la cresterea cheltuielilor cu proiectarea, cu organizarea santierelor si cu executia lucrarilor.

Atenuarea influentei negative se poate face prin cresterea gradului de industrializare (folosirea proiectelor tip si a elementelor prefabricate).

Greutatea mare a obiectelor de constructii

Greutatea constructiilor variaza intre 1,0 si 1,8 tf/mp de arie desfasurata. Cheltuielile de transport al materialelor incarca costul obiectelor de constructii.

Reducerea influentei negative se poate asigura prin folosirea elementelor prefabricate si a inlocuitorilor de materiale.

Caracterul de pionierat al activitatii de constructii

In multe cazuri obiectele de constructii (baraje, tunele, viaducte etc.) se executa in zone nelocuite, ceea ce obliga la cheltuieli suplimentare cu organizarea de santier.

Asigurarea unui caracter definitiv al lucrarilor de organizare duce la atenuarea efectului negativ al acestei particularitati.

Obiectul de constructii

Obiectul de constructii este un bun imobil, delimitatat spatial, utilizat independent, cu o alcatuire in acord cu destinatia sa (cladire de locuit, hala industriala, baraj, tunel, viaduct etc.).

Realizarea unui obiect presupune parcurgerea unor stadii fizice (categorii de lucrari): infrastructura, structura, instalatii si finisaje.

Fiecare stadiu fizic se realizeaza din activitati elementare sau articole de deviz grupate pe capitole. In tabelul 1.1 este prezentat un exemplu cu articolele de deviz, grupate pe capitole si categorii, pentru un obiect de constructii (bloc de locuinte).

Obiectul de constructii alcatuit din articole de deviz grupate pe capitole si categorii

Tabelul 1.1

Obiectele de constructii se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

a)      Dupa stadiul de executie:

obiecte incepute;

obiecte in continuare;

obiecte terminate.

b)      Dupa omogenitatea solutiilor constructive:

cladiri;

hale industriale;

constructii speciale: cai ferate, drumuri, poduri, tunele, viaducte, retele de alimentare cu apa, retele de alimentare cu energie electrica, castele de apa, silozuri, rezervoare, cosuri de racire etc.

c)      Dupa destinatia functionala (active fixe, cf. HGR 964 din 23 dec.1998) constructii:

industriale;

agricole;

pentru transporturi, posta si telecomunicatii;

hidrotehnice;

pentru afaceri, comert si depozitare;

de locuinte si social-culturale;

pentru transportul energiei electrice;

pentru alimentare cu apa, canalizare si imbunatatiri funciare;

pentru transportul si distributia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare.

Lucrarile de constructii-montaj

Se numesc lucrari de constructii-montaj operatiile efectuate pentru:

executia, intretinerea si reparatia obiectelor de constructii;

montarea utilajelor si instalatiilor;

servicii de specialitate.

Lucrarile de constructii-montaj se clasifica astfel:

a)      Dupa categoria de lucrari:

lucrari de constructii si instalatii:

construirea, reconstruirea, refacerea, dezvoltarea si transformarea obiectelor,

pregatirea si amenajarea teritoriului santierului,

foraje pentru alimentari cu apa,

montarea elementelor de constructii;

lucrari de montaj al utilajelor:

asamblarea si montarea utilajelor,

instalarea conductelor (apa, termice) asociate utilajelor,

instalarea scarilor si platformelor asociate utilajelor,

izolarea si protectia anticoroziva,

demontarea utilajelor si instalatiilor.

lucrari de reparatii capitale la obiecte de constructii - operatii prin care acestea sunt aduse la un nivel cat mai apropiat de cel initial;

lucrari de reparatii curente si prestari de servicii in constructii:

lucrari de intretinere - redarea aspectului arhitectural initial,

prestari de servicii in constructii.

b)      Dupa modul de executie a lucrarilor:

lucrari de constructii-montaj executate in antrepriza;

lucrari de constructii-montaj executate in regie.

Productia de constructii-montaj

Se numeste productie de constructii-montaj rezultatul material in care se concretizeaza lucrarile de constructii, de instalare si montare ale utilajelor, de reparatii capitale si curente ale obiectelor de constructii, precum si de prestari ale unor servicii de profil intr-o perioada de timp.

Productia de constructii se clasifica astfel:

a)      Dupa specificul si natura productiei:

productie de constructii de baza;

productie secundar-industriala;

productie de servire.

b)      Dupa modul de realizare si profilul de baza al activitatii unitatilor executante:

productie de constructii-montaj executate in antrepriza;

productie de constructii-montaj executate in regie.

c)      Dupa stadiul de realizare in care se afla:

productie terminata;

productie neterminata.

Proiectul de constructii

Proiectul de constructii este un ansamblu de activitati care concura la realizarea, reabilitarea sau demolarea unui obiect de constructii intr-un termen, cu un buget si cu respectarea conditiilor de calitate bine precizate.

