NORMATIV PRIVIND PROTECTIA CONSTRUCTIILOR IMPOTRIVA TRASNETULUI

NORMATIV PRIVIND PROTECTIA CONSTRUCTIILOR IMPOTRIVA TRASNETULUI

Indicativ: I 20-2000
Inlocuieste: I 20-94

* GENERALITATI INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI (IPT) * CONDITII SUPLIMENTARE PENTRU PROTECTIA IMPOTRIVA TRASNETULUI A UNOR CONSTRUCTII SI INSTALATII AVAND CARACTER DEOSEBIT * IPT CU DISPOZITIVE DE AMORSARE * VERIFICARI * ANEXA 1: Prescriptii conexe normativului * ANEXA 2: Numarul mediu anual de zile cu oraje (furtuni) (1961-1990) * ANEXA 3: Volumul protejat printr-un dispozitiv de captare * ANEXA 4: Rezistivitatea diferitelor soluri si ape

1. GENERALITATI

1.1. Domeniu de aplicare

1.1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului IPT, pentru constructii avand caracter deosebit mentionate in cap. 3 al normativului.

1.1.2. Nu face obiectul prezentului normativ protectia impotriva trasnetului pentru:

- constructii pentru fabricarea, prelucrarea, ambalarea, utilizarea sau depozitarea substantelor sau materialelor pirotehnice;

- constructii nuclearo-electrice, cu exceptia partii clasice a acestor obiective;

- cai ferate;

- platforme maritime petroliere;

- instalatii de funiculare;

- instalatii tehnologice din domeniul telecomunicatiilor, din exteriorul constructiilor;

- instalatii de producere, transport si distributie a energiei electrice, din exteriorul constructiilor;

- instalatii tehnologice ale exploatarilor miniere.

1.1.3. Prezentul normativ se aplica la lucrarile noi si la lucrarile de reabilitari sau modernizari ale instalatiilor de protectie impotriva trasnetului.

1.1.4. La constructiile in curs de executie, instalatia de protectie impotriva trasnetului (IPT) necesara se realizeaza si se finalizeaza de regula imediat dupa ce structurile de rezistenta si inchiderile exterioare au fost terminate.

1.1.5. La proiectarea si executarea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT), atunci cand se folosesc componente noi (de exemplu: elemente de captare cu dispozitive de amorsare, dispozitive de protectie la supratensiuni, contoare pentru lovituri de trasnet etc.), acestea trebuie sa aiba agrement tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

1.1.6. La proiectarea si executarea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT) pentru o conceptie optima tehnic si economic a acesteia, factorii interesati (ingineri de instalatii, arhitecti, constructori) trebuie sa asigure utilizarea in instalatia de protectie impotriva trasnetului (IPT) a elementelor si echipamentelor metalice naturale ale constructiei.

1.1.7. Prescriptiile tehnice conexe normativului sunt prezentate in anexa 1.

1.2. Termeni, definitii, abrevieri

Armaturi de otel interconectate: Elemente metalice existente in structura din beton a elementelor de constructie la care se asigura continuitatea electrica.

1.2.2. Avans de amorsare ( T, [ s]): Castigul mediu de timp in momentul amorsarii liderului ascendent al PDA in raport cu acela al unui captator cu tija simpla, in aceleasi conditii.

1.2.3. Bara de egalizare a potentialelor pentru instalatie de protectie impotriva trasnetului (BEP): Dispozitiv de colectoare care permite legarea la instalatia de protectie impotriva trasnetului (IPT) a elementelor naturale conductoare, a maselor, a armaturilor si conductoarelor de protectie ale instalatiilor electrice si de telecomunicatii, a prizelor de pamant etc.

1.2.4. Borna de separare; Dispozitiv de separare a prizei de pamant artificiale de restul instalatiei de protectie la trasnet.

1.2.5. Componenta 'naturala' a instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT): Element care asigura o functie de protectie impotriva trasnetului, dar nu este instalat in mod special in acest scop (ex. de utilizare a acestui termen sunt: captatoare 'naturale' - acoperis din tabla, coborari 'naturale' - elemente metalice de fatada, prize de pamant 'naturale' - prize de fundatie).

1.2.6. Conductor de centura pentru coborari: Element metalic care formeaza o bucla in jurul constructiei si realizeaza interconectarea conductoarelor de coborare pentru o repartitie mai buna a curentului de trasnet.

1.2.7. Conductor de echipotentializare: Element metalic care asigura egalizarea potentialelor.

1.2.8. Conductor de coborare: Parte a instalatiei de protectie la trasnet (IPT) destinata sa comunice dispozitivului de captare potentialul pamantului si sa conduca curentul de descarcare atmosferica de la dispozitivul de captare la un electrod al prizei de pamant.

1.2.9. Constructie sau spatiu de protejat: Constructie sau spatiu pentru care este necesara o protectie impotriva efectelor trasnetului conform acestui normativ.

1.2.10. Curent de trasnet (i): Curentul care se scurge in timpul de impact.

1.2.11. Descarcare periculoasa: Arc electric provocat de curentul de trasnet in interiorul constructiei sau in spatiul de protejat.

1.2.12. Dispozitiv de captare: Parte a IEPT destinata sa capteze trasnetul.

1.2.13. Distanta de protectie (S): Lungimea minima dintre doua elemente conductoare din interiorul constructiei sau din spatiul de protejat pentru care o descarcare periculoasa este putin probabila.

1.2.14. Durata unei lovituri de trasnet (T): Timpul in care curentul de trasnet se scurge spre punctul de impact.

1.2.15. Efecte directe ale trasnetului: Efectele datorate curentului direct dintre constructia care a primit lovitura de trasnet si canalul de descarcare a trasnetului manifestate prin efecte termice, mecanice, electrice si chimice.

1.2.16. Efecte indirecte ale trasnetului: Efecte datorate fenomenelor electromagnetice produse de catre curentul de trasnet in interiorul constructiei sau spatiului protejat.

1.2.17. Eficacitatea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (E): Raportul intre diferenta dintre parametrii N_d si N_c si parametrul N_d definiti la art. 1.2.23. si respectiv 1.2.24.

1.2.18. Electrod al prizei de pamant: Element al prizei de pamant care asigura contactul direct cu pamantul.

1.2.19. Electrozi in bucla: Element al prizei de pamant care formeaza o bucla inchisa.

1.2.20. Electrod de fundatie: Element al prizei de pamant inglobat in fundatia de beton a constructiei.

1.2.21. Elemente conductoare (echipamente metalice): Elemente metalice care se gasesc in spatiul de protejat sau conducte metalice care apartin constructiei de protejat si intra in sau/si ies din aceasta si prin care se poate scurge curentul de trasnet, cum sunt de exemplu: sinele de ascensor, tuburile de ventilare, de incalzire, de conditionare, armaturi de otel interconectate, fatadele metalice, conductele de apa, de gaz, ecranele de cabluri etc.

1.2.22. Energia specifica (ES): Energia disipata de curentul de trasnet intr-o rezistenta a carei valoare este unitara, fiind integrala in raport cu timpul a patratului curentului de trasnet pentru durata unui curent de trasnet.

1.2.23. Frecventa loviturilor directe de trasnet (N_d): Numarul mediu anual de lovituri de trasnet care pot sa apara in regiunea geografica in care este amplasata o constructie si care depinde si de geometria constructiei.

1.2.24. Frecventa anuala acceptata de lovituri de trasnet (N_c): Valoarea maxima acceptata a numarului mediu anual de lovituri directe de trasnet care pot cauza avarii intr-o constructie.

1.2.25. Indicele keraunic (nivelul keraunic) (N_k): Numarul mediu anual de zile cu oraje (furtuni) pentru o zona, o localitate.

1.2.26. Instalatie de protectie impotriva trasnetului (IPT): Instalatie care realizeaza protectia unei constructii sau a unei zone deschise impotriva efectelor trasnetului. Este formata dintr-o instalatie exterioara de protectie la trasnet si daca este necesar si o instalatie interioara de protectie la trasnet.

1.2.27. Instalatie exterioara de protectie impotriva trasnetului (IEPT): Instalatie de protectie impotriva trasnetului amplasata in exteriorul constructiei de protejat, compusa din unul sau mai multe dispozitive de captare, unul sau mai multe conductoare de coborare si una sau mai multe prize de pamant, care serveste pentru protectia impotriva efectelor directe ale trasnetului.

1.2.28. Instalatie interioara de protectie impotriva trasnetului (IIPT): Instalatie de protectie impotriva efectelor secundare ale trasnetului amplasata in interiorul constructiei de protejat, compusa din dispozitive care reduc efectele electromagnetice ale curentului de descarcare atmosferica in interiorul constructiei respective.

1.2.29. Instalatie exterioara izolata de constructia de protejat: Instalatie exterioara la care dispozitivul de captare si conductoarele de coborare sunt dispuse astfel incat traseele curentului de trasnet nu au nici un contact cu constructia de protejat.

1.2.30. Instalatie exterioara neizolata fata de constructia de protejat: Instalatie exterioara la care dispozitivul de captare si conductoarele de coborare sunt dispuse astfel incat traseele curentului de trasnet pot fi sau sunt in contact cu constructia de protejat.

1.2.31. Legatura echipotentiala: Conexiune care pune la acelasi potential sau la potentiale apropiate masele si elementele conductoare.

1.2.32. Lider ascendent: Canal de descarcare al trasnetului care se dezvolta de la sol (de la punctul de impact) catre nor.

1.2.33. Lider descendent: Canal de descarcare al trasnetului care se dezvolta de la nor catre sol (catre punctul de impact).

1.2.34. Limitator de tensiune: Dispozitiv destinat sa limiteze supratensiunile tranzitorii si sa ramifice undele de curent. Poate sau nu sa contina si o componenta neliniara (de ex. descarcatoare, eclatoare, dispozitive cu rezistenta variabila - DRV etc.)

1.2.35. Lovitura de trasnet negativa. Descarcarea electrica a unui nor de potential negativ si care se produce in impulsuri succesive de durata scurta.

1.2.36. Lovitura de trasnet pozitiva: Descarcare electrica a unui nor de potential pozitiv si care se produce intr-o singura de descarcare de durata mai lunga decat cele negative.

1.2.37. Metoda unghiului de protectie: Procedeul de stabilire a limitelor intinderii volumului (zonei) de protectie la trasnet pe baza unei anumite valori acceptate pentru unghiul de protectie in functie de nivelul de protectie si de inaltimea maxima a dispozitivului de captare.

1.2.38. Metoda sferei rotative fictive (metoda electrogeometrica): Procedeul de analiza si de stabilire a limitelor intinderii volumului (zonei) de protectie la trasnet cu ajutorul unei sfere imaginare cu centru in capatul dinspre pamant al canalului de trasnet pe care il insoteste permanent pe traseul sau aleator. Marimea razei sferei este diferita in functie de nivelul protectiei la trasnet.

1.2.39. Nivel de protectie: Termen de clasificare a unei IPT din punctul de vedere al eficacitatii sale.

1.2.40. Panta medie a curentului de trasnet (di/dt): Diferenta dintre curentii de trasnet la inceputul si la sfarsitul unui interval de timp specificat [i(t₂) - i(t₁)] impartita la intervalul de timp specificat (t₂ - t₁).

1.2.41. Piesa de separatie: Dispozitiv conceput si amplasat astfel incat sa faciliteze masurarile electrice pentru verificarea elementelor IPT.

1.2.42. Priza de pamant pentru IPT: Parte a IEPT destinata conducerii si disiparii in pamant a curentului de trasnet.

1.2.43. Probabilitatea de avariere (p): Probabilitatea unei lovituri de trasnet de a produce avarii unei constructii.

1.2.44. Proces de amorsare: Fenomen fizic produs intre aparitia efluviilor de efect Corona si propagarea continua a unui traseu ascendent.

1.2.45. Punct de impact: Locul in care lovitura de trasnet atinge pamantul, o constructie sau IPT.

1.2.46. Risc de deteriorare (R_d): Media anuala probabila a curentului de trasnet pentru timpul in care acesta atinge valoarea de varf (vezi fig. 1

1.2.48. Sarcina totala (Q_tot): Integrala in raport cu timpul a curentului de trasnet pentru intreaga durata a loviturii de trasnet (vezi fig. 1

1.2.49. Suprafata echivalenta de captare (Ac): Suprafata de sol plat supusa la lovituri de trasnet ca si constructia luata in considerare.

1.2.50. Supratensiune tranzitorie de origine atmosferica: Supratensiune de scurta durata (care nu depaseste cateva milisecunde), oscilatorie sau nu, in general puternic amortizata.

1.2.51. Tija de captare cu dispozitiv de amorsare: Dispozitiv de captare tip tija echipat cu un sistem care genereaza un avans de timp in amorsare, pus in evidenta la compararea in aceleasi conditii cu o tija simpla (fara PDA).

1.2.52. Trasnet: Descarcare electrica de origine atmosferica care se produce intre nori si pamant, constand din una sau mai multe descarcari succesive.

1.2.53. Unghi de protectie ( ): Unghiul la varf, fata de verticala, pe care il formeaza linia ce limiteaza volumul de protectie.

1.2.54. Valoarea de varf a curentului (I): Valoarea maxima a curentului de trasnet.

1.2.55. Volum (zona) protejat(a): Volumul (zona) teoretic protejat(a) de catre instalatia de protectie impotriva trasnetului.

1.2.56. Abrevieri:

IPT - Instalatie de protectie impotriva trasnetului.

IEPT - Instalatie exterioara de protectie impotriva trasnetului.

IIPT - Instalatie interioara de protectie impotriva trasnetului.

BEP - Bara pentru egalizarea potentialelor in IPT.

DRV - Dispozitiv cu rezistenta variabila.

PDA - Protectie cu dispozitiv de amorsare.

PRS - Protectie cu tija simpla.

1.3. Parametrii caracteristici ai curentului de trasnet

1.3.1. Valorile informative ale parametrilor curentului de trasnet (vezi fig. 1) valabile pentru constructii cu inaltimea sub 60 m corespunzatoare diferitelor niveluri de protectie se dau in tabelul 1.

Valorile cele mai ridicate ale parametrilor sunt obtinute pentru lovituri de trasnet pozitive si la lovituri de trasnet negative consecutive.

Tabelul 1

Valorile parametrilor curentului de trasnet corespunzatoare nivelurilor de protectie

NOTA: In tabel sunt date valorile parametrilor loviturii de trasnet pentru nivelul intarit de protectie (nivel I), in punctul de impact cu o probabilitate de 99%.

Pentru celelalte niveluri de protectie, valorile se deduc ca fiind 0,75 si respectiv 0,5 din valorile pentru nivelul I de protectie.

1.3.2. Pentru dimensionarea IPT se vor avea in vedere urmatoarele:

- efectele mecanice datorate trasnetului sunt legate si de energia specifica (ES);

- efectele termice depind de energia specifica (ES), sarcina totala (Q_tot) sau de sarcina de impuls (Q_imp);

- deteriorarile datorate cuplajului rezistiv depind de valoarea de varf a curentului (I).

1.3.3. Descarcarile periculoase datorate unui cuplaj inductiv sunt legate de panta de crestere a curentului. Se ia in considerare o panta de crestere a curentului. Se ia in considerare o panta de crestere de 30%60% a curentului de varf (vezi fig. 1 - forma de variatie a curentului de trasnet in timp).

top

2. INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI

2.1. Stabilirea necesitatii prevederii unei IPT pentru o constructie si alegerea nivelului de protectie impotriva trasnetului

2.1.1. La evaluarea riscului de trasnet se tine seama de urmatorii factori:

a. mediul inconjurator al constructiei;

b. tipul constructiei;

c. continutul constructiei;

d. gradul de ocupare al constructiei;

e. consecintele trasnetului.

2.1.2. Stabilirea necesitatii de a se prevedea IPT pentru un caz dat, cu exceptia celor de la art. 2.2 si alegerea nivelului de protectie pentru IEPT se bazeaza pe determinarea frecventei prevazute de lovituri de trasnet directe pe constructie sau pe volumul de protejat N_d si a frecventei anuale acceptate de lovituri de trasnet Nc si pe compararea valorilor obtinute pentru N_d si N_c.

Determinarera parametrilor N_d - frecventa loviturilor directe de trasnet si N_c - frecventa anuala acceptata de lovituri de trasnet

2.1.3. Densitatea trasnetelor la sol exprimata in numar de lovituri de trasnet pe km² si an se poate determina, utilizand harta keraunica din anexa 2 si cu relatia:

N_g = 0,04N_k^1,25  [nr. impact/km²an]

in care N_k este indicele keraunic din harta keraunica.

Valorile coeficientilor N_g sunt dati in tabelul 2.

Tabelul 2

Valorile N_g in functie de indicele keraunic

2.1.4. Frecventa loviturilor directe de trasnet (N_d) pe o constructie se determina cu relatia:

N_d = N_g x A_e x C₁ x 10^-6  [lovituri/an]

in care:

N_g este densitatea anuala a loviturilor de trasnet din regiunea in care este amplasata constructia (nr. impact./km²an);

A_e este suprafata echivalenta de captare a constructiei (m²);

C₁ este un coeficient ce tine seama de mediul inconjurator.

Pentru o constructie dreptunghiulara izolata, conform tabelului 3, coeficientul C₁ este I. Daca aceasta constructie are lungimea L, latimea l si inaltimea H, suprafata echivalenta de captare, se calculeaza conform fig. 2, cu relatia:

A_e = L x l + 6H(L + l) + 9 H²

2.1.5. Coeficientul C₁ tine seama de topografia locului in care se afla obiectivul de protejat si de obiectele amplasate in interiorul distantei 3H si are valorile din tabelul 3.

2.1.6. Cand suprafata de captare echivalenta a unei constructii acopera complet pe cea a altei constructii, aceasta din urma nu se ia in considerare (fig. 3a

Tabelul 3

Valorile coeficientului C₁

2.1.7. Daca suprafetele de captare ale mai multor constructii se suprapun, suprafata comuna rezultata se considera ca o singura suprafata de captare (fig. 3b

2.1.8. In cazul in care o constructie are o parte proeminenta, suprafata echivalenta de captare a proeminentei inglobeaza o parte sau toata suprafata echivalenta de captare a partii de constructie mai joasa (conf. fig. 3a

In aceasta situatie, suprafata echivalenta de captare se calculeaza cu relatia:

A_e = 9 H² [m²]

2.1.9. Valorile coeficientului (factorului) N_c depind de urmatorii factori specifici:

- tipul constructiei;

- continutul constructiei;

- gradul de ocupare a constructiei;

- consecintele trasnetului;

si se determina cu relatia:

in care:

C = C₂ x C₃ x C₄ x C₅

Valorile coeficientilor C₂, C₃, C₄, C₅ sunt date in tabelele 4, 5, 6, 7.

Tabelul 4

Valorile coeficientului C₂ in functie de natura constructiei

Tabelul 5

Valorile coeficientului C₃ in functie de continutul constructiei

Tabelul 6

Valorile coeficientului C₄ in functie de gradul de ocupare al constructiei

Tabelul 7

Valorile coeficientului C₅ in functie de consecintele trasnetului

2.1.10. Daca N_d N_c atunci nu este necesara instalarea unei IPT sau se instaleaza la cererea expresa a beneficiarului.

Daca N_d > N_c, atunci este necesara instalarea unei IPT a carei eficacitate se determina cu relatia:

Cu ajutorul valorii E se determina, din tabelul 8, nivelul de protectie.

Tabelul 8

Determinarea nivelului de protectie al IPT in functie de eficacitatea E calculata

2.1.11. Proiectarea si executarea IPT trebuie sa respecte prevederile prezentului normativ si sa fie corespunzatoare nivelului de protectie ales.

2.1.12. Daca o IPT este instalata si are eficacitatea E mai mica decat cea calculata, trebuie sa se ia masuri suplimentare de protectie care pot fi:

- limitarea tensiunii de pas sau de atingere;

- limitarea propagarii focului;

- reducerea efectelor supratensiunilor induse de trasnet asupra echipamentelor sensibile.

In tabelul 9 se da breviarul de calcul pentru alegerea nivelului de protectie.

Tabelul 9

Determinarea necesitatii prevederii IPT si alegerea nivelului de protectie

2.1.3. La cererea beneficiarului o constructie poate fi echipata cu IPT chiar daca aceasta nu rezulta ca necesara din aplicarea conditiilor de la art. 2.1.2. La realizarea ei trebuie respectate insa cel putin cerintele minime pentru proiectare si executie din normativ pentru nivelul IV de protectie impotriva trasnetului.

2.1.14. Instalatia de protectie impotriva trasnetului este in general formata din:

A. Instalatie exterioara IEPT, compusa din urmatoarele elemente legate intre ele (vezi fig. 4

- dispozitivul de captare cu sau fara unul sau mai multe PDA;

- conductoare de coborare;

- piese de separatie pentru fiecare coborare;

- priza de pamant tip IPT;

- piesa de legatura deconectabila;

- legaturi intre prizele de pamant;

- legaturi echipotentiale;

- legaturi echipotentiale prin intermediul eclatoarelor la suportul antenei;

B. Instalatia interioara de protectie impotriva trasnetului IIPT (vezi fig. 4), compusa din:

- legaturi echipotentiale;

- bare pentru egalizarea potentialelor (BEP);

2.1.15. O constructie sau o parte a unei constructii pentru care este necesara o IPT normala (de nivel III sau IV) nu este necesar sa fie echipata cu IEPT daca intra complet in volumul de protectie creat de IEPT al unei alte constructii (cu exceptia situatiei in care dispozitivul de captare este constituit dintr-o singura tija simpla).

