OBIECTE SANITARE NECESARE PENTRU O BAIE SI O BUCATARIE

OBIECTE SANITARE NECESARE PENTRU O BAIE SI O BUCATARIE

Pentru utilizarea apei in conditii practice si igienice se folosesc obiecte sanitare ca: lavoare, cazi de baie, dusuri, closete, pisoare, spalatoare pentru vase, chiuvete, sifoane de pardoseala etc.

In trecut obiectele sanitare si toate armaturile necesare erau aduse din import si considerate obiecte de lux.

In anii constructiei socialiste, ca urmare a politicii Partidului Comunist Roman, au fost construite intreprinderi ca: "Cesarom", intreprinderile de armaturi din Bucuresti, Zalau, Cluj-Napoca si altele, pentru a asigura toata gama de obiecte sanitare, armaturi si accesorii necesare grupurilor sanitare.

Obiectele sanitare se executa, in general, din faianta, portelan, fonta emailata, gresie, materiale plastice, iar in unele cazuri din tabla de zinc sau tabla de otel zincata, din tabla inoxidabila (spalatoarele de vase, spalatoarele comune), din beton mozaicat (spalatoarele circulare, spalatoare jgheab), din plumb (sifoane de pardoseala) sau din alama (robinete) etc..

Obiectele alimentate cu apa rece si calda vor avea robinetul pentru apa calda montat in partea stanga a obiectului privit din fata, iar robinetul de apa rece in partea dreapta.

Obiectele sanitare, inainte de a fi montate, trebuie sa fie pregatite (echipate) cu armaturile necesare ca: robinete, baterii amestecatoare de apa rece cu apa calda, ventile etc., atat pentru alimentarea cu apa, cat si pentru evacuarea apei folosite.

Caracteristicile obiectelor sanitare uzuala.

Pentru executarea corecta a instalatiei de canalizare este necesara cunoasterea cunoasterea caracteristicilor obiectelor sanitare.

Lavoarele (fig.1.1) se executa din portelan sanitar (fig 1.1a) sau din fonta emailata (fig 1.1b)si pot fi cu sau fara spate. Bateria amestecatoare de apa rece cu apa calda de consum se poate monta pe lavoar si se numeste baterie stativa, sau pe perete. In cazul utilizarii bateriei stative lavoarul este gaurit cu ajutorul unei masini de gaurit, in atelierul de prefabricate, penru a permite racordarea bateriei la conductele de alimentare cu apa rece 1 si calda 2. De asemenea, lavoarul este prevazut cu preaplin 3 si oficiu de scurgere 4 prevazut cu un vintil (fig 1.1).

Fig. 1.1 Lavoare:

a - din portelan sanitar; b - din fonta emailata

Cazile de baie (fig 1.2) se executa din fonta emailata cu dimensiunile 1500x715 mm sau 1700x750 mm. Cazile de baie pot fi prevazute cu picioare de sustinere sau fara picioare si se pot monta inzidite sau neinzidite. Cazile de baie sunt prevazute cu orificiu pentru preaplin 1 care se racordeaza la o conducta ce se leaga la conducta de golire si cu orificiu de golire 2 (fig 1.2). Fundul cazii de baie are o panta de scurgere a apei catre orificiul de golire.

Cazile pentru dus (fig 1.3) se utilizeaza atat in camerele de baie din locuinte, cat mai ales in cabinele de dusuri din cladirile industriale, bai publice, hoteluri, spitale etc. Se monteaza sub dus si servesc la colectarea apei uzate (pentru ca aceasta sa nu se raspandeasca pe pardoseala) si evacuarea printr-un orificiu cu ventil de scurgere in conducta de canalizare. Cada de dus se fabrica din fonta cu interiorul emailat si exteriorul grunduit si se executa in doua tipuri: patrata sau cu bordura rontujita.

Fig. 1.2 Cada de baie din fonta emailata.    Fig. 1.3 Cada de dus

Closetele (fig 1.4) se executa din portelan sau semiportelan sanitar si sunt prevazute cu un spatiu numit sifon 1 in care este retinut un strat de apa de o anumita inaltime numit garda hidraulica avand rolul de a impiedica patrunderea gazelor rau mirositoare din conducta de canalizare in incaperi.

Golirea closetului in conducta de canalizare se face printr-un stut prevazut lateral 2 (fig 1.4a) sau vertical 3 (fig 1.4b) care are diametrul interior de 100 mm.

Deasupra vasului de closet se monteaza rezervorul de spalare (fig 1.5) racordat la conducta de alimentare cu apa rece prin intermediul unui robinet cu plutitor. Din rezervor, care este montat la o anumita inaltime, apa patrunde printr-o teava de spalare in orificiul 4 (fig 1.4) alvasului de closet producand spalarea acestuia printr-un jet de apa sub presiune.

