CERINTE PENTRU INSTALATII TEHNICO-INDUSTRIALE

PREGATIREA PENTRU MONTAJ

Generalitati

Toate lucrarile de amenajare si organizare a santierului cad in sarcina antreprenorului general.

Antrepriza generala intocmeste proiectul de organizare si de tehnologia executiei montajului avand obligatia sa asigure conditiile necesare realizarii acestor lucrari conform documentatiei de executie.

Activitati premergatoare montajului

4.2.1. Studierea documentatiei tehnice:

Executantul are obligatia sa studieze proiectele si eventualele necorelari la teren sau neconcordante sa fie reglementate cu proiectantul.

Proiectele de instalatii cuprind urmatoarele parti:

- piesele scrise alcatuite din memoriul tehnic prin care se justifica solutiile;

- piesele desenate cuprinzand planurile cu indicarea amplasamentului in plan al conductelor, in care se indica diametrele si cotele de montaj ale conductelor, sectiuni verticale.

4.2.2. Verificarea amanuntita a conductelor, armaturilor si tuturor pieselor inainte de inceperea montajului:

La primirea oricarui material se face receptia lui cantitativa si calitativa.

In aceasta etapa se identifica toate reperele si subansamblele, consultand in acest scop documentatia tehnica.

Este necesar un control vizual al acestora pentru a nu exista deteriorari ale materialului si pieselor ce vor intra la montaj.

4.2.3. Verificarea lucrarilor de constructie aferente sistemelor de conducte ce urmeaza a fi montate, cit si situatia montarii utilajelor tehnologice.

Se verifica daca lucrarile de constructie sunt intr-un stadiu care sa permita montajul, de asemenea se verifica stadiul de montaj al utilajelor tehnologice ce necesita conectarea la utilitati (apa, aer, CO₂).

Montajul conductelor nu poate incepe si nu se poate desfasura normal in conditiile in care lucrarile de constructie nu sunt terminate, iar utilajele ce necesita conectarea la utilitati, nu sunt amplasate si montate.

4.2.4. Amenajarea punctelor de montaj:

La locul de montaj se vor aseza suporti din lemn sau metal, de dimensiuni corespunzatoare, pe care sa se poata depozita conductelor si sa se efectueze operatiile ce preced actiunea de montaj (curatirea conductelor, verificarea elementelor de imbinare a garniturilor, gresarea mecanismelor vanelor, centrarea conductelor, formarea tronsoanelor, etc.).

4.2.5. Asigurarea cu dispozitive, utilaje si scule necesare pentru montajul conductelor:

Pentru actionarea unor dispozitive si scule pneumatice, precum si pentru curatirea prin suflare cu aer a diferitelor piese este necesar un compresor.

- Pentru executarea sudurilor, echipele de lucru vor fi dotate cu generatoare cu carbid, tuburi de oxigen, transformator de sudura sau convertizor, precum si cu toate sculele si utilajele necesare desfasurarii normale a tuturor fazelor montajului.

- Pentru efectuarea filetelor la tevi - se vor asigura de asemenea toate sculele si utilajele necesare desfasurarii normale a tuturor fazelor montajului.

ASAMBLAREA CONDUCTELOR. MOD GENERAL DE LUCRU SI PRECAUTIUNI.

Dupa ce s-au indeplinit toate fazele premergatoare operatiunilor de montaj si s-au asigurat toate conditiile de lucru cu respectarea normelor de tehnica securitatii si protectiei muncii, se pot incepe lucrarile de montaj.

Cea mai mare parte din elementele constructive ale instalatiilor fiind piese prefabricate, lucrarile constau in montajul acestor conducte, armaturi si piese de legatura.

Asamblarea conductelor din otel prin sudura.

Asamblarea conductelor are in vedere operatiile:

5.1.1. Verificarea materialelor din punct de vedere al sudabilitatii:

Aceste probe trebuie sa stabileasca urmatoarele:

- daca materialul de baza si zona de influenta termica sufera modificari ale proprietatilor mecanice dupa sudura si daca in zona de influenta termica apar modificari structurale deformabile;

- daca materialul de baza isi modifica starea initiala a calitatii;

- daca exista tendinta de formare a crapaturilor si fisurilor in timpul procesului de sudare in zona de influenta termica, datorita tendintelor de calire a materialului de baza.

Forma si numarul epruvetelor necesare pentru efectuarea incercarilor se stabilesc de catre laboratorul montorului.

5.1.2. Asamblarea tevilor in tronsoane:

Operatia consta in transportul tevilor in lungimile de fabricatie in apropierea amplasamentului instalatiei tehnologice si sudarea lor in tronsoane.

Tronsoanele de conducte, care urmeaza a fi sudate, se aseaza pe suporti la o distanta de 1,5 m de instalatia tehnologica.