Daca IEPT este echipata cu PDA, aceasta poate asigura protectia constructiei vecine cuprinsa in raza de protectie a instalatiei.

In toate cazurile insa se prevad IIPT pentru constructiile care intra in raza de protectie.

2.1.16. In situatiile in care numai unele spatii dintr-o constructie necesita IPT, conform art. 2.1.1. si aceste spatii nu determina incadrarea intregii constructii in categoria lor (deci nu se impune IPT pentru intreaga constructie) se procedeaza astfel:

- daca spatiile sunt situate la ultimul nivel al constructiei, se realizeaza IPT numai pentru spatiile respective;

- daca spatiile se gasesc la parterul sau la etajele intermediare ale unei constructii etajate si exista pericolul ca efectele secundare ale trasnetului sa produca daune, se realizeaza IIPT necesare in spatiile respective.

2.1.17. La constructiile etajate cu arhitectura asimetrica sau formate din mai multe corpuri de cladiri de inaltimi diferite, IPT se rezolva separat pentru fiecare corp de cladire si se leaga intre ele.

2.2. Cazurile in care echiparea cu IPT este obligatorie

2.2.1. Se prevede obligatoriu protectie la trasnet de nivelul stabilit conform art. 2.1. la urmatoarele categorii de constructii sau instalatii:

a) Constructii care cuprind incaperi cu aglomerari de persoane sau sali aglomerate, indiferente de nivelul la care aceste incaperi sunt situate, avand urmatoarele capacitati sau suprafete:

- teatre, cinematografe, sali de concert si de intruniri, camine culturale, sali de sport acoperite, circuri etc., cu o capacitate mai mare de 400 locuri;

- cladiri bloc pentru spitale, sanatorii etc., cu mai mult de 75 paturi;

- hoteluri, camine, cazarmi cu mai mult de 400 de paturi;

- constructii pentru invatamant - universitati, scoli, gradinite de copii si crese, cu mai multe de 10 sali de clasa sau joc, de laborator sau de atelier;

- restaurante si magazine cu o suprafata desfasurata mai mare de 1000 m², exclusiv depozitele si spatiile anexe de deservire;

- cladiri pentru calatori, din categoriile I si II, in care in perioada de varf a traficului, la ora de maxima aglomerare se pot afla mai mult de 300 de calatori.

b) Constructii care constituie sau adapostesc valori de importanta nationala, cum sunt muzeele, expozitiile permanente, monumentele istorice sau de arhitectura, arhivele pentru documente de valoare etc.

In cazul monumentelor istorice solutia se stabileste de comun acord cu forurile de specialitate.

c) Constructii de locuit cu mai mult de P + 11E.

In cazul in care la aceste constructii, deasupra ultimului nivel se mai afla o constructie cu un singur nivel ce ocupa pana la 50% din aria construita a cladirii si este compusa numai din incaperi pentru spalatorii, uscatorii sau masini ale ascensoarelor, IPT se prevede si la aceasta portiune (sau tronson) de constructie.

d) Constructii inalte si foarte inalte definite conform P118.

e) Constructii si instalatii tehnologice exterioare care sunt cel putin de doua ori mai inalte decat constructiile, proeminentele de teren sau copacii din jur si au cel putin 10 m inaltime (de ex. cosuri de fum, castele de apa, silozuri, turnuri, cladiri in forma de turn etc.).

f) Constructii si instalatii tehnologice exterioare amplasate izolat, in zone cu N_k mai mare de 30 cum sunt: cabanele sau constructiile similare amplasate izolat, cladirile petnru calatori de categoriile III, IV si V de pe liniile de cale ferata.

g) Constructii stabilite ca prezentand importanta pentru diverse domenii pentru economia nationala (de ex. cladiri destinate producerii de energie electrica, centrale de telecomunicatii, cabinele de centralizare electrodinamica, centrele de calcul etc.).

h) Constructii si instalatii tehnologice exterioare incadrate in categoria C (BE2) de pericol de incendiu, daca sunt situate in zone cu N_k mai mare de 30 si daca materialele combustibile care se prelucreaza, utilizeaza sau depoziteaza in ele sunt considerate obiecte de baza ale intreprinderii sau ca avand valoare mare sau importanta deosebita.

i) Depozite deschise de materiale si substante incadrate in clasele de periculozitate P.3, P.4 si P.5, conform P118, daca sunt situate in zone cu N_k mai mare de 30 si daca sunt considerate obiecte de baza ale intreprinderii sau ca avand valoare mare sau importanta deosebita.

j) Constructii si instalatii tehnologice exterioare incadrate in categoriile A(BE3a) sau B(BE3b) de pericol de incendiu.

k) Constructii pentru adapostirea animalelor daca sunt:

- grajduri pentru animale mari de rasa, indiferent de capacitate;

- grajduri pentru animale mari, cu o capacitate de peste 200 capete;

- grajduri pentru anumale mari, cu o capacitate de peste 100 capete, amplasate in zone cu indice N_k mai mare de 30;

- depozite de furaje fibroase amplasate in zone cu indice N_k mai mare de 30;

l) Amenajari sportive cu public, cu peste 5000 locuri.

m) Poduri amplasate izolat, in zone cu indice N_k mai mare de 30 m.

n) Instalatii mobile de ridicat si transportat, existente in aer liber (de ex. macarale).

2.3. Instalatii exterioare de protectie impotriva trasnetului (IEPT)

A. Conditii generale

2.3.1. Instalatia exterioara de protectie impotriva trasnetului trebuie sa capteze direct loviturile de trasnet, sa conduca curentul de trasnet intre punctul de impact si pamant si sa-l disipeze fara deteriorari termice sau mecanice, pentru constructia de protejat si fara supratensiuni periculoase pentru persoane si continutul constructiilor.

2.3.2. IEPT neizolata se fixeaza pe constructia de protejat (fig. 4

Folosirea unei IEPT izolata de constructia de protejat este necesara:

- in cazurile in care se prevad in viitor schimbari ale constructiei sau atunci cand continutul sau folosirea volumului de protejat ar putea duce la modificarea IEPT;

- daca sunt admise efecte termice in punctul de impact sau pe conductoarele prin care trece curentul de trasnet, deoarece acestea ar produce deteriorari ale constructiei sau ale continutului volumului de protejat.

2.3.3. Descarcarile periculoase trebuie evitate astfel:

- in IEPT neizolate de constructie, prin echipotentializare conform subcap. 2.4. sau prin izolare conform subcap. 2.4.B;

- in IEPT izolata de constructie, prin izolare si separare conform subcap. 2.3.E.

2.3.4. Toate componentele unei IEPT, inclusiv cele naturale, trebuie sa indeplineasca, in ceea ce priveste materialele si dimensiunile minime, conditiile din tabelul 11.

2.3.5. Componentele naturale ale constructiei care raman permanent inglobate in aceasta, a caror modificare in timp nu este in mod normal prevazuta si a caror rezistenta poate fi evaluata, pot fi utilizate pentru realizarea IEPT, dar numai cu acordul proiectantului constructiei.

Componentele naturale ale constructiei pot constitui parti ale IEPT sau le pot completa pe acestea

B. Dispozitive de captare

2.3.6. Pentru IEPT neizolata de constructie pot fi utilizate ca dispozitive 'naturale' de captare, definite la art. 1.2.5, urmatoarele elemente:

a) Tablele metalice care acopera constructia de protejat daca

- imbinarile intre elementele din tabla cu grosimile din tabelul 11, sunt astfel executate (de ex. prin falt, lipire, sudura, nituire, sertizare, suruburi, buloane etc.) incat asigura continuitatea electrica durabila in timp;

- grosimea tabelelor nu este mai mica decat valoarea 't' data in tabelul 10, astfel incat sa fie protejate impotriva perforatiilor sau sa fie evitate riscurile posibile datorate punctelor calde;

- tablele nu sunt acoperite cu material izolant;

- tablele sunt acoperite cu vopsea protectoare, cu bitum cu grosimea de max. 1 mm sau cu PVC cu grosimea de 0,5 mm;

- materialele nemetalice de deasupra tablelor metalice sunt excluse din constructia de protejat.

b) Elemente metalice ale constructiei acoperisului (ferme, armaturi de fier interconectate etc.) acoperite cu materiale nemetalice, cu conditia ca acestea din urma sa poata fi excluse din constructia de protejat.

c) Partile metalice de tip jgheab, decoratiuni, balustrade etc. a caror sectiune nu este mai mica decat aceea specificata pentru componentele normale ale dispozitivelor de captare.

d) Tuburile si rezervoarele metalice, in general (cu exceptiile din
cap. 3), daca sunt realizate dintr-un material cu o grosime corespunzatoare valorii 't' din tabelul 10 si daca ridicarea temperaturii pe suprafata interioara, in punctul de impact, nu constituie un pericol.

Fac exceptie de la prevederile de mai sus prevederile de la art. 2.3.52.

Tabelul 10

Grosimi minime pentru table sau tevi metalice pentru dispozitive naturale de captare

Nota: Un strat de vopsea protectoare (sub 500 m sau de 1 mm de asfalt sau de 0,5 mm PVC nu se considera izolatie).

2.3.7. In cazul in care un risc de perforare sau un punct cald pe table sau tevi metalice este tolerat, sunt admise materiale de grosime mai mica decat acelea din tabelul 10, atat pentru elementele de captare cat si de coborare.

Grosimile minime pentru acestea se dau in tabelul 11.

Tabelul 11

Grosimi minime pentru table sau tevi metalice pentru care un risc de perforare sau de punct cald este tolerat

2.3.8. In vederea folosirii elementelor metalice ale constructiei drept dispozitive de captare naturale se prevad la proiectare si executie posibilitati de acces si de racordare la acesta. Locurile de acces si elementele de racord se marcheaza vizibil (de ex. cu vopsea rosie).

2.3.9. Elementele proeminente si supraconstructiile metalice de pe acoperisurile ale caror parti metalice componente se folosesc drept dispozitive naturale de captare se leaga pentru protectie la acestea. Daca nu sunt metalice, se prevad cu dispozitive de captare in conditiile art. 2.3.14.

2.3.10. In cazurile in care elementele metalice de la partea superioara a constructiilor sau instalatiilor tehnologice exterioare nu sunt suficiente pentru a constitui dispozitive naturale de captare sau nu indeplinesc conditiile de continuitate, rezistenta mecanica si la coroziune impuse, se executa dispozitive de captare.

Materialele care se pot utiliza in acest scop si conditiile lor de folosire se aleg pe baza prevederilor de la subcap. 2.3. F.

Protectia mecanica se realizeaza conform subcap. 2.3.H., protectia impotriva coroziunii conform subcap. 2.3.I iar conexiunile conform subcap. 2.3.G.

2.3.11. Dispozitivele de captare pot fi constituite din unul sau mai multe din urmatoarele tipuri de elemente de captare:

- tije de captare simple sau echipate cu dispozitiv de amorsare (PDA);

- conductoare de captare intinse orizontal;

- retea de conductoare captatoare.

Tije de captare echipate cu dispozitive de amorsare (PDA) electronice sau piezoelectrice se pot utiliza in conditiile date in cap. 4.

2.3.12. O singura tija captatoare instalate pe o constructie nu poate asigura decat protectia constructiei respective, cu exceptia utilizarii unei IPT cu PDA.

O tija captatoare instalata izolat de constructie poate asigura protectia unei singure constructii sau a unui ansamblu de constructii.

2.3.13. Folosirea diverselor tipuri de elemente de captare (tija conductor intins orizontal, retea) se face respectandu-se conditiile din tabelul 12 referitoare la inaltimea maxima permisa pentru punctul cel mai de sus al dispozitivului de captare h si la dimensiunile ochiurilor retelei de captare in functie de nivelul de protectie la trasnet.

2.3.14. Un dispozitiv de captare este corect amplasat si va putea asigura nivelul de protectie cerut pentru intregul volum care trebuie protejat daca sunt indeplinite cerintele din tabelul 12 (vezi si figura 5) referitoare la:

- inaltimea maxima fata de sol a dispozitivului de captare h (m);

- dimensiunile ochiurilor retelei de captare (m).

2.3.15. Stabilirea limitelor volumelor de protectie la trasnet create de un dispozitiv de captare se poate face prin:

- metoda unghiului de protectie;

- metoda electrogeometrica (sferei rotative fictive);

- metoda retelei.

In tabelul 12 se dau si domeniile de aplicare a acestei metode.

Tabelul 12

Caracteristicile de dispunere a dispozitivelor de captare si metodele de stabilirea a volumului protejat in functie de nivelul de protectie

Nota: * in aceste cazuri nu pot fi aplicate decat metoda retelei si metoda sferei fictive

2.3.16. Metoda unghiului de protectie este aplicabila indeosebi pentru constructiile avand forma simpla, iar metoda sferei fictive petnru cladiri de forma mai complexa.

In anexa 3 se prezinta modurile de determinare a volumului protejat prin metoda sferei fictive rotative si prin metoda unghiului de protectie pentru cateva tipuri de dispozitive de captare pentru IEPT neizolate si izolate de constructie.

Pentru determinarea volumului de protejat impotriva trasnetului se tine seama numai de dimensiunile reale ale dispozitivului de captare.

Dispozitive de captare pentru IEPT neizolate (montate pe constructii sau instalatii)

Conditii particulare

2.3.17. Alegerea tipurilor elementelor dispozitivelor de captare (tije, conductoare intinse, retele) se face tinandu-se seama de forma si tipul acoperisului (plat, cu panta, in seduri etc.), supraconstructiilor si proeminentelor de la partea superioara a constructiilor si instalatiilor respective.

2.3.18. In general, pe acoperisuri plate si practic plate (cu panta de max. 10%) se foloseste o retea captatoare (fig. 6). Reteaua se dispune pe acoperis avandu-se in vedere si posibilitatile de utilizare a unor parti metalice ale acesteia drept captatoare naturale (daca alte considerente nu interzic folosirea lor) si astfel incat nici un punct al acoperisului sa nu se gaseasca la o distanta mai mare fata de un conductor al retelei decat latura ochiului de retea corespunzatoare nivelului de protectie ales.

2.3.19. Dispozitivul de captare de tip retea se realizeaza putand alege arbitrar pozitia ochiurilor dispunand insa un conductor care formeaza un poligon inchis pe perimetrul acoperisului (vezi fig. 6). La acest conductor se leaga conductorul de coama si tijele de captare care echipeaza toate elementele vulnerabile ale acoperisului daca acestea exista. Intre doua tije de captare de 0,3 inaltime, distanta poate fi de cel mult 10 m, iar intre cele de 0,5 m de cel mult 15 m ( mm). Tijele distantate la cel mult 5 m de la poligonul de contur se leaga la acest printr-un singur conductor. Daca distanta este mai mare de 5 m, ele se leaga la poligon prin doua conductoare dispuse in directii opuse.

Dimensiunile ochiurilor retelei formate trebuie sa fie conform cerintelor din tabelul 12 pentru nivelul de protectie cerut.

La acoperisurile cu seduri, conductoarele de captare se aseaza in general pe coame (fig. 6

Daca distanta dintre doua coame sau lungimea coamei este mai mare decat dimensiunea permisa pentru ochiurile retelei, se aseaza conductoare de captare intre coame si transversal.

2.3.20. Conductoarele de captare instalate pe coamele constructiilor se indoaie in sus la capetele coamelor, pe inaltimea de cca. 0,3 m pentru a forma mici tije captator.

2.3.21. Retelele de captare se instaleaza pe acoperisurile pe care nu pot fi pozate aparent (de ex. circulabile si pentru parcare), astfel incat conductoarele sa fie protejate impotriva deteriorarilor mecanice sau se iau masuri pentru protectia lor. Ele pot fi instalate de exemplu in rosturile placilor acoperisului montandu-se in fiecare nod al retelei un element captator tip ciuperca cu cap rotunjit (fig. 7

2.3.22. Distanta intre piesele de fixare a conductoarelor de captare instalate pe constructie poate fi de 11,5 m pe traseele orizontale si de 1,52 m, pe trasee verticale.

Inaltimea pieselor de fixare a conductoarelor de captare se stabileste tinandu-se seama de distantele permise conform tabelului 13 intre conductoarele de captare si elementele de constructie. Daca distantele impuse nu pot fi respectate, pe portiunile de apropiere neregulamentara intre conductoare si elementul de constructie respectiv se prevad protectii executate din materiale incombustibile si electroizolante cu grosimea de minimum 0,5 cm. Conductoarele se pot monta si direct pe acoperis daca eventualele deteriorari ale acestuia sunt acceptate de beneficiar. Fixarea trebuie realizata astfel incat sa se evite ruperea sau slabirea lor sub efectul electrodinamic al trasnetului sau eforturilor mecanice accidentale (de ex. cutremur, alunecari de zapada).

Tabelul 13

Distantele permise dintre conductoarele de captare si elementele de constructie

2.3.23. Conductoarele de captare trebuie protejate pe o lungime de minim 1 m prin materiale izolante electric si incombustibile in zona suprafetei situate in jurul consolelor de acoperis ale instalatiilor electrice.

2.3.24. Reteaua de conductoare captatoare poate avea in noduri varfuri de captare cu inaltimea de max. 0,3 m si distantele intre ele la max. 5 m, legatura intre ele facandu-se pe sau sub invelitoarea acoperisului, dar locul de conectare al acestora sa fie vizibil pe cat posibil.

La constructiile cu structuri din otel sau cu acoperisuri din beton armat, varfurile captatoare pot fi legate intre ele folosindu-se elementele respective la care se prevad mustati in acest scop.

Nu se admite folosirea unor astfel de varfuri de captare la constructiile avand caracter deosebit din cap. 3.

2.3.25. Conductor de captare intins pe coama se prevede, de regula, la acoperisuri cu panta peste 10% (fig. 8

2.3.26. Tije de captare si/sau conductoare captatoare se prevad de regula, pe elementele proeminente si pe marginile acoperisului (fig. 9

2.3.27. La constructiile cu inaltimea de max. 20 m masurata pana la cel mai inalt punct al dispozitivului de captare, se admite ca protectia impotriva trasnetului pentru nivelul IV de protectie sa se realizeze cu o singura tija captatoare sau cu un singur conductor captator, daca ele pot asigura zona de protectie necesara constructiei.

2.3.28. Tijele de captare se monteaza vertical sau inclinat fata de verticala cu cel mult 30

Daca un dispozitiv de captare este constituit din mai multe tije, acestea trebuie legate intre ele cu un conductor fixat pe constructie la distanta de cca. 0,3 m de constructie. Legatura nu este necesara daca are un traseu cu diferente de nivel, in plus sau in minus, mai mari de 1,5 m (vezi fig. 10

2.3.29. Tijele de captare cu dimensiunile conform tabelului 17 pot avea inaltimea cuprinsa intre 2 si 8 m si varful lor trebuie sa fie ascutit.

2.3.30. Tijele de captare pot fi formate din unul sau mai multe elemente din acelasi material sau din materiale compatibile, cu conditia asigurarii continuitatii electrice.

2.3.31. Tijele de captare se fixeaza si se ancoreaza de elementele de constructie astfel incat sa reziste la intemperii.

v2.3.32. Elementele din material neconductor situate deasupra acoperisului se considera protejate daca depasesc cu cel mult 0,3 m ochiul unei retele sau o limita a zonei de protectie.

2.3.33. Elementele din metal de pe acoperis care nu au contact cu parti ale constructiei in legatura cu pamantul, nu este necesar sa fie legate la dispozitivul de captare daca indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

- depasesc cu cel mult 0,3 m planul ochiurilor retelei sau limita zonei de protectie;

- au o suprafata inchisa de cel mult 1 m² sau au lungimea de max. 2 m;

- sunt distantele la cel mult 0,5 m de un dispozitiv de captare.

2.3.34. Elementele acoperisului si de pe acesta, care nu indeplinesc conditiile de la art. 2.3.33. si art. 2.3.34., daca sunt nemetalice, se prevad cu dispozitiv de captare care se leaga la dispozitivul de captare al constructiei, pe traseul cel mai scurt, iar daca sunt metalice, se include in dispozitivul de captare.

Unghiul de protectie al dispozitivelor de captare respective se considera ca este de 45^o indiferent de inaltimea constructiei (vezi fig. 8 si fig. 9

2.3.35. La elementele metalice care nu depasesc cu mai mult de 0,5 m planul ochiurilor retelelor de captare (de ex. guri de ventilare) se pot prevedea tije de captare de otel cu minim 18 mm cu inaltimea stabilita pentru a asigura zona de protectie necesara (vezi fig. 8 si fig. 9

Elementele metalice care au peste 4 m inaltime se leaga la dispozitivul de captare sus si la baza lor.