Functionarea rezervorului de spalare 1 (fig 1.5) este urmatoarea:

se actioneaza manual cu ajutorul unui lant asupra parghiei 2 care va ridica un clopot 3 prevazut la partea inferioara cu orificiul 4 (ventil sau supapa de scurgere); prin orificiul 4 al ventilului va patrunde o cantitate de apa in teava de spalare antrenand aerul de sub clopot ceea ce va produce o depresiune avand ca efect aspirarea apei din rezervor pe sub clopot si prin fantele superioare ale supapei (fig 1.5b) in teava de spalare, pana la nivelul manim al apei in rezervor, cand se restabileste presiunea atmosferica;

pe masura ce nivelul apei in rezervor scade, plutitorul 5, care urmareste acest nivel, coboara si prin intermediul tijei 6 deschide treptat sectiunea de trecere a apei din robinetul 7 in rezervor (fig 1.5b);

cand s-a stabilit nivelul minim al apei in rezervor, clopotul 3 fiind asezat in pozitia initiala, cu ventilul 4 inchis, plutitorul 5 ocupa pozitia cea mai de jos deschizand la maxim sectiunea de trecere a apei din robinetul 7;

pe masura ce nivelul apei din rezervor creste, plutitorul 5 se ridica si prin tija 6 inchide treptat robinetul 7; cand s-a atins nivelul maxim al apei in rezervorul 1, plutitorul 5 prin tija 6 inchide complet sectiunea de trecere a apei din robinetul 7.

Fig. 1.4 Vas pentru closet din portelan sanitar :

a - cu stut lateral; b - cu stut vertical.

Fig. 1.5 Rezervor de spalare pentru closet:

a - cu apa pana la nivelul maxim; b - cu apa la nivelul minim.

Pisoarele (fig 1.6) se executa din portelan sanitar si se monteaza la grupurile sanitare ale cladirilor social-culturale si industriale precum si la closete publice.

Fig. 1.6 Pisoare racord pentru apa; 2 - orificiu de scurgere

Fig. 1.7 Spalator simplu

cu suport pentru vase.

Spalatoarele de bucatarie cele mai folosite sunt: spalatorul simplu cu suport pentru vase sau picurator (fig 1.7) si spalator dublu care are doua compartimente egale. Spalatoarele se executa din fonta emailata si sunt prevazute cu orificii de scurgere care se racordeaza prin conducte de legatura la reteaua de canalizare.

Spalatorul simplu (fig 1.7) are prevazute orificii pentru montarea bateriei stative amestecatoare de apa rece 1 si calda de consum 2, precum si un orificiu de scurgere 3.

Spalatorul dublu poate avea bateria stativa sau montata pe perete. Cele doua orifici de scurgere ale compartimentelor se racordeaza la conducta de canalizare printr-o singura conducta de legatura.

Chiuvetele (fig 1.8) sunt utilizate la bucatarii, spalatorii, garaje, ateliere etc. Sunt executate din fonta, cu interiorul emailat de culoare alba iar exteriorul grunduit.

Chiuvetele sunt prevazute cu sita de scurgere 1 (fig 1.8) turnata odata cu corpul lor si cu un stut scurt 2 pentru racordarea la sifon.

Armaturile obiectelor sanitare pot fi: robinete de serviciu simple (fig 1.9) sau cu racord pentru furtun; baterii amestecatoare pentru lavoare (fig 3.10) care pot fi stative (fig 1.10a) sau montate pe perete (fig 1.10b); baterii de baie cu dus flexibil (fig 1.11) sau baterii cu teava lunga pentru dus fix (fig 1.12); robinetele de colt cu ventil (fig 1.13) pentru reglarea debitului de apa de alimentare a bazinelor de spalarea closetelor etc. Pentru protectia contra coroziunii si imbunatatirea aspectului exterior, armaturile se cromeaza, nicheleaza sau se vopsesc. Presiunea maxima de regim a armaturilor este de 60 m H₂O.

Fig. 1.8 Chiuveta    Fig. 1.9 Robinet simplu de serviciu

Fig. 1.10 Baterie amestecatoare pentru lavoare:

a - stativa; b - de perete.

Fig. 1.11 Baterie cu dus flexibil pentru cada de baie Fig. 1.12 Baterie cu dus fix.

Fig.1.13 Robinet de colt cu ventil

Ventilele de scurgere ale obiectelor sanitare (fig 1.14) se executa in general din alama si indeplinesc urmatoarele functiuni: de a proteja marginile orificiului de scurgere; de a asigura la nevoie inchiderea orificiului cu un dop din material plastic; de a face legatura cu preaplinul si de a permite racordarea obiectului sanitar cu sifonul.

Sifoanele obiectelor sanitare (fig 1.15) se monteaza sub ventilul de scurgere si sunt astfel

construite incat sa retina permanent un strat de apa de circa 60 mm inaltime, numit garda hidraulica, ce

are rolul de a impiedica patrunderea gazelor nocive din reteaua de canalizare in incaperi.