Caracteristicile unui proiect de constructii sunt urmatoarele:

este gestionat de catre echipa de proiect;

este temporar;

urmareste incadrarea in timpul, costul si calitatea prevazute in contract;

are ca rezultat un obiect unicat;

pune probleme de comunicare intre organizatiile implicate;

implica resurse umane, materiale si financiare importante;

este alcatuit din activitati intre care exista conditionari de natura tehnologica si organizatorica.

Etapele parcurse pentru realizare si care alcatuiesc ciclul de viata al proiectului sunt urmatoarele:

Definirea

Definirea proiectului consta in stabilirea caracteristicilor: amplasamentul, dimensiunile, configuratia, criteriile de performanta, echipamentele necesare etc. Pe baza acestora se realizeaza proiectul, responsabilitate a beneficiarului, care poate face apel la un proiectant.

Proiectarea

Etapa consta in studiile de pfrefezabilitate si fezabilitate si se incheie cu proiectul tehnic. Uneori proiectarea se poate face pe masura realizarii partiale a constructiei. Proiectarea poate fi facuta de catre beneficiar sau poate recurge la un proiectant specializat sau la consultanti.

Contractarea

In aceasta etapa are loc licitatia si se incheie contractul pentru realizarea constructiei.

Aprovizionarea si construirea

Aprovizionarea cu materiale si echipamente poate fi realizata de catre beneficiar, de catre antreprenorul general sau de catre o firma specializata angajata de client.

Construirea consta in punerea in opera a materialelor si echipamentelor. Pentru aceasta trebuie sa se asigure o gestiune a resurselor umane, a materialelor si utilajelor. Realizarea constructiei revine unui antreprenor general sau subcontractantilor acestuia.

Etapa se incheie cu receptia organizata de catre beneficiar.

Exploatarea, intretinerea si reparatiile

Lucrarile de intretinere si reparatii sunt realizate de catre constructorul obiectivului in perioada de garantie. Dupa expirarea acesteia se poate angaja o alta firma de constructii, daca beneficiarul nu are un compartiment specializat.

Demolarea sau reconversia

Dupa expirarea duratei normale de viata a obiectivului, acesta trebuie demolat sau modificat. Pentru aceasta este nevoie de serviciile unei firme de proiectare si a unei firme de constructii.

Durata de viata a unui proiect de constructii este egala cu intervalul de timp cuprins intre definirea proiectului si darea in exploatare a acestuia. O varianta convenabila beneficiarului, dar mai greu de realizat, ar fi ca proiectul sa se incheie odata lichidarea obiectivului.

Necesitatea managementului proiectelor de constructii

Necesitatea managementului proiectelor de constructii decurge din urmatoarele considerente:

trebuie respectate termenul de executie, bugetul stabilit si parametrii de calitate;

proiectul de constructii nu este un mecanism cu autoreglare;

conditiile de lucru, duratele activitatilor si costurile sunt schimbatoare.

Pentru atingerea obiectivelor tuturor participantilor la proiect trebuie aplicat un sistem de management al proiectelor, in care, calculatorul joaca un rol extrem de important.

Obiective manageriale

La inceput, managementul proiectelor de constructii a folosit graficele Gantt pentru monitorizarea timpului.

Managementul modern foloseste metode ale cercetarii operationale, ale teoriei grafurilor, inglobate in softuri specializate, pentru gestiunea duratelor, resurselor, costurilor etc.

Obiectivele manageriale sunt urmatoarele:

a)      La inceperea lucrarii se stabiliesc duratele, resursele, costurile, planul calendaristic si activitatile critice. Se pot simula pe calculator variante de realizare a unui proiect si se pot studia posibilitatile de sincronizare pe resurse a mai multor proiecte.

b)      Dupa inceperea proiectului sunt monitorizate:

cantitatile de lucrari realizate;

incadrarea in termenele propuse;

costurile efective.

In timpul executiei, managementul permite sesizarea abaterilor si luarea unor decizii corective, precum si realizarea unor previziuni referitoare la costurile si termenele de executie viitoare.

Managementul proiectelor de constructii se preocupa si de managementul financiar, care se refera la responsabilitatea managerului de proiect pentru fluxul de numerar generat, necesarul lunar de plati, programul incasarilor de la client, previziuni ale disponibilului de numerar, efectuarea de plati catre furnizori si subcontractanti.

Dupa terminarea executiei, managementul proiectelor de constructii consta in evaluarea modului in care au fost atinse obiectivele. Documentele proiectului arhivate pot fi folosite ca baza de informare pentru realizarea in conditii mai bune a unor proiecte viitoare.

Capitolul II

STRUCTURI ORGANIZATORICE PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTII

Forme de organizare

In cadrul firmei de constructii pentru fiecare proiect trebuie sa existe o echipa condusa de un manager. Echipele de proiect, care au ca obiectiv realizarea proiectului cu respectarea specificatiilor tehnic, a termenelor de executie si a bugetului de cheltuieli, se regasesc in structura firmei de constructii in diferite forme de organizare.