2.3.36. Echipamentele electrice si mecanice ale ascensoarelor si instalatiilor de aer conditionat de pe acoperis, se prevad in general cu tija de captare proprie si nu se leaga la dispozitivul de captare, dar distanta dintre tija si aceste echipamente si egalizarea de potential se asigura conform prevederilor subcap. 2.3.E.

Instalatiile electrice de puteri mici de pe acopris (de ex. instalatia de ventilare) pot fi protejate prin tije captatoare montate alaturi, respectandu-se distanta de la alineatul de mai sus.

La constructiile cu inaltimea peste 30 m, legarea instalatiilor avand componente sensibile la supratensiuni (instalatii AMC si de baliza) cu circuite electronice la dispozitivul de captare se admite respectandu-se conditiile de la subcap. 3.12.

2.3.37. Platformele exterioare care deservesc constructiile turn, antenele sau alte constructii similare si care sunt accesibile persoanelor se prevad cu dispozitive de captare care sa asigure persoanelor care s-ar afla pe aceste platforme zona de protectie necesara, in conditiile cele mai defavorabile.

2.3.38. La constructiile cu inaltimea pana la 30 m, care nu au pe peretii exteriori parti metalice care pot constitui elemente de captare naturale (de ex. fatade metalice, conducte de instalatii), se instaleaza la inaltimea de cel mult 20 m fata de pamant un conductor de captare orizontal (fig. 11), pentru protectia impotriva loviturilor de trasnet laterale.

La cladirile din beton armat la care armaturile sunt utilizate drept conductoare de coborare naturale, acest conductor de captare suplimentar nu este necesar.

2.3.39. La constructiile cu inaltimea pana la 20 m inclusiv, partile metalice proeminente de pe peretii exteriori (de ex. copertinele), daca intra in zona de protectie asigurata de dispozitivul de captare, nu se leaga la acesta. In caz contrar sau daca au o suprafata de peste 5 m² sau o lungime de peste 10 m, ele se leaga la dispozitivul de captare.

2.3.40. La constructiile cu inaltimea de peste 20 m, partile metalice exterioare (de ex. grilajele balcoanelor, scarile exterioare etc.) cu suprafata peste 1 m² sau lungimea peste 2 m incepand de la 20 m de la sol, se leaga la un conductor de coborare apropiat.

In cazul in care astfel de constructii au fatade metalice, se prevad conductoare de captare sub forma de legaturi pe orizontala intre coborari in conditiile de la art. 2.3.39. Aceste legaturi se executa astfel incat sa nu fie afectata estetica constructiei.

Dispozitive de captare pentru IEPT izolate (independente) de constructie

Conditii particulare

2.3.41. Dispozitivele de captare in cazul IEPT izolata pot fi constituite din aceleasi tipuri de elemente (tije, conductoare intinse, retele de conductoare) ca si la IEPT neizolata. Ele sunt amplasate la distanta (izolat) fata de constructie si sunt sustinute pe suporturi sau stalpi de beton, beton armat, metal sau lemn (fig. 12). Stalpii se dimensioneaza pe baza de calcul mecanic. Daca stalpii pentru conductoarele intinse si retele sunt din materiale neconductoare ei trebuie echipati cu varfuri de captare bine fixate pe capetele lor si legate la pamant. Cablurile de ancorare pentru stalpi se leaga de asemenea la pamant.

2.3.42. Un dispozitiv de captare format din una sau mai multe tije de captare se realizeaza astfel incat sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

- In cazul unei tije sau a doua tije captatoare, inaltimea lor sa fie de cel mult 20 m, iar distanta dintre suporturi si constructie de minim 2 m.

- In cazul a patru tije captatoare dispuse in patrat, inaltimea unei tije si distanta dintre tije poate fi de max. 30 m, iar distanta dintre constructie si suporturi sa fie de minim 3 m pe lateral si de min. 4,5 m pe diagonala, la colturi.

Daca priza de pamant a tijelor nu este legata de BEP a constructiei, aceste distante se maresc cu valoarea R/5 (in m) in care R este rezistenta prizei de pamant, in ohmi.

2.3.43. Un dispozitiv de captare cu un singur conductor intins deaspra constructiei se realizeaza astfel incat sa fie indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- conductorul sa fie intins deasupra constructiei de protejat pe cit posibil simetric fata de conturul acesteia;

- inaltimea suporturilor sa fie de max. 20 m;

- distanta intre conductor si partea superioara a constructiei, la cea mai mare sageata a conductorului, sa fie cel putin egala cu aceea stabilita conform subcap. 2.4.B., dar minimum 1,5 m;

- distanta dintre suporturile de sustinere si constructie sa fie de min. 2 m; daca priza de pamant a suporturilor nu este legata la BEP a constructiei, distanta se mareste asa cum s-a aratat la art. 2.3.43.

Distanta dintre suporturi nu se normeaza.

2.3.44. Un dispozitiv de captare format din mai multe conductoare de captare paralele se realizeaza astfel incat sa fie indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- conductoarele de captare sa fie intinse la o distanta de cel mult 10 m deasupra constructiei de protejat;

- distanta intre suporturi si constructie sa fie de minim 2 m, dar se mareste conform art. 2.3.43. daca priza de pamant a suportului nu este legata la BEP a cladirii;

- distanta intre conductor si partea superioara a constructiei la cea mai mare sageata a conductorului sa fie cel putin egala cu L/14, in care L este egala cu jumatate din lungimea unui conductor de captare plus inaltimea unui suport.

Inaltimea suportului si lungimea conductoarelor de captare nu se limiteaza.

2.3.45. Un dispozitiv de captare format dintr-o retea de conductoare se realizeaza astfel incat sa aiba ochiuri cu dimensiunile maxime conform prevederilor tabelului 12 si sa indeplineasca simultan urmatoarele conditii:

- ochiurile retelei sa acopere intregul contur al constructiei de protejat;

- fiecare conductor al retelei sa fie prevazut la fiecare capat cu un suport de sustinere si un conductor de coborare la priza de pamant;

- distanta dintre reteaua de captare si partea superioara a constructiei la cea mai mare sageata a conductoarelor acesteia se stabileste conform subcap. 2.4.B. dar sa fie de min. 1,5 m;

- distanta de la suporturile retelei pana la constructia de protejat sa fie stabilita conform al. 2 de la art. 2.3.43.

Inaltimea suporturilor, lungimea si latimea retelei de captare nu se limiteaza.

2.3.46. In cazurile in care conductoarele de captare sunt instalate pe suporturi din materiale electroizolante si daca trecerile spre conductoarele de coborare sunt de asemenea izolate, distantele dintre aceste conductoare deasupra si lateral fata de constructie se stabilesc conform ar. art. 2.3.43.

2.3.47. Distanta dintre dispozitivul de captare al IEPT izolate si echipamentul metalic din zona de protectie trebuie sa fie mai mare decat distanta de protectie definita in subcap. 2.4.B dar minimum 3 m. Daca aceasta distanta nu poate fi respectata, atunci se executa legaturi echipotentiale intre ele.

C. Conductoare de coborare

Conditii generale

2.3.48. Conductoarele de coborare se realizeaza astfel incat aparitia descarcarilor sa fie cat mai redusa. In acest scop, intre punctul de impact al trasnetului si pamant, se urmareste sa fie asigurata respectarea urmatoarelor conditii:

- curentul sa circule pe cat posibil pe mai mult trasee in paralel;

- lungimea traseelor sa fie cat mai scurta posibil spre pamant, traseele coborarilor continuand cat mai direct conductoarele de captare (vezi fig. 6 si fig. 8

- o legatura echipotentiala sa fie atunci cand distantele de protectie nu sunt respectate (vezi distanta de protectie conform subcap. 2.4.b).

2.3.49. Drept coborari naturale (definite la art. 1.2.5.) cu exceptia cazurilor de la art. 2.3.52. si al constructiilor si instalatiilor avand caracter deosebit pentru care elementele naturale se pot folosi numai in conditiile din cap. 3, se vor utiliza practic urmatoarele elemente metalice verticale ale constructiilor si instalatiilor;

a) Echipamentele metalice (definite conform art. 1.2.21.) daca:

- intre diferitele lor parti componente este asigurata continuitatea electrica, imbinarea acestora fiind realizata astfel incat este durabila si sigura in timp (de ex. prin lipire, sudare, sertizare, insurubare, bulonare, eclisare etc.);

- partile componente ale echipamentelor metalice au cel putin sectiunile specificate pentru conductoarele de coborare in tabelul 17.

Nota: Elementele folosite drept coborari naturale pot fi acoperite cu material izolant.

b) Scheletul metalic al constructiei;

c) Armaturile din otel interconectate ale constructiei (definite conform art. 1.2.1.) cu exceptia armaturilor pretensionate. Daca ele nu sunt suficiente, numarul de coborari care lipsesc se pot instala in beton.

d) Elementele metalice de fatada, profilele si suportii fatadelor metalice daca intre diferitele parti componente este asigurata continuitatea electrica in sens vertical prin indeplinirea conditiilor de imbinare de la pct. a) sau suprapunerea a doua parti se face pe cel putin 100 mm si au dimensiuni conform tabelului 17 si grosimea de min. 0.5 mm.

2.3.50. Nu se admite folosirea drept coborare naturala a urmatoarelor elemente metalice:

- conductele pentru fluide combustibile si conductele si armaturile de instalatii, dar ele se leaga la subsol sau la nivelul solului la cea mai apropiata coborare in conditiile subcap. 2.4.A.;

- partile metalice ale constructiilor si instalatiilor prevazute cu IEPT izolate de constructia de protejat.

Contoarele si aparatele de pe traseul conductelor de instalatii neelectrice se scurtcircuiteaza prin legaturi executate cu conductoare avand sectiunea prevazuta in tabelul 17, pentru conductoare de coborare.

2.3.51. Nu se admite utilizarea drept coborare naturala a elementelor metalice enumerate la art. 2.3.49 lit. d, care apartin unor constructii incadrate in categoria C(BE2) de pericol de incendiu sau cu mediu cu praf combustibil categoria PC (AE5) definite in normativul I 7, cu exceptia constructiilor metalice. Elementele metalice respective se leaga insa la cea mai apropiata coborare pentru egalizarea potentialelor.

2.3.52. Jgheaburile metalice se leaga la coborari, la locurile de incrucisare cu acestea in conditiile art. 2.3.54.

Burlanele metalice de ploaie, daca se gasesc in zona de protectie a dispozitivului de captare, nu este necesar sa se lege la acesta, dar se leaga la partea inferioara la cea mai apropiata coborare pentru egalizarea potentialelor, conform subcap. 2.4.A.

2.3.53. In vederea folosirii drept coborari naturale elementelor metalice ale constructiilor si instalatiilor tehnologice exterioare se aplica conditiile de la art. 2.3.10. prevazandu-se posibilitati de racord (de ex. capete de armaturi, mustati) atat la dispozitivul de captare cat si la priza de pamant. Elementele de racord prevazute se marcheaza vizibil (de ex. cu vopsea rosie).

2.3.54. In cazurile in care elementele metalice verticale ale constructiilor sau instalatiilor tehnologice exterioare sunt insuficiente sau nu indeplinesc conditiile de la art. 2.3.49., se prevad conductoare de coborare.

Materialele care se pot utiliza in acest scop si conditiile lor de folosire se aleg respectandu-se prevederile subcap. 2.3.F.

2.3.55. Conductoarele de coborare se executa, de preferinta, dintr-o singura bucata, fara imbinari. In cazul in care este necesar sa se efectueze totusi imbinari pe traseul conductoarelor de coborare, numarul lor trebuie redus la minimum, iar imbinarile se realizeaza prin sudare, lipire, sertizare, suruburi sau buloane.

2.3.56. Conductoarele de coborare se instaleaza vertical si rectiliniu, evitandu-se buclele si schimbarile de directii. In cazul in care buclele nu pot fi evitate, ele se executa astfel incat distanta 'd' intre doua puncte de apropiere a unui conductor si lungimea 'l' a buclei intre aceste doua puncte sa indeplineasca conditiile de la subcap. 2.4.B, art. 2.4.22. (vezi figura 13

2.3.57. Fiecare conductor de coborare, cu exceptia coborarilor naturale, se prevede cu o piesa de separatie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza de pamant. Piesele se amplaseaza de regula la inaltimea de cca. 2 m de la nivelul solului. Ele sunt astfel realizate incat sa nu poata fi demontate decat cu ajutorul unor scule, atunci cand se executa masuratori. Ele trebuie sa fie marcate vizibil ca apartin IPT si sa poarte simbolul de priza de pamant.

2.3.58. Conductoarele de coborare se amplaseaza fata de instalatiile electrice si elementele metalice la distantele prevazute la scubcap. 2.4.B, iar fata de elementele combustibile, conform art. 2.3.70.

2.3.59. Fiecare coborare se leaga la priza de pamant prin conductoare avand sectiunile prevazute in STAS 12604/4,5, in conditiile prevazute la subcap. 2.3.D. Se interzice legarea intre ele a mai multor coborari si apoi racordarea printr-un singur conductor la priza de pamant.

Conductoarele de coborare din interiorul constructiilor se leaga pe drumul cel mai scurt la priza de pamant. Se recomanda utilizarea, in acest scop, a prizelor naturale (de ex. priza de fundatie, armatura de la baza subsolului constructiei etc.), cu conditia asigurarii continuitatii electrice a armaturilor utilizate in acest scop.

In cazurile in care aplicarea acestei solutii nu este posibila, se admite legarea coborarilor din interiorul constructiilor la prize de pamant artificiale separate, realizate conform subcap. 2.3.D.

2.3.60. Racordarea conductoarelor de coborare prin intermediul conductoarelor de legatura la priza de pamant din exteriorul constructiei se face in pamant.

2.3.61. In toate situatiile se instaleaza mai intai priza de pamant si conductoarele de legare la priza de pamant si numai dupa aceea se monteaza conductoarele de coborare astfel incat legarea acestora la priza de pamant sa se poata face imediat dupa instalarea lor.

Conductoarele de coborare IEPT montate pe constructie

Conditii particulare

2.3.62. Conductoarele de coborare se distribuie pe perimetrul spatiului de protejat cat mai uniform si cat mai asimetric si pe cat posibil ordonate astfel incat distanta dintre elementele dispozitivului de captare si priza de pamant sa fie cat mai scurta.

2.3.63. Numarul necesar de coborari pentru un caz dat se stabileste respectandu-se distanta medie prevazuta in tabelul 14 dintre doua coborari succesive, dar in orice situatie se prevad cel putin doua coborari.

Fac exceptie, putand fi prevazute cu o singura coborare, constructiile care au protectie de nivel IV si au inaltimea de max. 20 m si perimetrul de cel mult 20 m.

La constructiile simetrice, daca rezulta un numar impar de coborari, el se mareste cu una, iar la constructiile cu lungimea si latimea de max. 12 m se poate reduce o coborare.

In toate constructiile cu IPT cu nivel de protectie intarit (nivel I sau II) care au curti interioare inchise, cu perimetrul de peste 30 m, se prevede numarul de coborari rezultate pentru perimetrul respectiv, dar cel putin doua coborari.

Tabelul 14

Distanta medie intre conductoarele de coborare in functie de nivelul de protectie

Nota: Daca distantele dintre coborari sunt mai mari decat acelea specificate in tabelul 14, distantele de protectie 'S' (vezi subcap. 2.4.B.) trebuie sa fie marite proportional.

2.3.64. La dispozitivele de captare cu mai multe tije pe acoperis, fiecare tija se prevede cu cel putin o coborare, numarul coborarilor necesare pentru cazul respectiv se prevede conform art. 2.3.63.

2.3.65. Conductorul de captare intins pe coama constructiei se prevede cu cel putin doua coborari la capete, pe muchiile constructiei, dispuse pe cat posibil in directie opusa (in Z - vezi fig. 8). La stabilirea numarului de coborari se respecta distantele din tabelul 14.

2.3.66. La o retea captatoare se prevad coborari la nodurile perimetrale si la colturile cladirii, astfel incat sa continua cat mai direct conductoarele de pe acoperis.

2.3.67. Daca o constructie este prevazuta cu IPT, se instaleaza o coborare si in dreptul arborilor care o depasesc in inaltime si se gasesc la o distanta mai mica de 1 m fata de constructie.

2.3.68. Coborarile se interconecteaza printr-un conductor orizontal in apropierea solului si din 20 in 20 m pe inaltime. Acest conductor serveste si drept captator lateral la cladiri cu inaltimea peste 20 m. Sectiunea conductorului de legatura se alege din tabelul 17.

Nu este necesara instalarea conductoarelor orizontale in cazurile in care structura metalica sau armatura metalica a betonului armat ale constructiei sunt utilizate drept coborari naturale.

2.3.69. Conductoarele de coborare se instaleaza in general in exteriorul constructiilor. Justificat (de ex. din considerente estetice), conductoarele de coborare pot fi instalate la interior.

La instalarea conductoarelor de coborare, in interior se poate folosi o ghena tehnica speciala pentru coborari pe intreaga inaltime a constructiei sau numai partial.

Conditiile privind distantele de protectie trebuie respectate in toate cazurile. Trebuie respectate si conditiile art. 2.3.62 si 2.3.72.

2.3.70. Conductoarele de coborare pot fi instalate aparent (la exteriorul sau in interiorul constructiilor):

- direct, pe pereti din materiale incombustibile;

- la o distanta de cel putin 0,1 m fata de peretii din materiale combustibile.

Pe portiunile de traseu pe care nu poate fi respectata distanta de 0,1 m fata de elementele de constructie combustibile, pe toata lungimea de contact sau de apropiere se prevede o protectie executata din materiale incombustibile si electroizolante cu grosimea de min. 0,5 cm.

2.3.71. La constructiile invelite la exterior cu elemente de finisaj din placi metalice sau cu pereti cortina din piatra sau sticla sau cu elemente fixe de finisaj, conductoarele de coborare pot fi fixate in spatele elementului de finisaj, pe fatada din beton sau pe structura portanta. In acest caz, elementele conductoare ale finisajului si ale structurii trebuie legate intre ele printr-o legatura echipotentiala, atat la partea inferioara, cat si la partea superioara a constructiei.

2.3.72. Conductoarele de coborare se pot instala in interiorul constructiilor numai in incaperi incadrate in categoriile D(BE1a) sau E(BE1b) de pericol de incendiu din constructii de gradul I, II sau III de rezistenta la foc. Ele se pot instala in elemente de constructie din materiale incombustibile, amplasandu-se astfel incat sa nu fie accesibile decat personalului autorizat.

In cazul in care instalarea se face pe materiale combustibile, se respecta prevederile art. 2.3.70.

Coborarile instalate in interiorul constructiilor se pot prelungi in exterior pentru a asigura posibilitatea executarii legaturilor cu elementele ce sunt prevazute sa fie racordate la coborari (de ex. antenele TV si altele).

Coborarile instalate in interiorul constructiilor se leaga pe traseul cel mai scurt la pamant, conform art. 2.3.60.

2.3.73. Nu se admite ca traseul coborarilor sa treaca prin burlane, balcoane, logii, luminatoare.

2.3.74. Conductoarele de coborare se amplaseaza fata de partile metalice si instalatii la distantele prevazute la subcap. 2.4.B. Fata de marginile usilor, ferestrelor etc., distanta admisa este de cel putin 0,5 m.

2.3.75. Distanta dintre doua puncte de fizare pe elementele de constructie a coborarilor poate fi de cel mult 1,52m.

2.3.76. Daca este strict necesar, coborarile pot traversa dintr-o parte in alta, obstacole de tip cornise, copertine etc. In aceste cazuri se iau masuri pentru a se evita infiltrarea apei si contactul direct cu materialele combustibile.

Conductoare de coborare la IEPT izolata de constructia de protejat

Conditii particulare

2.3.77. La un dispozitiv de captare constituit din tije pe suporturi, cel putin un conductor de coborare trebuie prevazut pentru fiecare suport. Daca suporturile sunt din metal sau daca au o armatura din otel interconectata nu mai este necesara nici o coborare.

2.3.78. Daca dispozitivul de captare este format din conductoare intinse, cel putin o coborare trebuie prevazuta pentru fiecare capat al acestuia.

2.3.79. Dispozitivele de captare tip retea de captare trebuie sa aiba cate o coborare pentru fiecare suport de sustinere.

2.3.80. Distanta dintre conductoarele de coborare si echipamentele metalice din spatiul de protejat trebuie sa fie mai mare decat distanta de protectie 'S' stabilita conform art. 2.4.B.

D. Prize de pamant

2.3.81. Din punct de vedere al protectiei impotriva trasnetului, se recomanda realizarea unei prize de pamant unice-comuna pentru IPT, instalatia electrica, instalatia de telecomunicatii si inglobarea ei in structura constructiei. Daca prizele de pamant ale acestor instalatii sunt separate, ele trebuie interconectate.

Nota: Daca din motive justificate, la constructii cu structura metalica inglobata, prizele de pamant trebuie sa fie distincte pentru diverse instalatii, ele trebuie totusi racordate la structura inglobata prin legaturi pentru egalizarea potentialelor, conform subcap. 2.3.E.