Sifonul pentru lavoare (fig 1.15a) se executa din fonta sau din material plastic si este prevazut cu un capac demontabil pentru curatire in timpul exploatarii. Sifoanele pentru chiuvete si spalatoare se executa, in general, din plumb de scurgere si sunt de tip S (fig 1.15b) sau de tip P (fig 1.15c); aceste sifoane sunt in ultimul timp tot mai mult inlocuite cu sifonul butelie cu corp din fonta (fig 1.15d) avand diametre de 1 ½" sau 2".

Fig. 1.14 Ventile de scurgere pentru obiecte sanitare:

a - pentru lavoare se spalatoare; b - pentru rezervoare de closet; c - pentru cazi de baie; d - ventil de preaplin pentru cazi de baie.

Fig. 1.15 Sifoane cu garda hidraulica pentru obiecte sanitare:

a - pentru lavoare; b - tip S din plumb; c - tip P din plumb; d - tip butelie cu corp din fonta; 1 - corpul sifonului; 2 - dop de curatire; 3 - racord la obiectul sanitar; 4 - racord la canalizare; 5 - garda hidraulica; 6 - capac demontabil pentru curatire; 7 - racord olandez.

Sifoanele de pardoseala (fig 1.16) servesc pentru colectarea si evacuarea apei de pe suprafetele pardoselilor din camerele de baie, spalatorii, bucatarii, dusuri, garaje etc., in care scop sunt prevazute cu un gratar. Sifoanele de pardoseala pot fi:

simple, cu iesire verticala si cu clopot (fig 1.16a); au corpul emailat la interior si gudronat la exterior, iar gratarul si clopotul emailat atat la interior cat si la exterior;

combinate, putand colecta atat apa de pe pardoseala (prin gratar) cat si apa de la cada de baie sau dus si lavoar printr-un racord lateral, avand racordul de iesire fie vertical (fig 1.16b) fie lateral (fig 1.16c); pot fi executate din fonta sau plumb si sunt prevazute cu un dop de cauciuc pentru curatirea in timpul exploatarii. Sifoanele de pardoseala sunt astfel construite incat sa retina in corpul lor un strat de apa de 50-60 mm numit garda hidraulica, avand rolul de a evita patrunderea gazelor nocive din reteaua de canalizare prin sifoane in incaperi.

In camerele de baie cu noduri sanitare prefabricate se utilizeaza sifoane din PVC montate la plinta (fig 1.16d) avan racorduri de scurgere pantru cada de baie, lavoar, receptorul de plinta (pentru apa colectata de pe pardoseala) si stutul de racord la coloana de canalizare.

Fig. 1.16 Sisteme de pardoseala:

a - simplu cu iesire verticala; b - combinat cu iesire verticala si cu racord; c - combinat cu iesire orizontala si cu un racord; d - sifon tip U cu colector de plinta.

2. Amplasarea obiectelor sanitare in incaperi.

Pentru a micsora lungimile conductelor si pentru o mai buna functionare a retelei de canalizare, obiectele sanitare se amplaseaza in incaperi alaturate, formand grupuri sanitare. In cazul cladirilor cu mai multe etaje, grupurile sanitare se aseaza suprapus.

Gruparea obiectelor sanitare favorizeaza prefabricarea instalatiei tehnico-sanitare, ceea ce duce la cresterea productivitatii muncii la executia si montajul instalatiilor.

Tipurile, numarul si modul de amplasare a obiectelor sanitare in cladiri de determina in functie de destinatia cladirii, de numarul de consumatori ai apei si de gradul de confort.

Montarea lavoarelor. De regula, lavoarele sunt echipate cu bateriile amestecatoare de apa rece si apa calda si cu ventilele de scurgere, in atelierele centralizate de prefabricare, urmand ca pe santier sa se efectueze numai operatiile de montare in instalatie. In unele cazuri, echiparea lavoarelor se face pe santier.

La montarea lavoarelor se executa urmatoarele operatii: trasarea pozitiei de montaj; asezarea lavoarului pe pozitie; montarea robinetelor sau a bateriilor amestecatoare (cand acestea nu sunt montate in atelier); executarea legaturilor la conductele de alimentarea cu apa rece si calda; montarea ventilului de scurgere la canalizare; montarea accesoriilor (etajera, oglinda, portprosop, sapuniera etc.).

Trasarea pozitiei de montaj. Inaltimea de montaj se masoara de la nivelul pardoselii finite pana la partea superioara a lavoarului. In functie de tipul, dimensiunile constructive si destinatia lavoarelor (pentru adulti, copii etc.) inaltimea de montare este diferita; pentru adulti, lavoarul se monteaza la inaltimea de 0.80 m. Dupa fixarea inaltimii de montaj, se traseaza axele diblurilor pentru fixarea consolelor de sustinere a lavoarului si a consolelor pentru montarea accesoriilor.

Asezarea lavoarului pe pozitie. Lavoarul se sprijina pe console prin intermediul a patru garnituri (pufere) din cauciuc si se verifica orizontalitatea sa cu bolobocul. Nu este permisa folosirea garniturilor rigide (lemn, plumb etc.) deoarece la strangerea piulitelor olandeze pentru racordarea robinetelor de pe lavoar, acesta fiind tras in jos si presat se va sparge.