In cadrul operatiilor preliminare sudurii, tevile se curata de murdarie atat la interior, cat si la exterior si se centreaza; abaterea nu trebuie sa fie mai mare de 0,5 mm pentru tevile cu grosimea peretelui mai mica de 10 mm, cum sunt in cazul de fata.

Tevile din otel livrate de furnizor au capetele drepte si sanfrenate; daca pe santier apare necesitatea de a taia tevile, capetele taiate ale tevilor se curata de bavuri si se executa sanfrenul. Sanfrenul si marginile pieselor finisate nu trebuie sa prezinte rupturi, plesnituri sau aschieri. Se executa o prima imbinare preliminara, prin puncte de sudura, care are rolul de a asambla tevile intre ele dupa care se definitiveaza cordoanele de sudura.

Asamblarea, sudarea si controlul preliminar ale cordoanelor de sudura se face la locul de montaj.

5.1.3. Controlul preliminar al cordoanelor de sudura:

Controlul executarii sudurilor dupa aspectul exterior se efectueaza cu ochiul liber sau cu lupa, nefiind admise:

- crapaturi in cusatura sau in zona de influenta tehnica;

- nepatrunderi;

- santuri la margine sau in cusatura cu o adancime mai mare de 0,2 mm;

- incluziuni de zgura;

- puncte si zone fara legatura intre sudura si materialul de baza;

- cratere in cusatura, suprafata exterioara spongioasa sau cu pori;

dezaxarea peste limitele admise; marginile elementelor imbinate nu trebuie sa depaseasca 0,5 mm.

Controlul vizual al cordoanelor de sudura se face in proportie de 100%.

Pentru evidentierea defectelor interioare se executa controlul nedistructiv al sudurilor cu radiatii penetrante sau ultrasonic in procent de minim 10% din numarul sudurilor.

Sudurile necorespunzatoare se polizeaza pana la metalul bun si apoi se resudeaza.

5.2.Protectia anticoroziva a conductelor montate in instalatii tehnologice.

Dupa montarea conductelor si efectuarea probei de presiune, conductele din otel montate suprateran, consolele, suportii si bratarile respective se vor proteja anticoroziv prin vopsire conform cerinte Client (Standard HES - vezi tab. 5.3.2, cap. VI/1 - 7).

Codurile de culoare pentru stratul final de vopsea vor fi conform tab. 5.3.3, cap. VI/1 - 8 - Standard HES.

Tab. 5.3.2 Codul Culorilor pentru Vopsirea finala a Echipamentului/Confectii Metalice. Paint Specification (Inland Conditions)

1) Finish coat to be applied as far as possible in the workshop

Tab. 5.3.3. Color Code for Finishing Painting of the Equipment

Or other national or international standards

CURBAREA TEVILOR - PIESE DE LEGATURA

Pentru a se putea realiza forma in plan si pe verticala a retelelor de conducte sunt necesare piese de legatura ca: reductii, coturi, teuri. Aceste piese de legatura sosesc in santier gata confectionate.

In cazurile in care apar necesare schimburi de directie in timpul montajului acestea se realizeaza in santier astfel:

- la tevi de otel in diametru de maxim Dn 50mm indoirea se executa prin incalzirea zonei respective pana la rosu si umplerea cu nisip, astfel incat curbarea sa poata fi realizata fara cute si cu ovalizari mai mici de 1/10 Dn.

- la tevi de otel cu diametre intre Dn 60 - 600 mm, se executa prin taierea curbelor sau coturilor deja livrate la deschiderea necesara.

ARMATURI PENTRU CONDUCTE

7.1.Tipuri de armaturi.

Armaturile conductelor sunt dispozitive montate pe conducte pentru inchiderea circulatiei fluidelor sau pentru realizarea unor anumite conditii de debit, presiune, sens de circulatie, golire, etc.

Dupa felul utilizarii lor, armaturile se pot clasifica in urmatoarele categorii principale:

a) Armaturi de inchidere cu ajutorul carora se poate intrerupe partial sau total circulatia fluidelor:

- robinete cu sertar (vane) sau robinete cu sfera

b) Armaturi de retinere cu ajutorul carora se poate asigura circulatia apei numai intr-un singur sens - clapete de retinere.

7.2. Montarea armaturilor prin flanse pe conducte din otel.

Flansele servesc la imbinarea conductelor pentru transportul fluidelor ca piese separate la conducte sau facand parte din insasi constructia pieselor de legatura sau a armaturilor intermediare.

Flansele utilizate sunt flanse din otel avand diametre nominale intre 65 mm si 250 mm pentru presiunea de 10 kgf/cmp si temperatura sub 120 C avand suprafete de etansare plana simpla sau plana cu umar.

Flansele se fixeaza la capatul tevilor sau pieselor de legatura prin sudura, controlandu-se perfecta perpendicularitate a flansei pe axul conductei.