2.3.82. Rezistenta prizei de pamant folosita in comun poate fi cel mult egala cu 1 ohm, valoare impusa in STAS 12604/4,5 pentru asigurarea protectiei impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta si in normele specifice pentru instalatiile respective, in scopul asigurarii functionarii corespunzatoare a acestora.

Pentru fiecare tip de instalatie se folosesc conductoare distincte pentru legare la priza comuna. Fac exceptie armaturile din otel ale betonului si peretii metalici ai constructiilor care se pot folosi drept conductoare de legare la priza comuna pentru toate instalatiile.

2.3.83. Rezistenta prizei de legare la pamant pentru IPT poate fi de cel mult 10 ohmi daca priza este artificiala si de cel mult 5 ohmi daca priza este naturala.

Rezistenta prizei de legare la pamant pentru constructii deosebite se stabileste conform prevederilor din cap. 3.

2.3.84. Pentru prizele de pamant se folosesc cu prioritate drept electrozi naturali elementele metalice in contact cu pamantul ale constructiei sau instalatiei, realizandu-se prize de pamant naturale. Se pot utiliza armaturile de otel interconectate din elementele de beton monolit sau alte elemente metalice subterane aflate la distanta de cel mult 10 m de cosntructie, mentionate in STAS 12604/4,5 si care indeplinesc conditiile de continuitate electrica si de sectiune minima din acest standard. Pentru evitarea riscurilor de deterioare a betonului datorita descarcarilor care pot apare la interconectarile necorespunzatoare ale armaturilor se va acorda o atentie deosebita realizarii acestor interconectari (de preferinta ele se vor executa prin sudare).

2.3.85. In vederea folosirii drept electrozi de pamant naturali a elementelor metalice ale constructiilor sau instalatiilor se asigura la acestea, la proiectare si executie, posibilitati de acces si elemente de racord pentru executarea legaturilor la coborari, la conductoarele pentru egalizarea potentialelor, pentru efectuarea masuratorilor (de ex. capete de armaturi, mustati) marcate vizibil cu vopsea rosie.

2.3.85. In cazurile in care priza de pamant naturala este formata din electrozi care nu ofera o rezistenta de dispersie suficient de mica sau nu indeplinesc conditiile pentru a putea fi folositi, se prevad prize de pamant artificiale. Aceste prize se calculeaza si se executa din materiale si in conditiile date in acest normativ si in STAS 12604/4,5.

In anexa 4 se dau rezistivitatile solului in functie de natura terenului (argila, marna, nisip, roca etc.).

2.3.87. Pentru IPT, forma si dimensiunile prizei de pamant, pentru asigurarea disiparii in pamant a curentului de trasnet fara provocarea unor supratensiuni periculoase de pas, au o importanta deosebita.

In acest scop se utilizeaza urmatoarele tipuri de dispuneri si forme ale electrozilor prizei de pamant (vezi fig. 14

Dispunerea tip A:

- electrozi radiali-orizontali;

- electrozi verticali sau inclinati;

Dispunere B:

- electrozi in bucla;

- electrozi de fundatie.

Dispunerea A este in general aplicata pentru IEPT cu cel mult doua coborari.

Dispunerea B este corespunzatoare pentru IEPT cu mai mult de doua coborari.

2.3.88. In cazul dispunerii de tip A se monteaza pentru fiecare conductor de coborare fie:

- electrozi radiali-orizontali de aceeasi natura si sectiune cu conductorul de coborare, cu exceptia aluminiului, de dimensiuni mari (7-8 m lungime) ingropati la cel putin 0,5 m adancime;

- un grup de mai multi electrozi verticali cu lungimea totala de min. 6 m, dispusi in linie sau triunghi, avand distanta dintre ei cel putin egala cu lungimea lor si legati printr-un conductor identic cu cel al prizei de pamant, ingropat la cel putin 0,5 m adancime.

2.3.89. In cazul dispunerii de tip B, se realizeaza pentru fiecare conductor de coborare:

- o priza in bucla formata din electrozi verticali din acelasi material si cu aceeasi sectiune cu conductorul de coborare, dispusi in linie sau triunghi, dar de mai mici dimensiuni (2-3 m), ingropati la 0,5 m, legati intre ei printr-un conductor identic cu cel de priza de pamant sau

- o priza de fundatie.

2.3.90. Atunci cand rezistenta prizei de pamant nu corespunde STAS 12604/5. se completeaza cu electrozi suplimentari pana la obtinerea valorii standardizate.

2.3.91. Cand cladirea are o priza de pamant naturala (de fundatie) si o priza de pamant artificiala, prizele se leaga intre ele.

2.3.92. Se recomanda folosirea cu prioritate a electrozilor realizati din mai multe conductoare repartizate uniform, evitandu-se utilizarea unui singur electrod de lungime mare.

Din tabelul 15 se pot alege lungimile l, ale electrozilor radiali-orizontali corespunzatoare nivelurilor de protectie pentru diferite rezistivitati ale solului care sunt date in anexa 4.

Tabelul 15

Lungimile l₁ ale electrozilor prizei de pamant in functie de nivelul de protectie al IPT si de rezistivitatea solului

Lungimea totala minima a tuturor electrozilor verticali se poate stabili cu relatia: I = 0,5I₁

Daca se poate obtine o rezistenta a prizei de pamant sub 10 si rezistivitatea solului este sub 500 m nu este necesara respectarea valorii l, din tabelul 15.

2.3.93. In cazul dispunerii tip A a electrozilor, fiecare coborare se leaga cel putin la un electrod, dar priza de pamant IPT trebuie sa aiba cel putin 2 electrozi.

In general, dispunerea tip A se recomanda pentru soluri cu rezistivitati joase, sub 500 si constructii mici.

2.3.94. In cazul dispunerii tip B, priza se amplaseaza pe cat posibil ca inel inchis in jurul fundatiei constructiei.

Raza geometrica medie 'r' a suprafetei delimitate de un electrod in bucla sau inglobat in fundatie trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea l1 aleasa din tabelul 15.

Daca I₁ > r, se adauga electrozi radiali sau verticali suplimentari. Lungimile l_r (orizontale) si l_v (verticale) ale electrozilor se obtin cu ajutorul relatiilor urmatoare:

I_r = I₁ - r

I_v = (I₁ - r)/2

2.3.95. In conditiile particulare in care se impune o legatura de egalizare a potentialelor conform art. 2.4.15, fara a fi necesara IPT, pentru realizarea prizei de pamant pentru aceasta legatura se poate folosi ca electrod radial-orizontal, un conductor de lungimea l₁ sau un conductor vertical, de lungimea 0,5l₁.

Electrodul prizei de pamant al instalatiei electrice de JT se poate folosi in acest scop daca lungimea lui totala indeplineste conditiile de la alineatul anterior.

2.3.96. Prizele de pamant separate ale IPT se realizeaza, de regula, folosindu-se electrozi verticali sau radiali.

2.3.97. Electrozii se instaleaza in exteriorul spatiului de protejat. Electrozii verticali se repartizeaza cat mai uniform posibil pe contur si se distanteaza astfel incat sa se reduca la minim efectele interactiunii lor din pamant.

2.3.98. Electrozii se instaleaza la cel putin 1 m fata de fundatia constructiei respectiv fata de pereti la electrozii in bucla.

2.3.99. Tipul electrozilor si adancimea de ingropare a acestora se aleg avandu-se in vedere si reducerea la minimum a efectelor coroziunii, descarcarilor si inghetarii solului (adancimea de inghet se stabilste conform STAS 6054), astfel incat valoarea rezistentei echivalente de legare la pamant sa fie cat mai stabila in timp.

Adancimea minima admisa pentru instalarea electrozilor este de 0,5 m.

Se recomanda ca, in caz de inghet, in calcule sa nu se tina seama de primul metru al unui electrod vertical.

In cazul rocilor practic fara strat vegetal se recomanda sa se instaleze in jurul constructiei un conduct inelar la cca. 12 m distanta, la care se leaga cel putin doua prize radiale (fasciculare orizontale) amplasate in afara drumurilor circulabile. Conductorul inelar si electrozii radiali se fixeaza de exemplu cu bride pe stanca si se acopera cu beton.

2.3.100. In cazul electrozilor radiali sau verticali, pentru asigurarea protectiei persoanelor si animalelor, se interzice amplasarea acestora sub locurile de acces in constructiile cu aglomerari de persoane sau in constructii inalte si foarte inalte, conform P 118 si sub zonele cu circulatie pietonala intensa.

Se pot prevedea si acoperiri izolante peste zonele periculoase (de ex. cauciuc, material plastic, lemn impregnat hidrofug etc.).

2.3.101. Priza de pamant a IPT se leaga pe drumul cel mai scurt la bara pentru egalizarea potentialelor (BEP) prevazuta in subsolul sau parterul constructiei, cu exceptia IPT izolata.

2.3.102. Toate prizele de pamant ale IPT a unei constructii se leaga intre ele printr-un conductor formand de preferinta un inel inchis.

2.3.103. Priza de pamant folosita numai pentru IPT sau comuna se leaga la prizele de pamant ale altor instalatii daca acestea se gasesc la o distanta mai mica de 10 m si respectiv 20 m, conform tabelului 16 fata de priza IPT, cu respectarea prevederilor de la art. 2.3.82.

2.3.104. Elementele componente ale prizelor de pamant trebuie sa se gaseasca fata de elementele metalice ale instalatiilor pozate in pamant (electrice, de apa, de gaze, de comunicatii etc.) la distantele minime indicate in tabelul 16 si sa nu fie conectate la legatura echipotentiala principala a constructiei.

Daca prin zona de influenta a prizei de pamant a IPT trec conductoarele de legare la pamant ale altor instalatii, acestea se izoleaza si se protejeaza pe toata portiunea de apropiere neregulamentara prin tuburi din material electroizolant sau se executa pe portiunea respectiva din cabluri cu izolatie corespunzatoare tensiunii de 1000 V.

Tabelul 16

Distante minime intre elementele componente ale prizei de pamant a IPT si alte elemente metalice din pamant

Nota: In cazul conductelor nemetalice nu este necesara respectarea destantelor minime din tabel.

2.3.105. Conductele retelelor subterane se leaga de priza de pamant a IPT luandu-se masuri pentru protejarea aparatelor de masura instalate pe ele prin scurtcircuitarea lor prin descarcatoare.

2.3.106. La constructiile fara IPT se recomanda ca supraconstructiile metalice (de ex. tijele antenelor) sa se lege la priza de pamant a instalatiei electrice prin legaturi distincte de acelea ale instalatiei electrice. Fac exceptie cladirile cu schelet metalic sau din beton armat la care se admite folosirea scheletului metalic sau armaturilor metalice drept comune.

E. Legaturi de echipotentializare pentru masele si elementele conductoare din exteriorul constructiei

2.3.107. Se executa legaturi de echipotentializare intre conductoarele de coborare si masele si elementele conductoare din vecinatatea pe traseu (vezi fig. 4), in toate punctele in care distanta 'd' dintre ele este mai mica decat distanta de protectie 'S' (vezi subcap. 2.4.B.).

Chiar daca distanta 'd' este mai mare decat 'S', avandu-se in vedere ca in timp, din motive neprevazute, ea se poate micsora, se recomanda realizarea legaturilor de echipotentializare in orice situatie. In cazul in care nu sunt admise astfel de legaturi (de ex. la instalatii de protectie catodica), trebuie marita distanta 'd' alegand un alt traseu pentru conductoarele IPT (complet sau partial, pentru zona de apropiere neregulamentara), astfel incat conditia d S sa fie respectata.

2.3.108. Legatura de echipotentializare se executa in masura posibilitatilor in punctul de cea mai mare apropiere printr-un conductor de echipotentializare, descarcator sau un eclator legat intre conductorul de coborare si elementul care trebuie pus la acelasi potential.

2.3.109. Daca masa distantata neregulamentar fata de coborari nu este legata electric la pamant, legatura echipotentiala nu este necesara.

2.3.110. Legatura prin conductor de echipotentializare se executa in urmatoarele zone:

a) La nivelul solului sau in subsol.

Diferitele prize de pamant ale constructiei, daca exista, trebuie legate intre ele in conditiile art. 2.3.104.

b) In toate punctele in care d>S nu este respectata.

Se folosesc conductoare de legatura avand materialul si sectiunea similara celor pentru conductoarele de coborare respective, iar lungimea lor trebuie sa fie cat mai scurta.

La IPT izolata de constructie legatura de echipotentializare cu masele exterioare se executa numai la nivelul solului.

c) In cazul coloanelor de gaze situate in aval de un manson izolant.

Distanta de protectie 'S' trebuie sa fie in acest caz de min. 3 m.

2.3.111. Legatura de echipotentializare trebuie sa se faca prin eclator in cazul antenelor si al suportului pentru instalatia electrica. Legatura se executa in zona in care coborarea este mai apropiata de antena sau suport se scurtcircuiteaza prin eclator.

2.3.112. Conditiile de la art. 2.3.111. de mai sus se aplica si pentru elementele conductoare inglobate, in masura in care au fost prevazute borne de legatura la elementele de constructie respective.

F. Materiale si dimensiuni minime

2.3.113. Elementele IPT trebuie sa fie realizate cu materialele din tabelul 17.

Pot fi folosite si alte materiale daca ele au o comportare la solicitari mecanice, chimice si electrice cel putin echivalenta cu a acelora din tabelul 17.

2.3.114. Dimensiunile minime ale materialelor ce pot fi utilizate pentru elementele IPT se stabilesc pe baza datelor din tabelul 17.

2.3.115. Tipul materialelor si dimensiunile lor se aleg tinandu-se seama de influentele externe (agenti corozivi, solicitari mecanice etc.). Dimensiunile minime din tabelul 17 se pot mari cu cca. 25% la conductoare de captare si cu max. 100% pentru cele de coborare daca exista pericol deosebit datorita influentelor externe si daca se considera ca aceasta masura poate contribui la cresterea sigurantei in exploatare.

2.3.116. Materialele folosite pentru suportii de sustinere si pentru elementele de fixare a conductoarelor IPT se aleg astfel incat sa corespunda materialelor conductoarelor (pentru a se evita pericolul coroziunii prin contact) si acoperisurilor (combustibile sau incombustibile). se poate folosi otelul zincat la cald, fonta maleabila, cuprul, bronzul pentru organe de masini, tabla de zinc, materialele plastice. Suportii se dimensioneaza pentru a putea asigura fixarea sigura si rapida si astfel incat sa reziste la solicitari previzibile.

2.3.117. Elementele conductoare ale IPT si elementele metalice pentru sustinere si fixare in IPT trebuie protejate impotriva deteriorarilor mecanice conform art. 2.3.H si impotriva coroziunii conform art. 2.3.I.

vTabelul 17

Materiale si dimensiuni minime pentru componente IPT

Note:

Sectiunile minime in cazul folosirii otelului nezincat sunt duble fata de acelea date pentru otelul zincat.

Conductorul plat (banda) trebuie preferat conductorului rotund.

Numai inglobat in elementele de constructie.

Pentru priza comuna, pentru IPT si instalatia electrica, se respecta STAS 12604/5.

Nu se admite folosirea cablurilor coaxiale izolate pentru conductoare de coborare.

Vezi tabelul 10, art. 2.3.6.

Conductoarele pentru legaturi echipotentiale se executa din materiale avand dimensiunile minime din tabelele 19 si 20.

G. Conexiuni electrice

2.3.118. IPT se proiecteaza si se executa astfel incat numarul conexiunilor electrice inseriate sa fie minim.

2.3.119. Conexiunile electrice intre elementele conductoare se executa prin sudare, alamire, lipitura tare, presare in mansoane si alte metode similare. Se admite si executarea conexiunilor electrice prin suruburi, nituri etc., cu conditia luarii de masuri impotriva autodesfacerii lor si numai daca prin acestea se poate asigura mentinerea in timp a calitatii electrice, mecanice si de rezistenta la coroziune.

2.3.120. Conexiunile intre conductoare - banda sau intre acestea si elementele din otel ale constructiei se executa cu minimum doua suruburi M8 sau un surub M10, iar suprafata conexiunii trebuie sa fie de min. 10 cm².

Conexiunile conductoarelor - banda la elemente din tabla subtire (cu grosime de max. 2 mm) se executa prin intermediul unei placi de intarire cu suprafata de min. 10 cm² si cu doua suruburi de min. M8 sau prin lipitura tare.

2.3.121. Suprafetele de contact ale conexiunilor electrice se pregatesc inainte de executarea acestora, asigurandu-se suprafete curatate de oxizi, netede etc.

2.3.122. Elementele naturale sub forma de tabla se considera ca au realizate conexiuni cu continuitate electrica si rezistenta mecanica daca ele sunt imbinate prin falt, lipire, sudare, nituire, suruburi.

Conexiunile electrice care nu pot fi verificate in timp, se executa prin sudare (de ex. cele ale conductoarelor inglobate in fundatie pentru realizarea prizelor de fundatie).

2.3.123. Pentru conexiuni prin sudare, suprafetele conductoarelor, benzilor etc. se suprapun pe o lungime de min. 100 mm. Sudarea se executa pe toate laturile si trebuie sa aiba cel putin 3 mm grosime.

2.3.124. Conexiunile electrice subterane se amplaseaza astfel incat sa fie usor accesibile pentru control si eventuale reparatii.

2.3.125. Se evita pe cat posibil, executarea de conexiuni electrice pe traseul conductoarelor instalate pe elemente de constructie din materiale combustibile. In cazul in care sunt totusi necesare, ele se executa prin sudare (luandu-se, in timpul lucrului, masuri de protectie impotriva producerii si propagarii incendiului).

2.3.126. Se recomanda utilizarea pieselor de montare si de imbinare (tipizate) realizate in unitati specializate.

Atat piesele prefabricate cat si cele realizate pe santier se concep din punct de vedere al materialelor, formelor si dimensiunilor astfel incat sa nu afecteze calitatea si eficienta protectiei la trasnet si siguranta constructiilor.

H Protectia impotriva deteriorarilor mecanice sau a deplasarilor

2.3.127. Conductoarele IPT amplasate in zone expuse pericolului de deterioare mecanica (de ex. in vecinatatea solului sau a pardoselii) se protejeaza:

- in interiorul constructiei, pe inaltimea de min. 0,5 m de la pardoseala in zone cu pericol redus si pe inaltimea de min. 2 m de la pardoseala, in restul cazurilor;

- in exteriorul constructiei, pe inaltimea de min. 2 m de la sol si pana la 0,3 m sub nivelul solului.

2.3.128. Protectia mecanica a conductoarelor IPT se realizeaza cu profile din otel laminat sau tabla din otel fixate sigur pe elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari metalice).

Se admite protejarea conductoarelor IPT cu tuburi, tevi, jgheaburi metalice sau care formeaza circuite inchise in jurul conductoarelor numai cu conditia legarii extremitatilor lor la conductoarele respective.

2.3.129. Conductoarele de captare si de coborare se fixeaza pe elementele de constructie numai cu conditia legarii extremitatilor lor la conductoarele respective.

2.3.129. Conductoarele de captare si de coborare se fixeaza pe elementele de constructie in conditiile date la subcap. 2.3.B. si 2.3.C.

I. Protectia impotriva coroziunii

2.3.130. Protectia materialelor elementelor IPT (conductoare, suporturi, piese de fixare, de protectie etc.) se poate asigura in medii cu agresivitate normala tinandu-se seama de datele din tabelul 18 privind domeniile de utilizare permise si comportarea la coroziune pentru diferitele materiale.

In spatii cu zone cu medii deosebit de agresive (de ex. zone poluate chimic, zona litoralului, zona de la gura cosurilor industriale) se iau masuri de protectie in functie de agentii agresivi respectivi.

Clasa de agresivitate a mediului se stabileste conform STAS 10128, SR ISO 1925, C139.

Tabelul 18

Domenii de utilizare permise si comportarea la coroziune pentru diverse materiale folosite in IPT

*) Materialele din care sunt executate elementele metalice naturale folosite in protectia impotriva trasnetului se pot prezenta si sub forma de tabla, tevi etc.

**) Rezista la concentratii mari de sulfati

2.3.131. In cazul in care conductoarele, elementele de montaj si de protectie pentru IPT instalate suprateran se executa din otel nezincat, se admite pentru IPT de nivel normal de protectie (nivel III sau IV de protectie), aplicarea protectiei prin vopsire in conditiile prevazute in STAS 10702/1,2 si ale normativului C 139.

Vopsirea se poate face inainte de instalare, dar cel putin unul din straturile de vopsea se aplica dupa montarea elementului respectiv, pe toate suprafetele supraterane si pe acelea aflate pana la adancimea de 0,3 m sub nivelul solului.

2.3.132. Locurile de conexiune si suprafetele taieturilor la conductoarele din OL zincat precum si conductoarele instalate in slituri si rosturi din zonele inchise, inaccesibile si din incaperi cu mediu umed si ud se protejeaza si prin vopsire sau prin infasurare cu banda protectoare.