Montarea robinetelor sau a bateriilor amestecatoare de apa rece si apa calda. In acest scop, se gauresc orificiile pentru robinete exact dupa marginile patratului semiperforat (marcat) din fabrica (fig 1.17 a). Se foloseste pentru aceasta o dalta mica, care este lovita usor cu ciocanul de 0.300 kg greutate. Gaura pentru portlant se executa cu un spit mic si cu acelasi ciocan, cu care se bate usor; apoi se monteaza robinetele sau bateria amestecatoare. Pentru aceasta (fig 1.17b), se desurubeaza si se scot de pe robinet piulita olandeza 1 cu racordul de lipit 2 si cu piulita de fixare 3, se probeaza robinetul in locasul sau (patrat) 4 din lavoar si se introduce in acest locas, in care intra pana la rozeta. Sub rozeta corpul robinetului are o mica portiune de forma patrata, sau 4 iesiri dispuse in cruce, pentru ca robinetul sa nu se poata roti in lacasul patrat din lavoar in timpul manevrarii. Sub lavoar (fig 1.17c) se introduce pe robinet, in ordine: o rondela de cauciuc 5, o rondela de metal 6 si piulita de fixare 3 a robinetului care se strange. Rondela de metal este necesara pentru ca la strangerea piulitei de fixare, garnitura de cauciuc sa nu se roteasca si sa se deformeze. Daca suprafata lavoarului nu este perfect plana in jurul vreunuia din patrate si la probare se constata ca rozeta robinetului nu atinge vasul pe toata circumferinta ei, atunci se pune chit amestecat cu vopsea-email alba vascoasa pe patratul robinetului. Se introduce apoi piulita olandeza 1 cu racordul de lipit 2 (fig 1.17d).

Fig. 1.17 Montarea robinetului de lavoar:

a - lavoarul se gaureste cu dalta, desprinzand golul marcat din fabrica; b - se monteaza robinetul si cele doua garnituri 5 si 6; c - se strange piulita de racord; d - se fixeaza racordul de lipit; 1 - piulita olandeza; 2 - racord de lipit; 3 - piulita de fixare; 4 - patratul robinetului; 5 - garnitura de cauciuc; 6 - rondela de metal; 7 - dalta; 8 - tampon de cauciuc; 9 - lavoar; 10 - coltar metalic.

Executarea legaturilor la conductele de alimentare cu apa rece si apa calda. Fixarea lavoarului se realizeaza propriu-zis prin legaturile la teava de plumb a robinetelor. Aceasta teava trebuie croita si prelucrata, dupa ce s-a masurat exact lungimea necesara. Ea se lipestela un capat de racordul pentru lipit care face legatura la teava din otel si la celalalt capat, de racordul de lipit cu piulita olandeza al robinetului. Lipiturile se executa pe bancul de lucru.

Inainte de a strange definitiv piulita olandeza 1 (fig 1.17d) la robinetul lavoarului, stutul de plumb se va modela astfel incat capatul lui sa se potriveasca la robinet, ca la strangerea piulitei olandeze stutul sa nu fie fortat sa traga de robinet. Este recomandabil ca la modelarea stutului sa se creeze o curba de etaj, care eventual sa cedeze la strangerea piulitei olandeze a robinetului.

Nu este admis ca pe filetul pe care se strange piulita olandeza a robinetului sa se puna canepa; etansarea se realizeaza prin garnituri din piele puse intre piesele ce se strang cu aceasta piulita. Cand conducta de legatura este dip PVC tip G, legatura la robinet se realizeaza inlocuind racordul de lipit metalic al robinetului cu o piesa speciala de legatura executata din PVC, la care se lipeste apoi conducta.

Montarea ventilului de scurgere. Ventilul de scurgere (fig 1.18) face legatura intre vasul lavoarului 1 si sifonul de scurgere. Dopul se executa din bachelita sau din material plaastic. Ventilul 2 (fig 1.18) se introduce in orificiul respectiv din lavoar, prin interiorul lavoarului, dupa ce sub rozeta ventilului s-a pus o garnitura 3 din cauciuc. Sub lavoar se introduce pe ventil o garnitura 4 din cauciuc care se unge cu vopsea alba groasa, apoi se intoduce pe ventil o rondela 5 (saiba din plumb moale) si dupa aceasta piulita 6 de fixare, care se strange pana la fixarea completa (fig 1.18).

Fig. 1.18 Montarea ventilului de scurgere:

1 - vasul lavoarului; 2 - ventilul de scurgere; 3 - garnitura de cauciuc subtire; 4 - garnitura de cauciuc mai groasa; 5 - rondela (saiba sau plumb moale); 6 - piulita de fixare; 7 - golul preaplinului din vasul lavoarului; 8 - orificiul din ventil pentru preaplin; 9 - piulita olandeza;10 - racord de lipit.