Pentru imbinare, piesele de legatura si armaturile se aseaza cap la cap, astfel ca suprafetele flanselor sa fie paralele intre ele, iar gaurile flanselor in care se vor introduce suruburile de strangere sa fie asezate in aceeasi axa. Apoi se introduc suruburile, la inceput in gaurile de jos si laterale ale flanselor, pentru ca garnitura, care se introduce intre flanse pe sus sa fie impiedicata de a cadea.

Dupa introducerea garniturii, se pun si celelalte suruburi. Strangerea suruburilor se face treptat, intr-o anumita ordine (diagonala) pentru ca fetele flanselor sa ramana in permanenta paralele intre ele.

Garniturile folosite la etansarea flanselor pentru presiuni de 10 kgf/cmp sunt confectionate din marsit cu grosimi de 2 mm pentru diametre de 65 - 80 mm.

Garniturile se livreaza pe santier gata confectionate.

PRELUAREA DILATARILOR.

Preluarea dilatarii conductelor montate in instalatia tehnologica se realizeaza prin compensarea naturala, datorita schimbarilor de directie ale tronsoanelor de conducte; acest tip de preluare a dilatarilor se produce intre doua puncte fixe (fara compensator U intre acestea ) pe aliniamente diferite.

CURATIREA SI PURJAREA CONDUCTELOR

In timpul executarii lucrarilor de montaj, interiorul conductelor trebuie mentinut in stare de curatenie, scotandu-se corpurile straine si curatindu-se interiorul pe masura montajului.

La intreruperea lucrului, ultimul tronson de conducta se astupa la capat cu un capac de protectie din plastic sau dop de lemn. Curatirea si spalarea se face pentru indepartarea prafului si a corpurilor marunte ramase dupa montaj.

Inainte de darea in exploatare a tronsoanelor de conducte, acestea se vor spala sau sufla. Operatia de spalare sau suflare se face pe tronsoane.

PROBE SI VERIFICARI PENTRU FIECARE TIP DE CONDUCTE

La pozarea conductelor in instalatii tehnologice se verifica urmatoarele:

- respectarea cotelor de pozare si a pantei longitudinale a conductelor

- respectarea diametrelor conductelor si a amplasarii armaturilor pe retele, conform prevederilor din proiect;

- modul de efectuare a probei de presiune si etanseitate conform procesului verbal incheiat;

- cercetarea vizuala a aspectului si continuitatii vopsirii conductelor la culorile stabilite prin proiect.

10.2. La pozarea conductelor se admit urmatoarele abateri la executie pe tronsoane de cel mult 100 M.

- la panta longitudinala 5% fata de panta din proiect;

- la cote 3% fata de cotele proiectate.

10.3. Probe de presiune si etanseitate la conducte.

Dupa asamblarea conductelor si montarea tuturor armaturilor, instalatiile tehnologice de conducte se supun la probele de etanseitate si presiune in conformitate cu datele tehnice de mai jos.

Incercarea hidraulica de rezistenta si etanseitate la conductele de apa se va face inainte de vopsirea sau izolarea lor.

Fiecare portiune din tronsonul de conducte supus incercarii se inchide la ambele capete cu flanse speciale bine consolidate, prevazute cu ramificatii din tevi de ø 1/2' pentru montarea manometrelor, racordarea la conductele de apa sau aer.

Pentru retele la care presiunile de serviciu sunt mai mici de 6 daN/cmp(circa 6 kgf/cmp), presiunea de incercare va fi de doua ori presiunea de regim.

Pentru conductele de apa presiunea se va realiza cu o pompa de mana cu piston, nefiind admise pompe centrifuge.

Ridicarea presiunii, incepand de la 5 daN/cmp (circa 5 kgf/cmp) se va face treptat, ridicand cu circa 2 daN/cmp (circa 2kgf/cmp) la 15 minute pana la realizarea presiunii de incercare. Durata presiunii de incercare este de 1 ora.

Incercarea se considera reusita daca dupa un interval de 1 ora scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. In cazul in care conditiile nu sunt indeplinite, se revizuieste tronsonul supus incercarii si se repeta incercarea pana la obtinerea rezultatului cerut.

10.4. Conditii generale.

Toate conditiile in care se efectueaza probele de presiune si etanseitate (data, ora, temperatura aerului si a apei, lungimea tronsonului, presiunea de regim, presiunea de incercare, durata probei, defectele constatate si remedieri) se trec in procesul verbal de verificare a retelei.

Pentru economisirea apei si pentru reducerea duratei de executare a probelor de presiune si etanseitate se poate organiza pomparea apei dintr-un tronson probat in urmatorul, folosindu-se primul tronson drept sursa de apa pentru proba.

Evacuarea apei din conducte dupa efectuarea probelor de presiune trebuie sa se faca la canalizare.

11. STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE IN PROIECT

12. STANDARDE SI NORMATIVE CARE TREBUIE RESPECTATE LA EXECUTIE    SI MONTAJ