2.3.133. In IPT este interzisa folosirea suruburilor nezincate.

2.3.134. La locurile de intrare si iesire din tencuiala, zidarie sau beton, conductoarele IPT se monteaza astfel incat apa sa nu poate patrunde in pereti si sa nu sa le corodeze.

2.3.135. In cazul in care acoperisurile, capitelurile, jgheaburile etc. au invelitori din tabla de cupru, conductoarelor IPT din Al sau OL se pozeaza astfel incat apa de ploaie care se scurge peste partile din cupru sa nu poata ajunge si peste aceste conductoare. Daca aceasta conditie nu poate fi respectata, pe portiunile respective, conductoarele se executa din cupru.

2.3.136. Nu se admite folosirea conductoarelor din cupru la constructii cu parti constructive cu suprafete mari din otel, aluminiu sau zinc (de ex. pereti, schelet metalic) sau invelite cu table din aceste materiale.

2.3.137. La alegerea partilor constructiei executate din aluminiu sau otel cu elemente IPT executate din cupru se iau masuri suplimentare de protectie impotriva coroziunii. Suportii de sustinere ai conductoarelor in aceste cazuri pot fi din material plastic. La legaturi se folosesc elemente de legatura bimetalice sau legaturile se protejeaza impotriva coroziunii electrotehnice. Folosirea plumbului pentru protectie in aceste situatii nu este permisa.

2.3.138. Pentru prizele de pamant se aplica masurile de protectie anticorosiva prevazute in STAS 12604/5.

Conexiunile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum.

2.3.139. Conductoarele de legatura dintre prizele de fundatii folosite in IPT si conductoarele de coborare trebuie protejate impotriva coroziunii (de ex. pozandu-se in beton sau zidarie, invelindu-le cu banda protectoare etc.). Daca legatura se face in pamant, pot fi utilizate in acest scop conductoare protejate cu material plastic sau plumb, cabluri de cupru cu manta din material plastic.

2.4. Instalatie interioara de protectie impotriva trasnetelor IIPT

A. Legaturi de echipotentializare

Conditii generale

2.4.1. Pentru reducerea riscurilor de incendiu si de explozie precum si a riscurilor de soc electric pentru persoane, in interiorul spatiului de protejat trebuie sa se execute legaturi de echipotentializare.

2.4.2. Legatura pentru egalizarea potentialelor trebuie realizata intre partile IEPT (dispozitive de captare, coborari, priza de pamant) si elementele metalice in legatura cu pamantul ce se gasesc in interiorul constructiei de protejat sau in peretii ei (conducte de apa, de incalzire, de gaze, de stins incendiu, de ventilare-climatizare, sine de ascensoare, echipamente metalice, armatura constructiei, echipamente ale instalatiilor electrice si de telecomunicatii etc.).

Elementele metalice de mai sus se leaga intre ele si la bara de egalizare a potentialelor a IPT (BEP) care se leaga la pamant (vezi fig. 15 si fig. 16

2.4.3. Bara pentru egalizarea potentialelor pentru IPT (BEP) se executa din cupru sau dintr-un material identic cu materialul conductoarelor de echipotentializare si trebuie sa aiba o sectiune de min. 75 mm². Pe ea se prevad borne pentru racordarea conductoarelor de echipotentializare a prizei de pamant etc.

2.4.4. Legarea elementelor metalice la BEP se poate face prin conductoare de egalizare a potentialelor, prin descarcatoare si prin eclatoare.

Pot fi utilizate drept conductoare naturale de legatura pentru egalizarea potentialelor conductele altor instalatii, cu exceptia celor de gaze, daca continuitatea lor este sigura si durabila in timp pe tot traseul utilizat.

2.4.5. Echipamentele electrice si de telecomunicatii se leaga pentru egalizarea potentialelor numai prin intermediul descarcatoarelor sau eclatoarelor.

2.4.6. La constructiile din beton armat la care armatura interconectata este folosita in IPT si la cele cu schelet metalic utilizat in IPT, nu sunt necesare legaturi pentru egalizarea potentialelor.

2.4.7. Conductele metalice subterane si caile ferate care trec, fara conexiuni la constructia de protejat, la o distanta de minim 5 m de la prizele de pamant nu se lega la IPT. In cazul in care este necesara o legare la IPT pentru egalizarea potentialelor conform art. 2.3.105, aceasta se face numai cu instiintarea proprietarilor sau administratorilor instalatiilor sau cailor ferate respective.

2.4.8. Daca nu a fost realizata o IEPT pentru protectia bransamentului electric impotriva efectelor trasnetului, se prevede de regula, o legatura de egalizare a potentialelor, BEP legandu-se la priza de pamant a instalatiei electrice.

2.4.9. Pentru protejarea scheletului metalic exterior al unei constructii (impotriva coroziunii) ca urmare a realizarii IIPT, se recomanda cuprinderea in legatura de echipotentializare si a scheletului exterior.

Legaturi pentru echipotentializare pentru echipamente metalice

2.4.10. O legatura de echipotentializare trebuie executata:

a) La subsolul constructiei sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipotentializare care leaga intre ele echipamentele metalice trebuie racordate la o BEP construita si amplasata astfel incat sa permita un acces usor pentru verificari. BEP este legata si amplasata astfel incat sa permita un acces usor pentru verificari. BEP este legata la pamant (vezi figura 4). In constructii de intindere mare pot fi prevazute mai multe bare de echipotentializare pentru IPT care trebuie apoi interconectate.

b) Deasupra solului, din 20 in 20 m, la constructii cu inaltimea mai mare de 20 m, BEP-urile trebuie legate si la centurile orizontale care leaga intre ele, la astfel de constructii, conductoarele de coborare.

c) In zonele in care nu sunt respectate conditiile referitoare la distanta de protectie 'S' din constructiile:

* din beton armat cu armaturile interconectate;

* cu schelet metalic;

* cu eficacitatea protectiei la trasnet echivalenta celor de mai sus.

2.4.11. La IEPT izolata de constructie egalizarea de potential nu se recomanda.

2.4.12. La conductele de gaz sau de apa care au elemente izolante, acestea trebuie scurtcircuitate, de exemplu prin descarcatoare dimensionate dupa conditiile de serviciu.

2.4.13. Legaturile de echipotentializare care trebuie sa suporte majoritatea curentului de trasnet trebuie sa aiba sectiunea minima conform tabelului 19.

Daca numai o parte, redusa, din curentul de trasnet urmeaza sa treaca prin legatura de echipotentializare, sectiunea minima poate fi aleasa din tabelul 20.

Tabelul 20

Sectiunea minima a conductoarelor pentru legatura echipotentiala prin care trece majoritatea curentului de trasnet

Tabelul 20

Sectiunea minima a conductoarelor pentru legatura echipotentiala prin care trece o parte din curentul de trasnet

Legaturi de echipotentializare pentru masele metalice

2.4.14. Legaturile pentru egalizarea potentialelor maselor metalice trebuie sa se faca cat mai aproape de intrarea lor in cladire atunci cand ele prezinta o astfel de situatie si se executa in aceleasi conditii ca si pentru echipamentele metalice. Legaturile se dimensioneaza avandu-se in vedere ca prin acestea se va scurge cea mai mare parte din curentul de trasnet.

Legaturi pentru egalizarea potentialelor instalatiilor electrice si de telecomunicatii

2.4.15. In cazul in care constructia nu are IPT, instalatiile electrice si de telecomunicatii, echipamentele electrice si elementele conductoare din constructii se leaga la nivelul solului la o priza de pamant realizata in conditiile art. 2.3.95.

2.4.16. La constructiile cu IPT se executa legaturi pentru egalizarea potentialelor pentru instalatiile electrice si de telecomunicatii conform prevederilor de la art. 2.4.4. si 2.4.17. Ele se realizeaza cat mai aproape posibil de intrarea acestor instalatii in constructie (vezi fig. 4 si fig. 16). Conductoarele instalatiilor blindate sau pozate in tuburi metalice si in cazul in care rezistenta chimica nu produce o cadere de tensiune periculoasa pentru cablurile sau aparatele la care ele sunt racordate, este suficienta, de regula, numai legarea protectiilor metalice (tuburi, mantale ale conductoarelor) la pamant.

2.4.17. In cazurile in care egalizarea potentialelor trebuie aplicata conductoarelor instalatiilor electrice si de telecomunicatii, in egalizarea de potential se cuprind toate conductoarele. Se admit legaturi directe pentru egalizarea potentialelor pentru:

- conductoarele de protectie (PE sau PEN) folosite in schema TN in protectia impotriva curentilor de defect;

- instalatiile de legare la pamant ale instalatiilor electrice cu tensiuni peste 1000 V, daca nu se produc astfel tensiuni de punere la pamant care pot pune in pericol utilizatorii sau instalatiile respective;

- conductoarele de legare la pamant ale descarcatoarelor cu rezistenta variabila (DRV);

- legaturile la pamant pentru instalatiile de semnalizare;

- legaturile la pamant pentru sina ale cailor de transport de c.a. daca astfel de legaturi nu contravin reglementarilor specifice in vigoare;

- legaturile la pamant ale instalatiilor de protectie impotriva supratensiunilor pentru garduri aflate sub tensiune.

Nu se admit decat legaturi indirecte (prin intermediul eclatoarelor) la IPT, pentru:

- instalatiile de legare la pamant ale instalatiilor electrice cu tensiuni peste 1000V daca este posibila producerea unor tensiuni de punere la pamant care pot pune in pericol utilizatorii sau instalatiile respective;

- prizele de pamant suplimentare pentru intreruptoarele pentru protectie impotriva curentilor de defect;

- legaturile la pamant prin sina pentru caile de transport de c.c.;

- legaturile la pamant prin sina pentru caile de transport de c.a. pentru care reglementarile specifice nu permit legaturi directe;

- legaturile la pamant pentru laboratoare in masura in care au conductoare de protectie separate;

- instalatiile de protectie catodica impotriva coroziunii si in protectia impotriva curentilor vagabonzi.

2.4.18. Instalatia electrica sau de comanda si de semnalizare de la consumator se include in egalizarea de potential prin intermediul limitatoarelor de tensiune si conductorelor active astfel:

- conductoarele active ale instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V;

- conductorul mediu in retele fara conductor neutru.

Modul de realizare a legaturilor si tipul dispozitivelor trebuie stabilit impreuna cu specialistii in domeniul acestor tipuri de instalatii electrice.

NOTA: Nu este necesara legarea pentru egalizarea de potential a conductoarelor instalatiilor electrice de lumina si forta cu sistem de prize de legare la pamant interconectate (de ex. la constructii industriale).

2.4.19. Pentru fiecare conductor activ al instalatiei electrice de la consumator care trebuie cuprins in egalizarea de potential, descarcatorul din tabloul de distributie se leaga pe traseul cel mai scurt la pamant, de regula, la cea mai apropiata BEP. Eclatorul si conductorul de legatura la descarcator se instaleaza astfel incat sa poata fi accesibile pentru verificari.

2.4.20. Pentru egalizarea de potential a instalatiilor electrice cu elemente sensibile la efectele indirecte ale trasnetului (de ex. instalatii de semnalizare, instalatii de comanda, masura si control) se aplica prevederile de la cap. 3.

2.4.21. Pentru protectia la trasnet a instalatiilor de semnalizare la distanta si de telecomunicatii din interiorul constructiilor se respecta prevederile.

B. Distante de protectie (S)

2.4.22. In cazurile in care nu pot fi realizate legaturi de echipotentializare, pentru a evita riscul amorsarii descarcarilor periculoase, pentru apropierile dintre elementele IPT si elementele metalice in legatura cu pamantul mentionate la art. 2.4.2., trebuie respectata conditia:

d > S

S este o distanta care se calculeaza cu relatia:

[m]

in care:

n, factor dependent de numarul de coborari interconectate;

K_i, factor de dependent de nivelul de protectie ales;

K_m, factor dependent de materialul dintre cele doua extremitati ale buclei;

l, distanta pe verticala intre punctul in care se determina distanta de protectie si priza de pamant a maselor sau cea mai apropiata legatura de echipotentializare.

In tabelul 21 se dau valorile factorilor n, K_i si K_m.

Tabelul 21

2.4.23. Nu se impune o distanta intre elementele IPT si instalatiile electrice in urmatoarele conditii:

- in cazul cladirilor complet metalice, cu schelet metalic sau din beton armat, atunci cand aceste elemente metalice naturale sunt folosite drept elemente de IPT;

- in cazul instalatiilor electrice inglobate direct in structurile de beton armat, de suprafata mare (panouri mari prefabricate etc.) daca priza de pamant pentru IPT si pentru instalatia electrica este comuna.

2.4.24. Daca distantele dintre elementele IPT si elementele metalice ale instalatiilor electrice, prevazute la art. 2.4.22. nu pot fi respectate, acestea se leaga intre ele pe drumul cel mai scurt, direct prin conductoare avand sectiunea minima prevazuta in tabelul 17 sau indirect prin eclatoare, conform art. 2.4.17.

Legaturile se fac cel putin in doua puncte si anume: intr-un punct din zona de apropiere minima si intr-un punct situat in apropierea barei pentru egalizarea potentialelor BEP.

2.4.25. Intre conductoarele IPT si suportii de acoperis ai conductoarelor electrice neizolate aeriene se asigura o distanta cel putin egala cu cea de la art. 2.4.22. Daca suportul de acoperis al instalatiei electrice constituie punctul cel mai inalt al acoperisului sau daca distanta dintre conductoarele electrice la devierea lor maxima si conductorul IPT este mai mica de 0,5 m, suportul se leaga la IPT printr-un eclator cu spatiul disruptiv de 30 mm. La constructiile cu acoperis din material combustibil, legatura se face prin intermediul descarcatoarelor de tip inchis (de ex. descarcatoare cu rezistenta variabila, cu spatiul disruptiv de 5 mm).

C. Protectia impotriva supratensiunilor atmosferice

2.4.26. Protectia impotriva efectelor supratensiunilor atmosferice care pot fi transmise de catre LEA in constructii se asigura montand aparate de protectie impotriva supratensiunilor, pe LEA cu lungimi mari mari de 100 m care intra in cladirile respective, in conditiile prevazute in normativul PE 109.

2.4.27. La constructiile in care se gasesc instalatii cu elemente constitutive deosebit de sensibile la supratensiuni (instalatii AMC, circuite electronice etc.), protectia impotriva supratensiunilor atmosferice se realizeaza respectandu-se prevederile de la art. 3.12.

top

3. CONDITII SUPLIMENTARE PENTRU PROTECTIA IMPOTRIVA TRASNETULUI A UNOR CONSTRUCTII SI INSTALATII AVAND CARACTER DEOSEBIT

3.1. Generalitati

3.1.1. La proiectarea si executarea protectiei la trasnet pentru constructiile si instalatiile tehnologice exterioare avand caracter deosebit din acest capitol se respecta conditiile generale date in capitolul 2 al normativului si completarile si modificarile impuse acestora prin conditiile suplimentare prezentate in acest capitol.

3.2. Constructii din categoria A (BE3a) sau B (BE 3b) de pericol de incendiu

A. Instalatii exterioare de protectie la trasnet (IEPT)

3.2.1. Constructiile metalice ingropate complet in pamant (subterane) sub un strat cu grosimea de min. 0,5 m nu necesita prevederea unei IPT.

3.2.2. Constructiile cu structura complet metalica supraterane se considera ca au constituite dispozitive de captare naturale si conductoare de coborare naturale daca legaturile intre diferitele parti componente ale structurii sunt realizate prin mijloace care asigura mentinerea continuitatii electrice in timp (de ex. prin sudare, nituire etc.).

Priza de pamant pentru IPT se realizeaza conform prevederilor din cap. 2, iar valoarea rezistentei de dispersie se stabileste conform 3.2.10.

3.2.3. In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de la art. 3.2.1. sau 3.2.2., constructiile din categoriile A (BE 3a) sau B (BE 3b) de pericol de incendiu se prevad cu protectia la trasnet de nivelul I respectandu-se si precizarile de la art. 3.2.4. 3.2.14.

3.2.4. Se pot utiliza drept dispozitiv de captare natural sau ca parti ale dispozitivului de captare daca indeplinesc conditiile de continuitate electrica, rezistenta mecanica, rezistenta la coroziune (tabel 18), de fixare sigura precum si conditiile de materiale si dimensiuni din tabelul 17 si urmatoarele:

- elementele metalice de pe acoperis (de ex. grinzi, sine, traverse);

- elementele metalice ale acoperisului (de ex. invelitori, coame, cornise si jgheaburi din tabla);

- structurile metalice portante ale acoperisului cu invelitori din materiale izolante, incombustibile.

Daca elementele metalice mentionate nu indeplinesc conditiile de mai sus pentru a putea fi utilizate drept elemente de captare naturale, ele se leaga pe drumul cel mai scurt la dispozitivul de captare al constructiei de protejat.

3.2.5. Dispozitivele de captare se executa respectandu-se conditiile precizate pentru protectia intarita (de nivel I si II) in cap. 2.

Distanta dintre orice punct al acoperisului constructiei de protejat si reteaua de pe acoperis poate fi de cel mult 5 m.

La IPT izolata de constructie, conductoarele paralele de captare se amplaseaza astfel incat conductoarele exterioare sa fie intinse la 1 in afara perimetrului daca suporturile au intre 20 si 30 m inaltime si la 2 m, daca au intre 30 si 40 m.

3.2.6. Zona de protectie se stabileste in cazul constructiilor cu inaltimea H pana la cel mai inalt punct al dispozitivului de captare de 20 m prin metoda unghiului de protectie, iar pentru restul cazurilor prin metoda sferei fictive cu raza sferei de 20 m (vezi anexa 3).

Conductoarele de coborare

3.2.7. Se pot folosi drept conductoare de coborare naturale, elementele verticale metalice ale constructiei (de ex. scheletul metalic) sau armaturile de otel interconectate ale structurii daca indeplinesc conditiile de la art. 3.2.4. al. 1.

Se interzice utilizarea partilor metalice verticale exterioare ale constructiilor drept conductoare de coborare naturale.

3.2.8. Numarul conductoarelor de coborare se stabileste respectandu-se conditia ca pentru fiecare 5 m sau 10 m corespunzatoare nivelului intarit (inel I sau II) de perimetru de acoperis (masurati la marginea exterioara a acestuia) sa se prevada un conductor de coborare si conditia ca IEPT sa aiba cel putin 4 coborari.

3.2.9. Se interzice instalarea conductoarelor de coborare in interiorul cladirilor sau sub tencuiala.

Prize de pamant

3.2.10. Prizele de pamant se realizeaza conform prevederilor de la subcap. 2.3.D.

Rezistenta de dispersie a unei prize de pamant montata numai pentru IPT (care nu este priza comuna) trebuie sa aiba valoarea de:

- in cazul IPT montata pe constructia de protejat:

max. 2,5 ohmi, pentru prizele naturale;

max. 5 ohmi, pentru prizele artificiale.

- in cazul IPT izolata fata de constructia de protejat:

max. 5 ohmi, pentru prizele naturale;

max. 10 ohmi, pentru prizele artificiale.

Daca priza de pamant este comuna, se respecta prevederile art. 2.3.82.

3.2.11. Priza de pamant a unei IEPT neizolata fata de constructia de protejat se poate utiliza si pentru legaturile la pamant pentru IIPT.

3.2.12. Toate conductele metalice care ies din si intra in constructia de protejat se leaga la priza IPT.

B. Instalatie interioara de protectie impotriva trasnetului (IIPT)

3.2.13. Se prevad egalizari de potential la partea inferioara a constructiei, la partea superioara si din 10 in 10 m inaltime. Aceste egalizari formeaza centuri inchise, orizontale.

La BEP ale acestor egalizari se leaga si coborarile precum si elementele metalice din exteriorul constructiei.

3.2.14. Pentru protectia la supratensiuni atmosferice, in cazurile in care se impune ca racordul electric al constructiei sa se execute cu linie electrica subterana (LES), la trecerea de la linia electrica aeriana (LEA) la LES, se aplica urmatoarele masuri suplimentare de protectie la trasnet;

- pe conductoarele LEA, in trei puncte situate la 25 m, 50 m si 100 m fata de stalpul de trecere de la LEA la LES se prevad descarcatoare cu rezistenta variabila (DRV);

- LES se executa cu o lungime de min. 50 m;

- armatura cablurilor LES se leaga la priza de pamant atat la intrarea cat si la iesirea din constructie.

Daca racordul electric al constructiei se face direct cu LEA, se aplica si urmatoarele masuri suplimentare de protectie la trasnet:

- LEA se ecraneaza cu IPT pe distanta de 500 m de la constructie;

- pe conductoarele LEA se prevad DRV-uri in 3 puncte situate la 25 m, 50 m si 100 m de la cladire.

3.2.15. Distanta minima intre conductoarele IPT si parti metalice ale echipamentelor si instalatiilor sau intre conductoarele IPT si instalatiile electrice se impune sa fie de cel putin 1,5 ori mai mare decat cea stabilita la cap. 2.4.B.

Daca aceasta distanta nu poate fi realizata, partile metalice ale echipamentelor si instalatiilor se leaga la IPT in conditiile art. 2.4.24.

Conexiunile intre si la elementele IPT se executa de preferinta prin sudare.