Executarea legaturii le conducta de scurgere la canalizare. Conducta de scurgere a lavoarului face legatura intre sifon si coloana. Racordarea sifonului lavoarului la conducta de scurgerea din plumb, cu diamtru de 30/34 mm montata ingropat in zid (fig 1.19) se executa astfel:

capatul conductei din plumb 3 (fig 1.19) care iese din afara peretelui finit se bercluieste (se rasfrange pe suprafata peretelui) formand o rozeta;

racordul de lipit 1 al sifonului se lipeste la pozitia din perete a scurgerii prin intermediul unui stut 2 din teava de plumb de scurgere de 30/34 mm, de lungime necesara. Acest stut poate fi inlocuit chiar cu racordul de lipit al sifonului care este suficient de lung la sifoanele uzuale;

la perete stutul (racordul de lipit) se sprijina cu capul pe marginea rozetei 4 formate, fara a intra in conducta 3 de scurgere si se lipeste astfel de rozea cu aliaj de lipit.

Legaturila intre sifonul de scurgere al lavoarului si conducta de scurgere din PVC tip U se realizeaza inlocuind racordul metalic de lipit al sifonului cu o piesa speciala de legatura din PVC tip U.

Fig. 1.19 Legatura de scurgere a lavoarului la trecerea prin perete:

1 - racordul de lipit al sifonului; 2 - stut din teava din plumb ф 30/34; 3 - conducta de scurgre ingropata in zid; 4 - rozeta de perete (rasfrangere sau bercluire); 5 - placaj, fata finita a zidului.

Montarea cazilor de baie. Cada se transporta in camera de baie cand cladirea este inca in perioada anterioara finisajului si pentru a evita deteriorarea emailului in timpil executiei lucrarilor de zidarie, este necesara protejarea ei cu hartie si talaj de lemn, sau cu o planseta de scanduri. Cazile de baie se pot monta neinzidite sau inzidite.

Montarea cazilor de baie neinzidite. Cada de baie neizidita se monteaza pe picioare din fonta prinse cu scoabe si suruburi, dupa ce s-a executat si finisat pardoseala din camera de baie. Picioarele se vor executa astfel ca distanta de la pardoseala sa fie de minimum 125 mm. Pozitia scurgerii (fig. 1.20) se executa inainte de turnarea mozaicului sau de punerea gresiei. Etansarea preaplinului 4 (fig 1.20) la cada de baie se realizeaza cu garnitura de cauciuc moale si vopsea alba email; pentru o mai buna etansare, strangerea ventilului pe corpul cazii se face cu ajutorul surubului portlant. Etansarea ventilului de scurgere 3 se face astfel: se desurubeaza si se scoate de pe ventil racordul olandez si piulita de fixare si se introduce sub rozeta ventilului o garnitura (rondela) de cauciuc. Ventilul se introduce astfel in orificiul respectiv al cazii de baie. Apoi se insurubeaza pe corpul ventilului, pe sub cada, piulita de fixare care se strange bine si in cele din urma se monteaza la ventil si racordul olandez. Intre piulita de fixare a ventilului si cada de baie nu se pune nici o garnitura, etansarea fiind asigurata numai de garnitura de baie.

Fig. 1.20 Legarea la canalizare a cazii de baie cu fund plan montata neinzidita:

a - vedere laterala; b - vedere in plan; 1 - cada; 2 - sifon de pardoseala combinat cu iesire verticala; 3 - ventil de scurgere; 4 - preaplin; 5 - legatura la sifon; 6 - conducta de la preaplin.

Conducta 6 de scurgere de la preaplinul baii se executa din teava de plumb de scurgere de 30/34 mm sau din teava PVC tip U de 32x1.8 mm si se racordeaza cu scurgerea de la ventilul baii, executata din plumb de 40x44 mm sau teava PVC tip U, care la randul ei se racordeaza la pozitia acestei conducte se va afla fata de ventilul de scurgere de 50/54 mm, se ingroapa sub pardoseala si se termina la sifonul combinat al baii.

Montarea cazilor de baie pentru inzidit. Cazile inzidite (sau mascate) se aseaza de obicei pe reazeme de caramida (fig 1.21) inainte de a fi executata pardoseala camerei de baie; inaltimea lor se potriveste astfel ca placare sa se foloseasca un numar intreg de randuri de placi de faianta. Atat conducta de scurgere, cat si cada se monteaza inainte de turnarea pardoselii de mozaic. Conducta de scurgere si cada se monteaza direct pe planseul de beton armat. Dat fiind ca imbinarile prin lipire ale conductei de scurgere de plumb se ingroapa sub pardoseala sau raman sub cada inzidita si nu se mai umbla la ele, pentru o mai mare siguranta lipiturile nu se vor executa la pozitie, diversele portiuni ale conductei se croiesc dupa pozitie si apoi se scot afara pentru a fi lipite.