Organizarea functionala

Se numeste astfel intrucat aceasta presupune integrarea echipei de proiect in organizarea functionala a firmei de constructii. Fiecare echipa de proiect, condusa de un manager este subordonata directorului tehnic (figura 2.1).

Organizarea pe proiecte

Se mai numeste forma de organizare pe proiecte pura. Managerul de proiect are autoritate si responsabilitate deplina, iar proiectul constituie o entitate separata de restul firmei (figura 2.2).

Organizarea matriceala

Organizarea matriceala este o combinatie intre organizarea functionala si cea pe proiecte imbinand avantajele acestora. Ea poate avea forme variate in functie de predominanta uneia dintre cele tipuri de organizare care o compun. In figura 2.3 este prezentata o organizare matriceala mai apropiata de structura pe proiecte (agreata atunci cand firma executa simultan mai multe proiecte).

In figura 2.4 este prezentata o organizare matriceala mai apropiata de structura functionala (agreata atunci cand firma executa un singur proiect).

Proiecte cu mai multi manageri de proiect

In cazul proiectelor complexe, in special, pot exista mai multi manageri de proiect, unul in cadrul firmei de constructii si altul in organizatia client. De asemenea, atunci cand, pentru diferite parti din proiect, exista diferiti contractanti sau cand acestea sunt realizate cu diversi subantreprenori, poate exista cate un manager de proiect pentru fiecare organizatie implicata.

Alegerea formei de organizare

Alegerea formei de organizare se face, de regula, de catre conducerea superioara a firmei, nu de catre managerii de proiect. Pentru aceasta se utilizeaza urmatoarea procedura:

Se stabilesc obiectivele proiectului.

Se determina activitatile cheie asociate fiecarui obiectiv si compartimentele functionale din cadrul firmei care le pot realiza.

Se descompun activitatile cheie in pachete de activitati.

Se asociaza pachete de activitati la subsisteme ale echipei de proiect si se stabilesc relatiile de colaborare dintre subsisteme.

Se intocmeste lista caracteristicilor proiectului (nivelul tehnologiei necesare, dimensiunea si durata proiectului, aspecte referitoare la personalul implicat, la potentiale conflicte intre compartimentele functionale si la experienta firmei in realizarea proiectelor anterioare etc.).

Se alege forma de organizare in concordanta cu cele analizate mai sus.

Organizarea echipei de proiect

In general, in majoritatea proiectelor, structura echipei de proiect trebuie sa corespunda celei prezentate in figura 2.5.

Responsabilitatile componentilor echipei de proiect sunt urmatoarele:

Managerul de proiect organizeaza, planifica, programeaza si controleaza realizarea lucrarilor de constructii. Este responsabil de realizarea cantitativa, calitativa si la termen a proiectului. Are autoritate asupra tuturor aspectelor proiectului.

Caracteristicile esentiale ale unui bun manager de proiect sunt urmatoarele:

Experienta in domeniul constructiilor - 5-10 ani.

Cunostinte in domeniul utilizarii calculatoarelor, in special a programelor dedicate managementului proiectelor.

Trasaturi de personalitate si competente in domeniul comunicarii si managementului resurselor umane.

Seful de santier lucreaza direct cu sefii de echipa si cu subcontractantii si conduce realizarea lucrarilor de constructii astfel incat acestea sa fie in concordanta cu planurile.

Managerul logisticii se preocupa de asigurarea resurselor materiale, tine evidenta livrarilor, furnizorilor si stocurilor. Isi coordoneaza activitatea cu seful de santier.

Administratorul contractului raspunde de intocmirea documentelor oficiale, tine evidenta modificarilor solicitate de client, a facturilor emise, a reclamatiilor si aspectelor legale ale contractului de antrepriza.

Managerul resurselor umane asigura forta de munca necesara realizarii proiectului. Pentru proiecte mai mici atributiile sale pot fi preluate de catre managerul de proiect.

Asistentul managerului de proiect este responsabil de relatiile cu subantreprenorii, de procesarea informatiilor legate de proiect si de realizarea sarcinilor de secretariat.

In subordinea celor prezentati se afla ingineri, tehnicieni, functionari si muncitori.

Matricea responsabilitatilor

Matricea responsabilitatilor este un instrument care arata cine participa si in ce fel la realizarea unei activitati sau la luarea deciziilor in legatura cu aceasta. In tabelul 2.1 este prezentata matricea responsabilitatilor care stabileste relatii intre compartimentele functionale si proiect intr-o firma de constructii cu organizare matriceala.

Matricea responsabilitatilor in firma cu organizare matriceala

Tabelul 2.1

*) facultativ

Organigrama activitatilor

Organigrama este o descompunere orientata pe scop a proiectului si prezinta ierarhia activitatilor necesare realizarii proiectului (figura 2.6).