3.2.16. Pentru instalatiile electrice din constructiile incadrate in categoria A (BE3a) si B(BE3b) de pericol de incendiu, a caror defectare ca urmare a efectelor indirecte ale trasnetului ar putea pune in pericol constructia, procesul tehnologic, vieti omenesti (de ex. instalatii AMC, instalatii de semnalizare etc.) se aplica cu deosebita grija masuri de evitare a acestor efecte (de ex. realizand egalizari de potentiale cat mai complete, folosind cabluri si conducte electrice ecranate cu manta metalica, prevazand aparate de protectie la supratensiuni etc.). In astfel de situatii se respecta si prevederile privind protectia la trasnet din normele specifice pentru aceste categorii de constructii.

3.3. Instalatii tehnologice exterioare supraterane pentru depozitarea fluidelor combustibile

A. Rezervoare de fluide combustibile

3.3.1. Se considera ca au constituite dispozitive de captare naturale si conductoare de coborare naturale:

a) Rezervoarele metalice cu capac metalic fix, izolate sau neizolate, semiingropate sau supraterane, care indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

- sunt complet etanse sau sunt prevazute cu supape de respiratie pentru presiuni si vid si cu dispozitive opritoare de flacari;

- au grosimea tablei corpului si capacului rezervorului de min. 5 mm OL;

- rezervoare pentru gaze petrolifere lichefiate GPL cu grosimea tablei mai mare de 6 mm;

- au asigurata o legatura electrica sigura intre capac si corpul rezervorului legat la pamant;

- au toate conductele racordate la rezervor legate electric la acesta, in punctul lor de intrare.

b) Rezervoarele metalice cu capac plutitor, prevazute cu sistem de etansare de tip mecanic cu elemente metalice (rezervoare cu sistem de etansare cu spatii de vapori), care indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

- au grosimea tablei corpului si capacului rezervorului de min. 5 mm OL;

- au toate elementele bune conducatoare electric de pe capac si din interiorul rezervorului legate la pamant prin corpul rezervorului;

- sunt suntate caile conductoare electric intrerupte prin piese izolatoare ale mecanismului pantograf sau ale articulatiei mecanismului;

- sunt prevazute intre capacul plutitor si inelul de etansare care gliseaza pe peretele rezervorului cu o suntare sigura, printr-un sistem de banzi metalice flexibile, fixate la intervalele de max. 3 m pe circumferinta rezervorului;

c) Rezervoarele metalice cu capac plutitor metalic prevazute cu sistem de etansare de tip elastic cu elemente metalice (rezervoare cu sistem de etansare fara spatiu de vapori inflamabili) care indeplinesc simultan primele doua conditii de la pct. b.

3.3.2. Rezervoarele cu capac nemetalic sau partial metalic precum si rezervoarele care nu indeplinesc conditiile de la art. 3.3.1. se prevad cu protectie de nivel I realizata cu respectarea precizarilor de la art. 3.2.4.

Nu se admite instalarea de dispozitive de captare si a conductoarelor de coborare pe rezervor.

Partile metalice ale capacului se leaga la pamant prin corpul metalic al rezervorului.

3.3.3. Toate rezervoarele, cu exceptia celor subterane care au asigurata o legatura buna la pamant prin ele insele sau prin conductele lor metalice, se leaga sigur la pamant. Numarul legaturilor la pamant pentru un rezervor se stabileste in functie de marimea diametrului orizontal sau de lungimea lui astfel:

- pana la 2 m o legatura;

- peste 2 m pana la 10 doua legaturi;

- peste 10 m pana la 20 m trei legaturi;

- peste 20 m patru legaturi.

Punctele de racord ale legaturilor se repartizeaza cat mai uniform pe circumferinta sau perimetrul rezervorului.

3.3.4. Priza de pamant se realizeaza in conditiile din cap. 2, iar rezistenta ei de dispersie trebuie sa aiba valorile mentionate la art. 3.2.10 fara a se lua in consideratie conductele si instalatiile pentru depozitarea, transportul sau prelucrarea fluidelor combustibile chiar daca pentru protectia acestora se leaga la priza de pamant a IPT in conditiile de la alineatul b) de la art. 3.3.5.

3.3.5. La priza de pamant a unui rezervor se leaga:

a) toate prizele de pamant naturale sau artificiale ale altor rezervoare sau instalatii care se gasesc pe o raza de 30 m in jurul prizei;

b) toate elementele metalice de dimensiuni mari, supraterane sau subterane (de ex. conducte pentru fluide combustibile sau incombustibile, instalatii de prelucrare, de incarcare si de depozitare ale acestora etc.) si care se gasesc pe o raza de 15 m in jurul prizei de pamant a rezervorului.

3.3.6. Rezervoarele protejate prin IPT izolate nu se leaga la priza de pamant a acesteia.

3.3.7. Protectia impotriva trasnetului prin IPT izolate a rezervoarelor dintr-un parc de rezervoare se poate face individual sau pe grupuri, respectandu-se conditiile cerute de tipul constructiv al acestora.

Suporturile (pilonii) de sustinere a tijelor captatoare se instaleaza la distanta de min. 5 m pana la 10 m fata de rezervoare.

3.3.8. Rezervoarele de gaze (gazometrele) si rezervoarele similare fara tevi de aerisire se protejeaza impotriva trasnetului in conditiile corespunzatoare de la art. 3.3.1. 3.3.7.

Gazometrele prevazute cu tevi de aerisire se protejeaza impotriva trasnetului prin IPT independente care, in afara de conditiile din cap. 2, trebuie sa indeplineasca si urmatoarele conditii:

- suporturile dispozitivului de captare sa fie amplasate la cel putin 5 m distanta fata de zonele incadrate in categoriile de pericol de explozie 0 si 1 si la cel putin 3,5 m fata de mantaua gazometrului;

- varfurile elementelor de captare sa depaseasca cu min. 3 m capatul superior al tevii de aerisire (zona de incadrare 1 de pericol de explozie);

- priza de pamant sa fie realizata conform prevederilor art. 3.2.10.

B. Conducte din incinte

3.3.9. Conductele metalice pentru transportul fluidelor combustibile care au grosimea peretilor de min. 5 mm OL si sunt instalate la inaltimi mai mari de 4 m de sol se considera autoprotejate. Ele se leaga la pamant la fiecare 2530 m lungime de conducta prin prize de pamant proprii separate, de max. 20 ohmi. Daca nu pot fi realizate prin separare, toate prizele pentru conductele respective se leaga intre ele.

In cazul in care astfel de conducte sunt instalate la inaltimi mai mici de 4 m fata de sol, ele se leaga la priza de pamant de max. 30 ohmi la fiecare 200-300 m lungime de conducta (pentru protectia impotriva efectelor secundare ale tranetului).

3.3.10. Pentru legarea la pamant a conductelor din incinte se folosesc cu prioritate prizele naturale (de ex. suporturile metalice sau din beton armat pentru sustinerea conductelor) si prizele artificiale existente. Aceste prize se completeaza la necesitate prin legarea la electrozi suplimentari, pentru realizarea rezistentei de dispersie prescrise in max. 20 ohmi, respectiv max. 30 ohmi.

C. Instalatii tehnologice

3.3.11. Instalatiile tehnologice pentru prelucrarea fluidelor combustibile se protejeaza impotriva trasnetului conform prevederilor de la subcap. 3.3 pentru constructiile din categoria A (BE3a) sau B (BE 3b) de pericol de incendiu.

3.3.12. Instalatiile de incarcare-descarcare a lichidelor combustibile pentru vagoane cisterne, vase maritime sau fluviale etc. se leaga la o priza de pamant cu valoarea rezistentei de dispersie conform art. 3.2.10. pentru IEPT izolata de constructie.

3.4. Cosuri independente sau cuplate la cladiri

A. Generalitati

3.4.1. Cosurile metalice care indeplinesc conditiile de imbinare sigura, de continuitate electrica intre tronsoane si de sectiune de la art. 2.3.6. al. a, se considera ca au constituit natural dispozitivul de captare si conductoarele de coborare pentru IPT. Legatura la pamant a cosului se poate realiza prin legarea cablurilor lui de ancorare la elementele metalice ingropate in pamant (sine sau bare de ancorare etc.). Daca acest lucru nu este posibil, este necesara o priza de pamant realizata conform prevederilor de la art. 2.3.D.

3.4.2. La cosurile metalice care nu indeplinesc conditiile de la art. 3.4.1. si la cosurile nemetalice (de ex. din caramida, din beton armat) se prevad dispozitive de captare si conductoare de coborare realizate in conditiile art. 3.4.B. si 3.4.C si prize de pamant conform art. 2.3.D.

B. Dispozitive de captare

3.4.3. Se folosesc cu prioritate drept dispozitive de captare naturale elementele metalice existente la partea superioara a cosului (de ex. deflectoarele si coroana metalica) daca indeplinesc conditiile de la art. 2.3.6.

In cazul in care nu se dispune de astfel de elemente naturale se prevede la gura cosului un dispozitiv de captare format dintr-o centura executata dintr-o banda de otel zincat, cu sectiunea minima de 70 x 8 mm pe care se fixeaza minimum 3 tije captatoare din otel rotund zincat cu diametrul minim de 20 mm si lungimea de 1, inclinate la 30^o spre exteriorul cosului si amplasate la distante de max. 2 m masurate pe perimetrul superior al acestuia. Tijele se fixeaza astfel incat sa depaseasca gura cosului cu min. 0,5 m.

In cazul utilizarii conductoarelor sau tijelor de captare din otel nezincat, sectiunile lor minime trebuie sa fie duble fata de cazul in care se foloseste otel zincat.

Atunci cand exista pericol marit de coroziune (de ex. datorita fumului sau gazelor evacuate din cos), elementele componente ale dispozitivului de captare se protejeaza suplimentar prin plumbuire sau alte procedee care asigura protectia anticorosiva necesara.

3.4.4. Elementele metalice existente la gura cosului care nu au fost incluse in dispozitivul de captare se leaga la aceasta.

3.4.5. Realizarea zonei de protectie necesara se stabileste la cosurile nemetalice cu metoda sferei rotative pentru nivelul de protectie adoptat (nivel I si II).

C. Conductoarele de coborare

3.4.6. Cosurile cu inaltimea pana la 20 m inclusiv necesita cel putin o coborare. La cosurile cu inaltimea peste 20 m sunt necesare cel putin 2 coborari care se interconecteaza la partea superioara a cosului sau pana la 3,5 m sub acesta, la baza cosului si intermediar, la intervale egale de max. 60 m.

3.4.7. Se folosesc cu prioritate drept coborari naturale scarile exterioare montate pe cos.

Scarile exterioare pot constitui doua coborari in urmatoarele conditii: in cazul unei singure scari, daca se prevad doua maini curente metalice cu continuitate sigura (executata de preferinta prin sudare) sau doua legatura sigure intre treptele scarii precum si legaturi duble la dispozitivul de captare si la proza de pamant, executate cu banda sau conductor rotund de otel cu sectiunea de 100 mm²;

- in cazul a doua scari, daca pentru fiecare scara se respecta conditiile de mai sus astfel incat o scara sa constituie o coborare.

3.4.8. Nu se admite folosirea elementelor metalice interioare (scari, conducte de fum, conducte pentru evacuarea gazelor, dispozitive de ridicat etc.) drept coborari, dar este necesar sa li se asigure la executie continuitatea electrica si sa fie legate la coborari.

3.4.9. Nu se admite folosirea armaturilor metalice din beton armat drept coborari, dar armaturile se leaga la acestea sus, jos si intermediar la intervale egale de max. 60 m la cosurile cu inaltimea peste 20 m si cel putin jos, la cele cu inaltimea sub 20 m.

3.4.10. In cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile de la art. 3.4.7. se prevad conductoarele de coborare.

Pe lungimea de la varful cosului in jos egala cu de 5 ori diametrul la varf al cosului, dar de min. 3 m, considerata expusa la fumul sau gazele evacuate pe cos, conductoarele de coborare se executa din otel rotund zincat cu diametrul minim de 16 mm sau din platbanda din otel zincat de 40 x 4 mm si se protejeaza suplimentar cu vopsea anticorosiva. In rest, conductoarele de coborare se pot executa din otel rotund zincat cu diametru de 10 mm sau din platbanda din otel zincat de 30 x 3 mm.

3.4.11. La cosurile prevazute cu doua conductoare de coborare acestea se amplaseaza astfel:

- cel putin una din coborari se monteaza in apropierea scarii pe cos, iar daca cosul are doua scari se monteaza cate o coborare langa fiecare scara;

- cele doua coborari se aseaza pe partile opuse ale cosului.

Daca la cos sunt prevazute gheare de picior, cel putin una din coborari se amplaseaza langa gheara. In cazul in care sunt doua siruri de gheare, langa fiecare sir se monteaza o coborare.

3.4.12. Elementele metalice montate pe cos (de ex. invelitorile metalice de la gura cosului, ventilatoarele, filtrele, platformele, rezervoarele de apa) se leaga la conductoarele de coborare. Elementele metalice cu dimensiuni mari pe verticala (de ex. conducte metalice) atat la punctul cel mai de sus cat si la punctul cel mai de jos al acestora se leaga la coborari (pentru egalizarea potentialelor).

3.4.13. In cazul cosurilor industriale montate pe o constructie cu IPT sau cuplate cu o constructie cu IPT, se admite cu una dintre coborari sa se lege la IPT a constructiei, cealalta fiind legata direct la priza de pamant.

D. Legaturi pentru egalizarea potentialelor

3.4.14. La priza de pamant a cosului se leaga pentru egalizarea potentialelor toate elementele metalice de dimensiuni mari in contact cu pamantul (de ex. cazane, rezervoare, conducte, schelete etc.) aflate pe o raza de pana la 10 m, in jurul bazei cosului, din exteriorul sau interiorul constructiilor.

3.4.15. Egalizari de potential intre conductoare de coborare, tuburi, conducte, echipamente metalice, otelul armaturilor, scheletul metalic etc. la cosurile cu inaltimea peste 20 m se fac sus, jos si intermediar, la distante egale, de cel mult 60 m, iar la cele cu inaltimea sub 20 m la nivelul solului.

3.4.16. Instalatia electrica de iluminat din exteriorul cosurilor (corpurile de iluminat, conductele electrice) se amplaseaza atunci cand este posibil, cel putin la distanta prevazuta la art. 2.4.B. fata de captatori si coborari. Pentru protectia impotriva trasnetului se leaga, partea metalica a instalatiei electrice de la corpul de iluminat de la partea superioara si de la partea inferioara ale cosului, la elementul IPT cel mai apropiat.

NOTA: Se recomanda ca protectia impotriva loviturilor laterale de trasnet a instalatiilor de iluminat sa se realizeze introducand in toate locurile de montaj ale corpurilor de iluminat, DRV intre conductoarele active si coborarea cea mai apropiata. Conductoarele de protectie se leaga direct la o coborare. Pe traseul conductoarelor electrice ale instalatiei de iluminat, intre doua corpuri de iluminat nu este necesara montarea DRV cand conductoarele nu sunt intrerupte pe acest traseu.

3.4.17. Corpurile de iluminat ale instalatiei de balizaj se protejeaza legandu-se direct sau indirect la IPT in conditiile prevazute la art. 2.3.E.

3.5. Constructii in forma de turn

A. Turnuri de racire

3.5.1. Turnurile de racire metalice se prevad cu dispozitive de captare si conductoare de coborare, daca nu indeplinesc conditiile de continuitate intre elementele componente, de imbinare si de sectiune minima date la art. 2.3.5. Legatura la pamant se asigura conform prevederilor din subcap. 2.3.D.

3.5.2. In cazul turnurilor de racire nemetalice si a celor metalice care nu indeplinesc conditiile de la art. 3.5.1. se poate utiliza drept dispozitiv de captare natural balustrada metalica de protectie de la partea superioara a turnului. In lipsa acesteia, pe marginea superioara a turnului se monteaza un conductor de captare, executat din materiale avand dimensiunile minime conform prevederilor din tabelul 17.

La turnuri cu inaltimea peste 20 mm, dimensiunile minime ale materialelor se majoreaza respectandu-se art. 2.3.115.

3.5.3. Scheletul metalic si armaturile betonului armat ale structurii turnurilor de racire se pot utiliza drept coborari daca se iau masuri de proiectare si executie pentru indeplinirea conditiilor de la subcap. 2.3.C.

Verificarea zonei de protectie se face cu metoda sferei rotative corespunzatoare nivelului intarit de protectie (nivel I si II).

3.5.4. La turnurile de racire la care nu sunt indeplinite conditiile de la art. 3.5.1. sau 3.5.3. se prevad conductoare de coborare executate din materiale avand dimensiunile stabilite conform prevederilor din tabelul 17 (tinandu-se seama si de observatia 5 din tabel) si art. 2.3.115.

La turnurile de racire cu perimetrul marginii superioare pana la 20 inclusiv se prevad 2 coborari. La perimetre mai mari de 20 m se instaleaza cate un conductor in plus pentru fiecare 20 m suplimentari.

3.5.5. Legarea la pamant a turnurilor de racire se face conform prevederilor de la subcap. 2.3.D.

3.5.6. Egalizarile de potential si interconectarea conductelor de coborare se executa in conditiile prevazute la cosuri.

B. Castele de apa

3.5.7. Castelele de apa se prevad cu un dispozitiv de captare format dintr-un conductor montat pe marginea acoperisului. Daca forma si dimensiunile acoperisului castelului o cer, se executa un dispozitiv de captare de tip retea pe suprafata acoperisului. Materialele conductoarelor de captare si dimensiunile lor minime se aleg din tabelul 17 tinandu-se seama si de art. 2.3.115. Ochiurile retelei de captare trebuie sa fie de cel mult 10 x 10 m.

3.5.8. Zona de protectie se determina la castelele cu inaltimea peste 20 m cu metoda sferei rotative fictive, corespunzatoare nivelului intarit de protectie (nivel II).

Pentru castelele cu inaltimi sub 20 m se pot folosi si celelalte metode pentru stabilirea zonei de protectie.

3.5.9. Conductoarele de coborare si priza de pamant ale castelelor de apa se realizeaza conform prevederilor corespunzatoare de la turnurile de racire.

C. Turle, clopotnite si foisoare

3.5.10. Dispozitivul de captare se poate realiza folosindu-se invelitoarea metalica a acoperisului si elementele metalice naturale ale constructiei (de ex. tije port-drapel, cruci, elemente decorative etc.) daca acestea indeplinesc conditiile de continuitate intre elementele componente, de imbinare si sectiune minima de la art. 2.3.6.

Zona de protectie pentru turle, clopotnite si foisoare cu inaltimea peste 20 m se determina cu metoda sferei rotative fictive corespunzatoare protectiei intarite (nivelul II de protectie).

3.5.11. Scheletul metalic sau din beton armat se poate folosi drept coborare in conditiile prevazute la subcap. 3.3.B.

In cazul in care nu pot fi indeplinite conditiile de mai sus, turlele si foisoarele se prevad cu conductoare de coborare instalate in beton sau la exterior.

3.5.12. Turlele, clopotnitele si foisoarele independente de alte constructii, indiferent de inaltime, se prevad cu cel putin doua conductoare de coborare.

3.5.13. Turlele si clopotnitele care fac parte dintr-o constructie (de ex. a unei biserici) se prevad cu o coborare, daca inaltimea lor este de cel mult 20 m si cu doua coborari, daca inaltimea lor este de peste 20 m.

Cel putin una dintre coborari se leaga direct la priza de pamant a IPT a corpului constructiei (atunci cand aceasta IPT a fost prevazuta deoarece zona de protectie a IPT a turlei sau clopotnitei nu acopera si corpul constructiei).

Intre IPT a turlei sau clopotnitei si IPT a constructiei se executa legaturi atat la partea superioara a acoperisului cat si la partea inferioara a constructiei.

3.5.14. Conductoarele IPT se dispun fata de partile metalice si instalatiile electrice ale turlelor la distante de min. 1,5 ori mai mari decat acelea determinate pe baza subcap. 3.4.B.

3.5.15. Egalizarea de potential in legatura cu instalatiile electrice se realizeaza prin intermediul aparatelor de protectie la supratensiuni (descarcatoare etc.) montate la partea de jos a constructiei sau la tabloul electric.

3.6. Spitale si clinici

3.6.1. La spitale si clinici care necesita IPT si care au in dotare echipament medicale pentru investigatii si tratamente medicale in a caror componenta intra elemente sensibile la efectele indirecte ale trasnetului (de ex. elemente electronice), retelele de captare se executa cu ochiuri de max. 10 x 10 si se prevede cate un conductor de coborare la fiecare 10 m de perimetru al acoperisului cladirii. Armaturile planseelor se leaga intre ele si la coborari.

3.6.2. In constructii care nu au structura din beton armat sau cu schelet metalic, partile metalice ale instalatiilor electrice din zona incaperilor cu echipamente medicale cu elemente componente sensibile la supratensiuni se leaga la IPT in zona prizei de pamant, de ex. la priza de fundatie, la bara pentru egalizarea potentialelor din subsol sau aproximativ la nivelul solului.