Dupa ce s-a montat cada de baie si scurgerea din teava din plumb sau din PVC tip U a fost lipita la preaplinul si ventilul cazii si la sifonul combinat, scurgerea se supune la o proba de etanseitate. In acest scop se astupa capatul scurgerii din sifonul combinat si se toarna in cada apa, care se lasa timp de ½ h, observandu-se sa nu existe fisuri. Dupa proba, scurgerea se demonteaza si se bitumineaza la cald, apoi se infasoara bine cu fasi din panza de iuta sau de sac, peste care se aplica din nou un strat de bitum topit.

In cazul in care lipitura conductei de scurgere a sifonului combinat se executa mai tarziu, capatul scurgerii care se leaga la sifon se lasa neizolat pe o distanta de 100-150 mm, pentru a nu se impiedica executarea lipiturii; acest capat se izoleaza ulterior. Este insa recomandabil ca lipitura scurgerii la sifon sa se execute de la inceput, odata cu celelalte lipituri.

Aceasta izolatie are scopul sa protejeze conducta de plimb contra coroziunii, fiind stiut ca betonul si mortarul de ciment a ataca foarte repede, iar inlocuirea ei sub pardoseala de mozaic este greu de executat.

Fig. 1.21 Legarea la canalizare a cazilor de baie cu fund plan inzidit:

a - vedere laterala; b - vedere in plan; 1 - cada; 2 - sifon combinat; 3 - ventil de scurgere; 4 - placa de beton armat; 5 - postamentul din caramida; 6 - masca baii

Montarea dusurilor. Dusurile pot fii individuale, montate in locuinte, camine etc., sau comune, montate in grup in anexele cladirilor industriale, bai publice etc.

Montarea dusurilor individuale. Dusurile propriu-zise sunt baterii (v fig 1.12) cu teava lunga pentru dus fix si para (sita) de dus (fig 1.22). sunt dusuri din care apa curge sub forma de ploaie si dusuri din care apa curge sub forma de jet vertical, inclinat etc. Sub fiecare dus se monteaza cate o cada de dus 1 (fig 1.22), care se fabrica din fonta, cu interiorul emailat si exteriorul grunduit, prevazut cu o gaura 2 pentru ventilul de scurgere. Se poate monta ingropata in pardoseala sau deasupra acesteia si se imbraca cu faianta, mozaic etc. Cada pentru dus se mai poate confectiona si la fata locului din beton imbracat cu placi de faianta sau de mozaic. Cada pentru dus serveste pentru colectarea apei uzate rezultate de la dusul respectiv, pentru ca aceasta sa nu se raspandeasca pe pardoseala. Ea poate servii si ca baie de picioare, daca la ventilul de scurgere al cazii se pune dop.

La instalatii cu caracter provizoriu, dusurile pot fi executate din tevi de otel zincate, imbinate cu piese fasonate (fitinguri) si prevazute cu robinete de oprire obisnuite.

Dimansiunile de pe verticala de montare a dusului, a cazii de dus si a accesoriilor acestuia sunt date in figura 1.22.

Cada de dus se monteaza cu una, cu doua sau trei laturi lipite de pereti, iar faianta sau placajul de pe pereti se sprijina pe buza cazii pentru ca apa sa se scurga in cada atunci cand se face dus si se stropesc peretii.

Fig. 1.22 Montarea dusului individual:

1 - cada; 2 - ventil de scurgere; 3 - baterie amestecatoare; 4 - teava; 5 - para dusului; 6 - maner; 7 - sapuniera; 8 - sifon de pardoseala combinat.

Montarea dusurilor in grup. Se pot monta cazi pentru dus la fiecare punct de utilizare a apei la fel ca la dusurile individuale, dar de regula se da panta mare la pardoseala catre unul sau mai multe sifoane de pardoseala; in ultimul caz pe pardoseala in panta se pun gratare de lemn, executate astfel ca sa se realizeze orizontalitatea. Panta pardoselii in incaperile cu dusuri trebuie sa fie de 30-40 mm/m. Uneori la dusurile montate in Sali comune, apele uzate se colecteaza in rigole, care se varsa la canal prin recipiente sau prin sifoane de pardoseala.

Montarea closetelor. Closetele din faianta cu rezervor de spalare din fonta sau PVC montate la inaltime pot fi amplasate atat in grupurile sanitare din cladirile de locuit (camera de baie, grub sanitar de serviciu), social-culturale (teatre, cinematrografe, spitale, policlinici, crese etc.), anexele sociale ale cladirilor industriale, cat si in grupurile de closete puplice.

Operatiile de montaj (fig 1.23) cuprind: montarea rezervorului de apa rece; montarea vaselor de faianta ale closetelor; montarea tevii de spalare.

Montarea rezervorului de spalare si racordarea lui la conducta de alimentare cu apa rece. Rezervoarele de spalare executate din fonta au interiorul vopsit cu miniu de plumb si exteriorul grunduit cu vopsea de ulei si se furnizeaza echipat cu clopot si supapa, cu consola si brat pentru actionarea clopotului, toate executate din fonta. Aceste rezervoare au capacitatea (volumul) de 9 sau de 12 litri si se monteaza la o inaltime de 2300-2500 mm de la fata finita a pardoselii (fig 1.23). Rezervorul se monteaza pe perete, deasupra vasului de closet fiind sustinut de doua carlige de 5-6 mm grosime, fixate in zid cu mortar de ciment. Ambele carlige trebuie sa se afle pe aceeasi linie orizontala, verticala cu nivela cu bula de aer (bolobocul).

Fig. 1.23 Montarea vasului de closet cu rezervor amplasat la inaltime.

Inainte de asezarea pe carlige a rezervorului se monteaza ventilul, introducand sub rozeta sa o garnitura din cauciuc si se verifica jocul liber pe care trebuie sa-l aiba sorbul clopotului in ventilul rezervorului.

Cand sorbul clopotului nu are joc suficient in ventil, trebuie pilit putin, pentru a nu intepenii in timpul functionarii. Garnitura de cauciuc originala a rezervorului se monteaza numai in momentul cand rezervorul se pune definitiv in functiune.

Pozitia legaturii de alimentare cu apa trebuie sa se afle la o distanta de 370 mm de axa rezervorului si al o inaltime de 150 mm mai mare decat a partii superioare a rezervorului (v fig 1.23). Legatura rezervorului de spalare la conducta de alimentare cu apa se realizeaza cu teava din plumb de presiune cu diametrul de 10/18 mm. La conducta de apa se monteaza prin insurubare un robinet de colt cu ventil (v fig 1.13), iar pe rezervorul de spalare un robinet cu ventil actionat prin plutitor. Intre cele doua robinete se monteaza teava de plumb de 10/18 mm, care se lipeste la racordurile de lipit ale celor doua robinete. Aceasta legatura se poate realiza si cu teava de presiune de PVC tip G, in care caz racordurile de lipit ale celor doua robinete se inlocuiesc cu racorduri de lipit din PVC. Robinetul de colt montat pe conducta de alimentare cu apa a rezervorului de spalare serveste pentru a se regla presiunea apei ce intra in rezervor. Daca presiunea apei este prea mare se provoaca balansarea plutitorului in rezervor, mai ales la oprirea apei, producandu-se zgomote si pierderi de apa prin orificiile superioare ale supapei clopotului.

Reglarea nivelului apei in rezervor se face prin modificarea inclinarii bratului plutitorului.

Montarea vaselor de faianta ale closetelor. Vasele de faianta ale closetelor se fixeaza in pardoseala cu suruburi pentru lemn de 70/6 mm si spirale de sarma zincata, care se prind in gaurile din pardoseala cu mortar si cu ciment sau cu suruburi pentru lemn si dibluri de lemn.

Legatura pentru scurgerea dintre vasul de closet din faianta si mufa conductei din fonta de scurgere (fig 1.24) se realizeaza cu ajutorul unui stut din plumb de scurgere cu diametrul de 100/105 mm sau din PVC tip U cu diametrul exterior de 110mm, lung de 150-200 mm. Etansarea stutului din plumb la mufa tubului din fonta se realizeaza cu franghie gudronata indesata si cu mastic bituminos, iar imbinarea dintre vasul de closet si racordul demontabil se etanseaza cu chit amestecat cu vopsea.

Legatura pentru scurgere dintre vasul de closet din faianta si mufa conductei din PVC tip U (fig 1.25) se etanseaza fie cu mastie de colofoniu, fie cu chit rosu.

Montarea tevii de spalare. De regula, legatura intre rezervorul de spalare si vasul de closet se executa din teava de PVC tip U cu diametrul exterior de 32 mm. Mai rar, se mai folosesc : tevi din plumb de scurgere cu diametrul de 30/34 mm sau tevi din otel zincat cu diametrul de 1 ¼".

Fig. 1.24 Legarea closetului cu    Fig. 1.25 Racordarea closetului evacuarea verticala la din faianta cu tubul de legatura

conducta din fonta de scurgere: din faianta la coloana de

1 - vas de closet; 2 - stut din plumb de scurgere de scurgere din PVC:

100/105 mm; 3 - mufa tubului de fonta; 4 - tub din 1 - tub de legatura; 2 - teava din PVC

Fonta; 5 - mortar de ciment; 6 - planseu de beton; de scurgere de 100x3.2 mm; 3 - mastic

7 - chit amestecat cu vopsea; 8 - ranghie alba. de colofoniu.

Capatul superior al tevii de spalare se lipeste la racordul de lipit (fig 1.26) al ventilului rezervorului. Dupa lipire, racordul se ansambleaza la ventilul rezervorului cu piulita olandeza, punandu-se intre ele o garnitura din cauciuc moale de 2 mm grosime.