3.6.3. Elementele metalice usor accesibile si elementele metalice cu actionari mecanice sau electrice (de ex. parasolare actionate mecanic sau jaluzele actionate electric) se leaga la IPT si la egalizarea de potential special aplicata in spitalele si clinicile respective, conform reglementarilor specifice.

Egalizarea de potential pentru IPT nu se admite sa fie situata in acelasi plan cu egalizarea de potential speciala din spitale.

Restul masurilor de protectie impotriva efectelor indirecte ale trasnetului se aplica conform prevederilor de la subcap. 2.3.E. si subcap.

3.7. Cladiri cu acoperisul din materiale combustibile (de gradul IV si V de rezistenta la foc)

3.7.1. La cladiri incadrate in gradul IV si V de rezistenta la foc nu se admite utilizarea elementelor metalice de pe acoperisul din materiale combustibile drept dispozitive de captare naturale.

3.7.2. La cladirile cu acoperisurile executate din materiale combustibile de tip paie, trestie, sita, sindrila, stuf etc. dispozitivul de captare se executa cu minimum de conexiuni. Conexiunile necesare se executa numai prin sudare.

3.7.3. Pe acoperisurile din materiale combustibile de tip paie, stuf etc. conductoarele de captare se monteaza bine intinse, pe suporturi din materiale izolante si greu combustibile sau incombustibile (de ex. lemn de esenta tare tratat ignifug, izolatori de j.t. din portelan sau din alt material izolant rezistent la intemperii, beton nearmat etc.) la distanta de min. 0,6 m fata de coama acoperisului si de min. 0,4 m fata de suprafata acoperisului (vezi tabelul 13).

3.7.4. Elementele metalice de pe astfel de acoperisuri (de ex. giruete, scari stc.) se monteaza pe suporturi din materiale izolante si la distanta de conductoarele dispozitivului de captare stabilite conform subcap. 2.4.B.

3.7.5. Daca pe acoperisul din materiale combustibile al cladirii exista elemente metalice proeminente (de ex. luminatoare, ferestre sau cosuri metalice sau cu rame metalice) sau cu suprafata mai mare de 1 m², protectia la trasnet a cladirii se realizeaza cu IPT independenta (cu tija, conductoare sau retea).

3.7.6. Se interzice montarea antenelor si a instalatiilor electrice pe acoperisuri din materiale combustibile de tip stuf, paie, trestie etc. la constructii care nu sunt prevazutre cu IPT.

La constructiile cu acoperisuri din materiale combustibile de tipurile enumerate anterior, antenele si instalatiile electrice se instaleaza fata de elementele dispozitivului de captare la o distanta de cel putin 0,5 m.

3.7.7. Ramurile copacilor se taie de cate ori este necesar pentru a le mentine la o distanta de cel putin 2 m fata de acoperisul din materiale combustibile al cladirii. Daca langa cladire sunt copaci care depasesc coama acoperisului, se prevede un conductor de captare pe marginea dinspre copaci a acoperisului.

3.7.8. Conductoarele de coborare montate pe elementele de constructie din materiale combustibile ale cladirii se instaleaza pe suporturi din materiale izolante si cel putin greu combustibile (lemn de esenta tare tratat ignifug, izolatori de j.t. din portelan sau alt material izolant rezistent la intemperii, beton nearmat) la distanta de min. 0,4 m de acestea. Distanta dintre conductoarele de coborare si streasina acoperisului combustibil sa fie de min. 15 cm.

3.7.9. Se interzice traversarea acoperisului din materiale combustibile cu conductoarele IPT. In cazuri exceptionale se admite trecerea conductoarelor IPT prin astfel de acoperisuri cu conditia ca pe portiunea de trecere conductorul IPT sa fie protejat cu un material incombustibil si izolant electric avand o grosime care sa asigure protectia necesara si lungimea de min. 0,6 m de o parte si de alta a trecerii.

3.7.10. In cazul in care acoperisul combustibil al cladirii este sustinut pe schelet metalic, acesta poate fi utilizat drept coborari in conditiile subcap. 2.4.B.

Legatura dintre conductoarele de captare si conductoarele de coborare se executa prin conductoare protejate si izolate de portiunea de trecere prin acoperisul din material combustibil.

3.8. Depozite deschise de furaje fibroase de paie si de alte materiale similare

3.8.1. Depozitele deschise fara acoperis pot fi protejate prin IPT independenta cu tije de captare fixate pe stalpi sau prin conductoare de captare intinse deasupra sustinute de stalpi.

Conductoarele de captare si conductoarele de coborare se instaleaza la o distanta de cel putin 0,6 m fata de materialele usor combustibile (fan, paie etc.).

3.8.2. La depozitele deschise cu acoperis conductoarele de coborare se instaleaza astfel incat distanta fata de materialele depozitate sa fie de cel putin 0,6 m. Daca nu poate fi respectata aceasta distanta in locurile de apropiere neregulamentara se prevad pereti din materiale incombustibile cu rezistenta la foc de cel putin 15 min.

3.9. Amenajari pentru sport (cu public)

3.9.1. La amenajarile pentru sport prevazute cu protectie la trasnet, se cuprind in aceasta protectie:

- toate constructiile, inclusiv tribunele acoperite si zonele de acces;

- pilonii pentru iluminat si stalpii pentru steaguri;

- balustradele metalice si gardurile metalice de la tribune si de la locurile spectatorilor;

- oricare parte metalica de mari dimensiuni (de ex. tabelele de marcaj).

3.9.2. La locurile spectatorilor din tribune si gradene neacoperite se prevad tije de captare care depasesc cel mai inalt loc cu min. 5 m. Numarul si inaltimea tijelor de captare precum si distanta dintre ele rezulta pe baza determinarii zonelor de protectie conform 30 x 3 mm.

3.9.3. Drept tije de captare si conductoare de coborare se pot utiliza tijele sau pilonii metalici pentru steaguri. Cei din material neconductor electric, daca este necesar, se prevad cu elemente de captare si coborare.

3.9.4. Toate partile metalice care se gasesc in zona terenului pentru sport, a locurilor spectatorilor si a cailor de acces pentru public (de ex. pilonii, balustradele) precum si elementele metalice mari (de ex. dispozitivele de afisaj) inclusiv partile metalice ale cladirilor anexe se leaga la priza de pamant a amenajarii sportive respective.

3.9.5. Protectia oamenilor impotriva tensiunilor de atingere si de pas la caderea trasnetului se asigura respectandu-se conditiile din subcap. 2.4.

3.9.6. La stalpii pentru iluminat cu inaltimi peste 20 m se iau masuri in vederea egalizarii potentialelor intre instalatiile electrice si IPT. La tabloul principal de lumina si la baza fiecarui stalp se prevad aparate de protectie impotriva supratensiunilor pentru legaturi de echipotentializare intre partile actele ale instalatiei electrice si proza de pamant a IPT.

Daca fiecare stalp are tablou de distributie propriu este suficienta prevederea aparatelor de protectie impotriva supratensiunilor in aceste tablouri. Mantalele metalice si invelisurile metalice ale cablurilor se leaga la instalatia de legare la pamant.

3.10. Poduri

3.10.1. Podurile din otel si din cabluri de otel nu necesita dispozitiv de captare si conductoare de coborare.

3.10.2. La podurile din beton armat in punctele cele mai inalte se prevad tije de captare din otel cu dimensiunile conform tabelului 17 si cu inaltimea de 0,3-0,5 m. Aceste tije pot fi realizate prin capete de armaturi care ies din beton, lasate la construirea podului.

Drept conductoare de coborare se utilizeaza otelul din armatura luandu-se masurile necesare in timpul executiei (de ex. executand suduri intre conductoarele verticale si cele orizontale). La necesitate se pot introduce in beton conductoarele de coborare.

3.10.3. Se interzice legarea conductoarelor IPT la armaturile pretensionate ale podurilor.

3.10.4. Prizele de pamant se realizeaza folosind partile metalice in contact cu pamantul ale podurilor (chesoane, armaturile fundatiilor, armaturilor fundatiilor stalpilor etc.). Daca aceste parti nu sunt accesibile sau nu pot fi legate la IPT trebuie realizate prize de pamant conform prevederilor din cap. 2.

3.10.5. Reazemele de toate tipurile ale podurilor se sunteaza prin conductoare izolate cu sectiunea de min. 50 mm² Cu si se leaga la instalatia de legare la pamant daca aceasta legare nu s-a realizat prin constructie.

3.10.6. Partile metalice care nu sunt legate la armaturi sau la scheletul metalic (de ex. balustrade, pilonii steagurilor) se leaga la acestea. Intreruperile de la balustrade trebuie de asemenea suntate.

3.10.7. Instalatiile electrice ale podurilor se includ in egalizarea de potential pentru IPT.

3.10.8. La podurile care au si cai pentru circulatia pietonilor se aplica masuri suplimentare pentru protectia persoanelor in locurile cu pericol datorita tensiunilor de pas sau atingere, de ex. prin distributia potentialelor sau prin izolarea locurilor unde se stationeaza spre calea de acces catre trepte si la rampele pentru pietoni.

3.11. Instalatii mobile de ridicat si transportat din aer liber (de pe santiere)

3.11.1. Sinele de rulare ale macaralelor turn se leaga la prize de pamant la ambele capete. Daca sinele au o lungime mai mare de 20 m se leaga cate o priza de pamant din 20 m in 20 m daca nu exista asigurarea continuitatii sinei la joante.

3.11.2. Sinele de rulare ale macaralelor turn se leaga prin legaturi duble cu armaturile fundatiilor constructiilor.

3.11.3. Aparatele si masinile cu carcase metalice, indiferent de amplasarea lor si tevile metalice care se gasesc pe o raza de 20 m in jurul sinelor de rulare, se leaga la acestea.

3.11.4. Partile metalice izolate electric fata de pamant ale macaralelor turn nu se leaga la pamant.

3.12. Constructii cu instalatii avand componente sensibile la supratensiuni (instalatii AMC cu circuite electronice pentru prelucrarea sau transmiterea de informatii)

3.12.1. In constructiile care au instalatii in a caror componenta intra elemente constitutive sensibile la supratensiuni atmosferice, la realizarea protectiei la trasnet a constructiei trebuie sa se respecte cel putin urmatoarele conditii:

- numarul de conductoare in dispozitivele de captare si de coborare se mareste astfel incat distantele intre ele sa fie de max. 5 m si eventual se prevad chiar fatade metalice pentru ecranari;

- armaturile tuturor planseelor, peretilor, fundatiilor si structurile metalice de sustinere a acoperisului se leaga la IPT;

- instalatiile de legare la pamant ale tuturor instalatiilor din constructia respectiva se leaga intre ele prin intermediul mantalelor cablurilor (daca mantalele au sectiuni conform tabelului 17), conductelor de instalatii (cu exceptia celor pentru fluide combustibile) si ale altor parti metalice similare.

3.12.2. In instalatiile respective se recomanda sa se ia in afara protectiei la supratensiuni prevazuta de producatorii echipamentelor sau aparatelor si urmatoarele masuri:

- aparatele se ecraneaza sau se aleg de tip cu ecran impotriva influentelor inductive si capacitive;

- se folosesc cabluri si conducte cu ecran metalic, poduri metalice pentru pozarea cablurilor electrice, iar armaturile cablurilor se leaga electric si continuu intre ele;

- intre partile active ale instalatiilor electrice si priza de pamant se intercaleaza aparate de protectie la supratensiuni.

In afara acestor masuri se aplica si acelea prevazute in normele specifice pentru instalarea si exploatarea echipamentelor si aparatelor respective sau in instructiunile producatorilor acestora.

3.12.3. Aparatele cu elemente constitutive sensibile la supratensiuni, instalate pe acoperisurile constructiilor sau pe partile lor exterioare (de ex. aparatura de masura meteorologica, camere de luat vederi TV etc.) nu se leaga la dispozitivul de captare. Ele se ecraneaza (protejeaza) prin una sau mai multe tije-captator cu unghi de protectie de 45^o sau printr-o colivie metalica, distantata fata de aparatele de protejat la o distanta stabilita conform subcap. 2.4.B. si cu ochiurile retelei avand dimensiunea cel mult egala cu jumatate din aceasta distanta. In cazurile in care nu se pot realiza ecranari la loviturile directe ale trasnetului (de ex. la antene) respectivele elemente metalice se leaga la IPT si se folosesc drept elemente ale dispozitivului de captare.

3.12.4. Daca ecranul de protectie realizat prin tije-captator poate fi instalat la o distanta fata de aparate stabilita conform art. 3.12.3. al. 1 (de ex. la aparate de masura din cladiri turn, cosuri) trebuie respectate prevederile de la art. 3.12.2. indeosebi cele referitoare la folosirea cablurilor ecranate.

Aparatele pot fi protejate in carcase metalice.

[top]

4. IPT CU DISPOZITIVE DE AMORSARE

4.1. Generalitati

4.1.1. Prezentul capitol se aplica la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) impotriva loviturilor directe de trasnet ale tuturor constructiilor care fac obiectul prezentului normativ, cu inaltimi mai mici de 60 m, precum si a zonelor deschise la care considerentele economice si estetice impun aceasta solutie.

Acest capitol nu trateaza protectia instalatiilor electrice impotriva supratensiunilor de origine atmosferica transmisa prin retele.

4.1.2. Un paratrasnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un varf de captare, un dispozitiv de amorsare si o tija suport pe care se gaseste un sistem de conexiune al conductorului de coborare.

4.2. Determinarea zonei de protectie

4.2.1. Pentru determinarea zonei de protectie a unui PDA, se

utilizeaza metoda electromagnetica (sfera fictiva).

4.2.2. PDA se instaleaza, de preferinta, pe locul cel mai inalt al constructiei, respectiv al zonei care o protejeaza.

4.2.3. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsarii ( T). Acesta este determinat de catre producator prin incercari de laborator si in situ. Prin aceste incercari se compara un PDA cu o tija simpla de aceeasi inaltime, amplasata in aceleasi conditii (fig. 17

Avansul amorsarii T, care serveste la calculul razei de protectie se determina cu relatia:

T = T_PTS - T_PDA

T_PTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un paratrasnet cu tija simpla;

T_PDA - idem pentru paratrasnet cu dispozitiv de amorsare.

4.2.4. Volumul de protejat este delimitat de suprafata de revolutie care are aceeasi axa cu PDA si este delimitata de razele de protectie R_p corespunzatoare diferitelor inaltimi h, conform figurii 18

4.2.5. Raza de protectie a unui PDA, R_p, depinde de nivelul de protectie ales, de lungimea suplimentara determinata de avansul amorsarii L (fig. 17b) si de inaltimea sa de instalare h.

L este lungimea suplimentara determinata de avansul T al PDA si se calculeaza cu relatia:

L = v(m/ s) x T( s) in care:

T = avansul amorsarii al PDA dat de producator si este caracteristic tipului de PDA;

v[m/ s] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; in calcule se poate adopta valoarea medie v = 1 m/ s; experimental s-a constatat ca v = 0,91,1 m/ s

Inaltimea de instalare h reprezinta inaltimea varfului PDA in raport cu planul orizontal care trece prin elementul de constructie protejat (fig. 18

Raza de protectie se calculeaza cu relatia:

pentru h ≥ 5m

Pentru h 5m, R_p se determina cu ajutorul abacelor din fig. 19a fig. 19b fig. 19c fig. 19d

R raza sferei fictive:

20 m - pentru nivelul intarit de protectie (II)

30 m - pentru nivelul intarit de protectie (II)

45 m - pentru nivelul normal de protectie (III)

60 m - pentru nivelul normal de protectie (IV)

4.2.6. PDA pot fi din cupru, otel cuprat sau otel inox. Tija si varful au o sectiune conductoare mai mare de 120 mm².

4.2.7. Varful unui PDA trebuie sa fie cu cel putin 2 m deasupra zonei pe care o protejeaza (de ex. inclusiv antenele, turnurile de racire, acoperisurile, rezervoarele etc.).

4.2.8. Atunci cand IPT contine mai multe PDA pentru aceeasi constructie, acestea se leaga intre ele printr-un conductor, conform tabelului 17, cu exceptia situatiilor in care acesta trebuie sa ocoleasca obstacole (cornise, aticuri) denivelari pozitive si negative mai mari de 1,5 m (vezi fig. 10

4.2.9. Daca trebuie protejate suprafete deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se instaleaza pe suporti speciali: stalpi, catarge, piloni, sau pe alta constructie invecinata care permite acesteia sa acopere intreaga zona de protejat.

4.2.10. Atunci cand catargele sunt ancorate cu hobane, acestea se leaga in punctele de ancorare de jos, la conductoarele de coborare prin conductoarele conform tabelului 17.

4.2.11. La proiectarea unei instalatii de protectie la trasnet, trebuie sa se tina seama de elementele arhitecturale favorabile instalarii unui PDA. Acestea sunt de regula elementele cele mai inalte ale constructiei.

4.3. Conductoarele de coborare

4.3.1. Fiecare PDA este legat la pamant prin cel putin o coborare.

Sunt necesare cel putin doua coborari in urmatoarele cazuri:

- daca proiectia pe orizontala a conductorului de coborare este mai mare decat proiectia pe verticala (vezi fig. 20

- daca inaltimea constructiei este mai mare de 28 m.

Acestea trebuie dispuse pe fatade opuse.

4.3.2. Conductoarele de coborare trebuie sa aiba dimensiunile minime din tabelul 17.

Este interzisa utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborare.

4.3.3. In cazul in care se utilizeaza un contor de lovituri de trasnet, acesta trebuie amplasat pe conductorul de coborare cel mai scurt si deasupra piesei de separatie.

4.3.4. Daca se utilizeaza coborari naturale, PDA se leaga la partea superioara direct la structura metalica, iar aceasta se leaga la partea inferioara la priza de pamant.

Coborarea naturala trebuie sa indeplineasca conditiile de la scubcap. 2.3.E.

4.4. Prize de pamant

4.4.1. Fiecare coborare a PDA trebuie sa aiba cel putin o legatura la o priza de pamant.

4.4.2. Prizele de pamant artificiale sunt din:

a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) ingropate la cel putin 50 cm adancime (fig. 14a

b) mai multi electrozi verticali cu lungimea totala de minimum 6 m dispusi in linie sau triunghi, distantati intre ei la o distanta cel putin egala cu lungimea electrozilor legati intre ei.

Se recomanda forma triunghiulara pentru electrozii verticali (fig. 14b

4.5. Reguli particulare

4.5.1. In cazul in care in volumul de protejat se afla o antena individuala sau colectiva, catargul antenei trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protectie impotriva supratensiunilor sau descarcator, la conductoarele de coborare ale IPT.

4.5.2. Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA si antena, un catarg obisnuit in urmatoarele conditii:

- catargul este din teava suficient de rezistenta si nu necesita ancorare prin hobane;

- PDA se fixeaza in varful catargului;

- varful PDA depaseste cu cel putin 2 m antena cea mai apropiata;

- fixarea conductorului de coborare se face prin intermediul unui colier de legatura fixat direct pe tija;

- traseul cablului coaxial al antenei este in interiorul catargului sau intr-un tub metalic.

4.5.3. In cazul acoperisurilor de paie, PDA se amplaseaza pe cos. Conductoarele de coborare trebuie sa aiba diametrul de 8 mm, din cupru si se instaleaza pe acoperis, pe suporti izolati, distantati la 0,4 m.

4.5.4. Datorita inaltimii mari si ionizarii aerului produse de fum si gaze calde, cosurile uzinelor sunt puncte de impact predilecte ale trasnetului.

La partea superioara a acestora se instaleaza, in directia vantului, PDA, confectionat din materiale rezistente la coroziune, temperatura s.a.

4.5.5. Pentru cosuri cu inaltimi mai mari de 40 m sunt necesare cel putin doua coborari, repartizate uniform, dintre care una pe directia vantului dominant. Aceste coborari se leaga intre ele prin centuri in partile de sus si jos la baza cosurilor. Fiecare coborare se leaga la priza de pamant.

4.5.6. Toate elementele metalice exterioare si interioare se leaga la conductoarele de coborare in locul cel mai apropiat, conform subcap. 2.3.E.

4.6. Zone de stocaj a produselor inflamabile sau care determina incadrarea in categoriile A, B pericol de incendiu

4.6.1. Dispozitivele PDA se monteaza pe catarge, stalpi, piloni sau alta structura exterioara perimetrului de protejat, astfel incat sa domine aceasta zona. Locul de amplasare al acesteia trebuie sa tina seama de raza de protectie determinata conform prezentului normativ.

4.7. Turle, clopotnite si foisoare

4.7.1. Turlele, clopotnitele si foisoarele sunt puncte preferentiale ale trasnetului, datorita formelor proeminente.

4.7.2. Atunci cand constructia are mai multe proeminente, PDA se instaleaza pe proeminenta cea mai inalta. PDA se leaga direct la pamant printr-un conductor de coborare al carui traseu este in lungul acestei proeminente.

4.7.3. Un al doilea conductor de coborare dispus pe coama naosului bisericilor se prevede atunci cand este indeplinita una din urmatoarele conditii:

- inaltimea totala a clopotnitei, turlei sau foisorului (H) este mai mare de 28 m;

- lungimea naosului depaseste volumul de protectie.