Capatul inferior al tevii de spalare se leaga pe stutul vasului de closet cu o manseta din cauciuc (fig 1.27) de forma tronconica. Manseta se imbraca mai intai cu capatul ingust pe teava de spalare (fig 1.27a), se leaga cu sarma zincata de 0,5 mm grosime, apoi capatul tevii de spalare se introduce in stutul vasului, iar partea mai larga a mansetei de cauciuc se rasfrange peste stut (fig 1.27b), unde se leaga de asemenea cu sarma zicata.

Tevile de spalare se pot monta aparent la 1 cm fata de peretele finit, de care se fixeaza cu bratari speciale, sau ingropat, la 1 cm adancime fata de peretele brut.

Fig. 1.26 Ventile pentru legarea tevilor de spalare:

a - legarea tevii din plumb; b - legarea tevii din otel; c - legarea tevii din PVC; 1 - fundul rezervorului; 2 - ventilul propriu-zis; 3 - piulita de fixare; 4 - pilita olandeza; 5 - mufa stanga-dreapta; 6 - racord de lipit din alama; 7 - racord de lipit din PVC; 8 - teava de spalare din otel zincata; 9 - garnitura din cauciuc; 10 - lipitura cu aliaj de cositor.

Fig. 1.27 Legarea tevii de spalare la vasul closetului:

a - fixarea pe teava de spalare; b - fixarea de stutul vasului de closet; 1 - stutul de racoradare al vasului; 2 - capatul curbat al tevii de spalare; 3 - manseta din cauciuc.

3. Masuri de tehnica securitatii si de protectia muncii de prevenire si stingere a incendiilor, la executia instalatiilor interioare de canalizare

3.1. Instructajul de protectie a muncii. Personalul muncitor care executa instalatii interioare de canalizare trebuie sa aiba, pe langa pregatirea tehnica de baza si cunostintele necesare privind tehnica securitatii si protectia muncii, pentru a evita orice fel de accidente la care ar putea fi expusi.

Instructajul de protectie a muncii cuprinde:

instructajul introductiv general, efectuat noilor angajati , celor transferati de la o intreprindere la alta, precum si elevilor care efectueaza practica profesionala, in care se prezinta specificul activitatii pe santierul respectiv si masurile generale de protectie a muncii la executia si montajul instalatiilor de canalizare. Dupa verificarea cunostintelor, rezultatele obtinute de cei instruiti sunt notate in fisa de instructaj;

instructajul la locul de munca se efectueaza de conducatorul punctului de lucru (inginer, maistru sau sef de echipa), precizandu-se masurile specifice de tehnica securitatii si protectia muncii, dupa care persona respectiva este repartizata la locul de munca;

instructajul periodic la locul de munca.

3.2. Echipamentul de protectie si de lucru. Echipamentul de protectie se compune din: casca de protectie, ochelari si masca de protectie (pentru lucrari de sudare), manusi si sort de protectie (pentru lucrari de stemuire cu plumb topit sau mastic bituminos cald), cizme de protectie (pentru lucru in medii umede), centuri de siguranta pentru lucru la inaltime (cand este cazul).

Echipamentul de lucru se compune din: salopete sau combinezon din doc (pentru vara) si costum vatuit (pentru iarna).

3.3. Masuri de tehnica a securitatii si de protectie a muncii, de prevenire si combatere a incendiilor. Pentru evitarea accidentelor de munca se vor respecta urmatoarele masuri:

- se vor utiliza scule, dispozitive si unelte de mana in perfecta stare de functionare; cozile si manerele uneltelor de mana (ciocane, ferastraie etc.) vor fi netede, bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda;

- transportul si manevrarea tuburilor si pieselor din fonta de scurgere, obiectelor sanitare etc. se vor face cu atentie pentru a se evita lovirile, caderile etc.

- pistoalele pentru impuscat dibluri vor fi utilizate sau manevrate numai de persoanele instruite special in acest scop, care au depasit varsta de 18 ani si care poseda autorizatie speciala eliberata de intreprinderea de executie. Inainte de utilizarea pistolului, tragatorul este obligat sa se asigure ca in zona de lucru si in spatele locului de fixare a diblului nu sunt persoane care sa fie periclitate in tipul tragerii. Tragatorul va purta casca si ochelarii de protectie in timpul impuscarii diblului;

- folosirea lampii de lipit (pentru lipirea tevilor din plumb, indoirea tevilor din PVC etc.) se va face numai dupa verificara acesteia de catre seful de echipa; ventilul lampii trebuie sa asigure o buna etansare, pentru ca benzina din rezervor sa nu iasa prin tubul pompei si sa se aprinda de la flacara lampii, provocand astfel accidente cu urmari grave (arsuri). Daca in mod cu totul accidental, acest lucru se intampla, instalatorul nu trebuie sa se intimideze si sa arunce lampa de benzina, deoarece poate incendia locul de munca, ci sa intervina pentru stingerea flacarii;

- la turnarea plumbului pentru stemuit sau a masticului bituminos incalzit, se vor folosi manusi si sortul de protectie; plumbul topit sau masticul bituminos cald se vor turna lent si nu brusc, pentru a evita accidentarea prin stropire.