In acest caz, a doua coborare va porni din varful turnului principal.

4.7.4. Daca la extremitatea naosului exista o cruce sau o statuie nemetalica si biserica este echipata cu doua coborari, pe aceasta se va instala o tija de captare.

v top

5. VERIFICARI

5.1. Intretinerea si verificarile periodice ale unei instalatii de protectie impotriva trasnetelor sunt obligatorii deoarece in timp, unele elemente ale IPT isi pot pierde eficacitatea datorita coroziunii, intemperiilor, socurilor mecanice si loviturilor de trasnet. Caracteristicile mecanice si electrice ale unei IPT trebuie sa fie mentinute conform prevederilor normei pe toata durata de viata a IPT.

5.2. Instalatia de protectie impotriva trasnetelor trebuie sa fie verificata:

- initial, la punerea in functiune;

- periodic in exploatare (vezi tabelul 22).

5.3. La receptia constructiei, pentru IPT se va prezenta un document privind calitatea executiei IPT.

Verificari initiale

5.4. Proiectul de executie pentru IPT se verifica de catre persoane fizice atestate de catre MLPAT privind exigentele de performanta in constructii.

5.5. La receptia IPT se verifica:

- natura, sectiunile si dimensiunile dispozitivelor de captare;

- natura si sectiunea materialelor utilizate pentru conductoarele de coborare;

- traseele, amplasamentul si continuitatea electrica a conductoarelor de coborare;

- fixarea mecanica a diferitelor elemente ale instalatiei;

- compatibilitatea, din punctul de vedere al coroziunii, intre materialele utilizate;

- respectarea distantelor de protectie si/sau a legaturilor de echipotentializare;

- rezistenta prizelor de pamant;

- interconectarea prizelor de pamant;

- documentele de agrementare ale elementelor noi ale IPT (de ex. PDA, dispozitive de protectie la supratensiuni).

Daca IPT este echipata cu PDA se verifica daca PDA depaseste cu cel putin 2 m inaltime ansamblul zonei de protejat.

In cazul in care un conductor al IPT nu este vizibil partial sau in intregime pentru a putea fi verificat, se recomanda masurarea continuitatii sale electrice.

Verificari periodice

5.6. Se recomanda ca periodicitatea verificarilor in functie de nivelul de protectie sa fie conform tabelului 2.2.

Tabelul 2.2.

Periodicitatea verificarilor la IPT

NOTA: In zone cu atmosfera coroziva se recomanda verificarea cu periodicitate severa.

5.7. Verificarea IPT este obligatorie si dupa fiecare modificare sau reparare a constructiei, dupa toate loviturile de trasnet pe constructie, dupa seisme sau explozii in apropierea constructiei.

Nota: Pentru a se cunoaste exact daca o constructie a fost sau nu lovita de trasnet, se recomanda instalarea pe o coborare a unui contor de inregistrare a loviturilor de trasnet.

5.8. Toate defectiunile constatate la verificarea unei IPT trebuie remediate fara nici o intirziere.

Modul de efectuare a verificarilor

5.9. Verificarile se efectueaza:

- prin inspectia vizuala;

- prin masurari.

5.10. Inspectia vizuala se face pentru a constata daca:

- eventualele modificari sau extinderi ale constructiei impun completarea IPT existente;

- continuitatea electrica a conductoarelor vizibile este conforma cu cerintele;

- fixarea diferitelor componente si protectia mecanica sunt in stare buna;

- nici o parte a IPT nu a fost afectata de coroziune;

- distantele de protectie sunt respectate si legaturile echipotentiale sunt suficiente si in stare buna.

5.11. Masurarile trebuie efectuate pentru a se verifica:

- continuitatea electrica a conductoarelor ascunse;

- functionarea PDA;

- rezistenta de dispersie a prizelor de pamant.

5.12. La verificarea continuitatii electrice a unui conductor de coborare, masurarea se face dupa separarea acestuia de priza de pamant prin piesa de separatie (cu ajutorul unui megohmmetru de 500 V sau a altui aparat corespunzator pentru masurarea rezistentelor).

5.13. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant se masoara cu echipamente si metode agrementate.

5.14. Functionarea PDA se verifica cu aparatele si metodele indicate de producator.

5.15. Rezultatele fiecarei verificari periodice trebuie consemnate intr-un raport care mai trebuie sa cuprinda:

- data efectuarii verificarilor si masuratorilor;

- conditiile meteo in timpul efectuarii acestora;

- metoda si aparatele folosite;

- deficientele constatate si masurile de remediere a acestora.

top

ANEXA 1

PRESCRIPTII CONEXE NORMATIVULUI

[top]

ANEXA 2

NUMARUL MEDIU ANUAL DE ZILE CU ORAJE (FURTUNI) (1961-1990)

Harta cu numarul maxim anual de zile cu oraje (1961-1990)

Harta cu numarul mediu anual de zile cu oraje (furtuni)

top

ANEXA 3

VOLUMUL PROTEJAT PRINTR-UN DISPOZITIV DE CAPTARE

1. Aplicarea metodei electrogeometrice (a sferei fictive)

Punctul de impact al trasnetului este determinat de obiectul care se va gasi primul la distanta de amorsare (egala cu diametreul sferei fictive) R.

Fenomenul se produce ca si cum in varful liderului se afla centrul sferei fictive de raza R care se deplaseza solidar cu acesta. La apropierea de sol, primul obiect care va atinge sfera va determina punctul de impact.

In practica, pentru amplasarea corecta a dispozitivului de captare se procedeaza astfel:

O sfera fictiva cu raza R, determinata de nivelul de protectie, este rostogolita pe sol, in toate directiile, fara a pierde contactul cu solul si/sau obiectul de protejat.

Daca, in cursul acestei miscari, sfera intra in contact cu dispozitivele de captare (tije verticale, conductoare intinse orizontal, retea), fara ca niciodata sa atinga constructia de protejat, atunci protectia ei este asigurata.

Daca in cursul acestei miscari, sfera intra in contact cu una dintre constructiile de protejat, IPT trebuie regandita (neproiectata) pana cand nici un alt contact nu mai este posibil.

EXEMPLU: Aplicarea metodei: 'sferei fictive' la tija de captare.

Se considera o tija simpla, verticala, de inaltime H, amplasata pe sol.

Fie un trasnet caruia ii sunt asociate un curent I, conform tabelului 8 si in consecinta o sfera fictiva de raza R.

In cursul traiectoriei sale de coborare, sfera va putea atinge pamantul in urmatoarele trei cazuri:

1. Daca ea intra in contact unic cu tija de captare (cazul A din fig. 21), aceasta va constitui punctul de impact al trasnetului.

2. Daca ea intra in contact cu solul, fara a atinge tija (cazul B), lovitura de trasnet va cadea pe sol in punctul S_B.

3. Daca ea intra simultan in contact cu tija si cu solul (cazul C), lovitura de trasnet va avea loc in oricare din punctele de contact, dar impactul este putin probabil sa se produca in zona hasurata din figura 21, care constituie deci, zona protejata de tija de captare. Aceasta zona de protectie se obtine pentru o raza R si o intensitate a curentului I.

Loviturile de trasnet a caror curenti au valori mai mici decat valoarea l, pot lovi constructiile aflate in zona de protectie, dar cu riscuri mici pentru acestea.

2. Volumul protejat printr-o tija de captare verticala

Volumul protejat de o tija de captare verticala este de forma unui con a carui axa este tija de captare, iar unghiul din fig. 22 are valorile din tabelul 12 din cap. 2, corespunzatoare nivelului de protectie.

3. Volumul protejat printr-un conductor de captare intins

Volumul protejat de un conductor de captare intinse se face prin compunerea volumelor de protectie ale celor doua tije virtuale amplasate la extremitatile conductorului si ale caror varfuri se afla pe acesta (vezi figura 23), iar unghiul din figura are valorile din tabelul 12 din cap. 2, corespunzatoare nivelului de protectie.

4. Volumul protejat printr-o retea de conductoare captatoare

Volumul protejat printr-o retea de conductoare captatoare (vezi figura 24) este definit prin:

- volumul inclus in retea;

- volumul general prin deplasarea unui segment de dreapta in lungul conductorului periferic care face un unghi cu tija fictiva.

Unghiul din figura 24 are valorile din tabelul 12 din cap. 2, corespunzatoare nivelului de protectie.

EXEMPLE DE CALCUL:

1. Se considera o cladire amplasata in Constanta, intr-un cartier cu cladiri de inaltimi aproapiate si arbori. Cladirea are forma si dimensiunile din fig. 25, respectiv L = 25 m, l = 20 m, H = 30 m, cu destinatia centrala telefonica si sectie de proiectare cu arhiva judeteana.

Folosind metodologia de la cap. 2.2. din normativ, se evaluaeaza riscul de trasnet pentru aceasta cladire.

a) Se determina suprafata echivalenta de captare a constructiei A_e folosind relatia:

A_e = L x l + 6H(L + l) + 9 H² = 34034 m² (2.1.4)

b) Se determina frecventa de lovituri directe de trasnet pe constructie N_d:

N_d = N_g x A_e x C₁ x 10^-6 = 0,019

in care:

N_g este densitatea anuala a loviturilor de trasnet din regiunea in care este amplasata constructia. Pentru orasul Constanta, din harta keraunica, din anexa 2 se determina indicele keruanic N_k = 25 zile/an, cu ajutorul caruia se alege din tabelul 2, cap. 2.2. valoarea parametrului N_g = 2,24 nr. impact/an km².

C₁ este coeficientul ce tine seama de mediul inconjurator si se alege din tabelul 3 din cap. 2.2. Pentru o constructie inconjurata de alte constructii si arbori C₁ = 0,25.

c) Se determina parametrul N_c:

N_c = (5,5 x 10^-3)/C = 0,00055

in care:

C = C₂ x C₃ x C₄ x C₅ = 10

Valorile coeficientilor C₂, C₃, C₄, C₅ sunt date in tabelele 4, 5, 6, 7 din cap. 2.2: C₂ = 1; C₃ = 2; C₄ = 1; C₅ = 5.

d) Se compara valorile parametrilor N_d si N_c.

Deoarece N_d > N_c este necesara instalarea unei IPT cu eficacitate E.

e) Se determina eficacitatea E a IPT cu relatia:

E = 1 - (N_c/N_d) = 0,97 (2.1.10)

Din tabelul 8 se alege nivelul intarit de protectie (nivelul I), deoarece 0,95 < E < 0,98.

Pentru acest nivel de protectie raza sferei fictive, conform tabelului 8, este R = 20 m si curentul de trasnet asociat I este 2,8 kA.

Verificarea IPT cu metoda sferei fictive arata ca protectia cu tije de captare clasice nu este posibila, cea mai eficienta solutie este protectia cu retea de captare cu ochiuri de 5 x 5 m conform tabelului 12, iar distanta medie dintre conductoarele de coborare este 10 m conform tabelului 14 din cap.

Daca se opteaza pentru o solutie de protectie cu PDA se alege un dispozitiv cu T = 25 s respectiv cu avans de amorsare care se calculeaza cu relatia 4.2.3. cu v = 1m/s si T = 25 s se obtine L = 25 m. Acesta se monteaza in centrul terasei de inaltime H = 30 m pe o tija cu inaltimea h = 4 m (vezi fig. 25

Pentru acest dispozitiv se calculeaza razele de protectie pentru nivelul terasei si la nivelul solului.

Pentru terasa avand inaltimea fata de sol H₁ = 30 m si h₁ = 4 m fiind inaltimea reala a PDA fata de suprafata terasei, raza de protectie este:

Pe diagonala terasei, distanta maxima a unui colt al terasei fata de centrul terasei unde este montat dispozitivul de captare este D/2 = 16m.

Cum D/2<R_p rezulta ca toate elementele terasei sunt in raza de protectie a dispozitivului de captare.

La nivelul solului, inaltimea reala a PDA fiind h₂ = H₁ + h₁ = 34 m, rezulta raza de protectie a IPT la nivelul solului:

Laturile cladirii la sol fiind L = 25 m si l = 20 m mai mici decat R_p2, rezulta ca si la acest nivel este asigurata protectia intarita (de nivel I).

2. Constructia este identica din punct de vedere al dimensiunilor cu cea din exemplul 1, dar cu destinatia de birouri. Constructia este amplasata in Pitesti, intr-un cartier de locuinte, fiind inconjurata de constructii cu inaltimi aproapiate si de arbori.

a) Se determina suprafata echivalenta de captare a constructiei A_e:

A_e = L x l + 6H(L + l) + 9 H² = 34034 m²

b) Se determina frecventa loviturilor directe N_d

N_d = N_g x A_e x C₁ x 10^-6 = 0,0396

in care:

N_g este densitatea anuala a loviturilor de trasnet din regiunea in care este amplasata constructia. Pentru orasul Pitesti, din harta keraunica, din anexa 2 se determina indicele keraunic N_k = 45 zile/an, cu ajutorul caruia se alege din tabelul 2, cap. 2.2. valoarea parametrului N_g = 4,66 nr. impact/an km².

C₁ este coeficientul ce tine seama de mediul inconjurator si se alege din tabelul 3 din cap. 2.2. Pentru o constructie inconjurata de alte constructii si arbori C₁ = 0,25.

c) Se determina parametrul N_c:

N_c = (5,5 x 10^-3)/C = 0,00275

in care:

C = C₂ x C₃ x C₄ x C₅ = 2

Valorile coeficientilor C₂, C₃, C₄, C₅ sunt date in tabelele 4, 5, 6, 7 din cap. 2.2: C₂ = 1; C₃ = 2; C₄ = 1; C₅ = 1

d) Se compara valorile parametrilor N_d si N_c.

Deoarece N_d > N_c este necesara instalarea unei IPT cu eficacitate E.

e) Se determina eficacitatea E a IPT cu relatia:

E = 1 - (N_c/N_d) = 0,93

Din tabelul 8 se alege nivelul intarit de protectie (nivelul II), deoarece 0,90 < E < 0,95.

Pentru acest nivel de protectie raza sferei fictive, conform tabelului 8, este R = 30 m si curentul de trasnet asociat I este 5,2 kA.

In urma verificarilor cu metoda sferei fictive rezulta ca o solutie de protectie este cea cu retea de dimensiunile 10 x 10 m si unghi de protectie = 25^o, distanta dintre conductoarele de coborare fiind de 15 m. In aceasta situatie, raza de protectie este:

R_p = h x tg 14 m

Daca se opteaza pentru o solutie cu PDA rezulta ca necesara utilizarea aceluiasi dispozitiv cu T = 25 s, respectiv cu avans de amorsare L = 25m.

Pentru nivelul II de protectie razele de protectie rezultate in urma calcului vor fi mai mari deoarece raza sferei fictive este de 30 m in loc de 20 m.

Dispozitivul de protectie se monteaza pe o tija cu inaltimea de h₁ = 2 m. In aceste conditii, raza de protectie la nivelul terasei este:

La nivelul solului, inaltimea PDA fiind h₂ = H + h₁ = 32 m, rezulta raza de protectie a IPT la nivelului solului:

Atat in exemplul 1 cat si in exemplul 2, in situatia utilizarii PDA, conform normativului, sunt necesare doar doua conductoare de coborare.

3. Se considera o cladire amplasata in Bucuresti, intr-un cartier cu cladiri de inaltimi apropiate si arbori. Cladirea are forma si dimensiunile din fig. 25, respectiv L = 25 m; l = 20 m; H = 30 m, cu destinatia de productie de echipamente electronice.

a) Se determina suprafata echivalenta de captare a constructiei A_e:

A_e = L x l + 6H(L + l) + 9 H² = 34034 m²

b) Se determina frecventa loviturilor directe de trasnet pe constructie N_d

N_d = N_g x A_e x C₁ x 10^-6 = 0,029

in care:

N_g este densitatea anuala a loviturilor de trasnet din regiunea in care este amplasata constructia. Pentru orasul Bucuresti, din harta keraunica, din anexa 2 se determina indicele keraunic N_k = 35 zile/an, cu ajutorul caruia se alege din tabelul 2, cap. 2.2. valoarea parametrului N_g = 3,41 nr. impact/an km².

C₁ este coeficientul ce tine seama de mediul inconjurator si se alege din tabelul 3 din cap. 2.2. Pentru o constructie inconjurata de alte constructii si arbori C₁ = 0,25.

c) Se determina parametrul N_c:

N_c = (5,5 x 10^-3)/C = 0,0055

in care:

C = C₂ x C₃ x C₄ x C₅ = 1

Valorile coeficientilor C₂, C₃, C₄, C₅ sunt date in tabelele 4, 5, 6, 7 din cap. 2.2: C₂ = 1; C₃ = 1; C₄ = 1; C₅ = 1

d) Se compara valorile parametrilor N_d si N_c.

Deoarece N_d > N_c este necesara instalarea unei IPT cu eficacitate E.

e) Se determina eficacitatea E a IPT cu relatia:

E = 1 - (N_c/N_d) = 0,81

Din tabelul 8 se alege nivelul intarit de protectie (nivelul III), deoarece 0,80 < E < 0,90.

Pentru acest nivel de protectie raza sferei fictive, conform tabelului 8, este R = 45 m si curentul de trasnet asociat l este 9,5 kA. In urma verificarii instalatiei de protectie la trasnet cu metoda sferei fictive, rezulta solutia clasica de protectie cu retea avand dimensiunile rezultate din tabelul 12, respectiv 15 x 15 m², unghiul de protectie = 35^o si distanta medie intre conductoarele de coborare, rezultata din tabelul 14, de 20 m.

In aceasta situatie, raza de protectie este R_p = h x tg = 21 m (conform tabelului 12).

Si in aceasta situatie este posibila protejarea constructiei utilizand PDA cu aceleasi caracteristici ca in exemplele anterioare si numai doua conductoare de coborare.

4. Se considera o cladire amplasata in Bcuuresti, intr-un cartier de constructii mici. Cladirea are forma si dimensiunile din fig. 26, respectiv L = 10 m; l = 8 m; H = 15 m, cu destinatia magazin.

a) se determina suprafata echivalenta de captare a constructiei A_e (2.1.4):

A_e = L x l + 6H(L + l) + 9 H² = 8058 m²

b) Se determina frecventa de lovituri directe de trasnet pe constructie N_d (2.1.4):

N_d = N_g x A_e x C₁ x 10^-6 = 0,0137

in care:

N_g este densitatea anuala a loviturilor de trasnet din regiunea in care este amplasata constructia. Pentru orasul Bucuresti, din harta keraunica, din anexa 2 se determina indicele keraunic N_k = 35 zile/an, cu ajutorul caruia se alege din tabelul 2, cap. 2.2. valoarea parametrului N_g = 3,41 nr. impact/an km².

C₁ este coeficientul ce tine seama de mediul inconjurator si se alege din tabelul 3 din cap. 2.2. Pentru o constructie inconjurata de alte constructii si arbori C₁ = 0,25.

c) Se determina parametrul N_c:

N_c = (5,5 x 10^-3)/C = 0,0055

in care:

C = C₂ x C₃ x C₄ x C₅ = 1

Valorile coeficientilor C₂, C₃, C₄, C₅ sunt date in tabelele 4, 5, 6, 7 din cap. 2.2: C₂ = 1; C₃ = 1; C₄ = 1; C₅ = 1

d) Se compara valorile parametrilor N_d si N_c.

Deoarece N_d > N_c este necesara instalarea unei IPT cu eficacitate E.

e) Se determina eficacitatea E a IPT cu relatia:

E = 1 - (N_c/N_d) = 0,6

Din tabelul 8 se alege nivelul intarit de protectie (nivelul IV), deoarece 0 < E < 0,8.

Pentru acest nivel de protectie, raza sferei fictive, conform tabelului 8, este R = 60 m, curentul de trasnet asociat, respectiv I este 14,7 kA, iar unghiul de protectie = 55^o. Pentru a asigura acest nivel de protectie, constructia cu amplasarea si dimensiunile prezentate mai sus, poate fi protejata cu o tija clasica de captare tip Franklin montata la o inaltime de minim 7 m fata de nivelul terasei, avand inaltimea totala fata de sol h = 22 m. In aceasta situatie, in urma verificarii cu sfera fictiva rezulta o asigurare buna a constructiei cu aceasta solutie.

Raza de protectie in acest caz este:

R_p1 = h₁ x tg = 31,4 m

O alta solutie clasica de protectie este aceea de tip retea, cu dimensiunile 20 x 20 m, in cazul de fata fiind o centura de captare montata pe conturul terasei, cu doua coborari montate diametral opus.

Pentru aceasta solutie, raza de protectie este:

R_p2 = h₂ x tg = 31,4 m

Si in cazul acestei constructii se poate adopta solutia de protectie cu PDA, cu T = 25 s, respectiv cu avans de amorsare L = 25 m montata la o inaltime h = 2 m fata de terasa, respectiv 17 m fata de sol.

Raza de protectie la sol este R_p3 = 73,3 m.

ANEXA 4

Rezistivitatea diferitelor soluri si ape

[top]

v