PARCHETUL LAMELAR

PARCHETUL    LAMELAR

1.Argument

Dezvoltarea puternica a constructiei de locuinte din a doua jumatate a secolului XX a pus o mare problema in fata constructorilor si a prelucrarilor de lemn si anume: care sa fie solutia de rezolvare a pardoselilor-asfalt incat consumul de lemn sa fie minim pe unitatea de suprafata fara a afecta materialul lemnos valoros utilizabil in fabricatia mobilei. Trecerea masiva a constructiilor in varianta organizarii pe verticala (constructii de tip bloc ) unde planseele sunt realizate sub forma de placi din beton armat cu un nivel suficient de bun din punct de vedere al planitatii, precum si evolutia realizata in domeniul adezivilor, au condus spre solutii noi de gandire a parchetului, ajugandu-se la cele mai simplificate solutii de realizare si fixare in covor a frizelor. S-a creat asfel varianta cea mai tehnologica de realizare a parchetului unde frizele au forma riguros prismatica (de sectiune dreptunghiulara ), fara lamba si uluc, fixarea realizandu-se prin asezarea pe placa de rezistenta a constructiei cu suprafata maxima a sectiunii.

Parchetul lamerar, cunoscut si sub denumirea impropie de parchet mozaic, a dus la schimbarea multor concepte de fabricare si montare in constructii, creand tehnologii speciale de fabricatie de cele ale obtinerii parchetului clasic.

In plus stratul exterior cel care vine in contact cu privirea umana poate influenta evident asupra spatiilor interioare venind in completarea mobilierului si a locatiunilor de interior; uneori participand in mod evident cu decorarea interioarelor excluzand din dotarea generala a covoarelor.

2. Continutul propiu-zis

Tendinta mondiala este de a crea produse din lemn din domeniul pardoselilor, care sa inglobeze cantitati mici de lemn masiv din specii valoroase raportate la unitatea de suprafata. In acest mod se poate realiza un produs cu o estetica identica a produselor clasice, dar la nivel de costuri mult mai mici si in acelasi timp cu efecte economice majore din punct de vedere al valorificarii lemnului speciilor valoroase.

Asa cum s-a prezentat in continutul anterior, parchetul lamelar venea sa rezolve intr-o anumita perioada problema valorificarii lemnului de mici dimensiuni, limitand din punct de vedere estetic dimensiunea aplicabilitatii.

S-a ajuns la ideea tehnica de realizare a unui nou tip de produs si anume parchetul stratificat, unde lemnul speciilor valoroase se va regasi doar in stratul de suprafata, sub forma de lamele sau furnire.

Parchetul stratificat este un produs realizat dintr-un impar de straturi de lamele sau lamele in combinatie cu alte tipuri de materiale pe baza de lemn, conceput si realizat in sistem industrial sub forma de carouri sau benzi. In mod obligatoriu stratul de suprafata este realizat din lamele din lemnul speciilor valoroase.

2.1.Descriera tehnica

Procesul de fabricatie al parchetului lamelar cuprinde trei etape importante si anume:

- etapa І, de realizare a frizelor brute, la dimensiuni mult mai mari decat frizele-lamela ale parchetului, frizele brute avand dimensiunile (lungimea si latimea) multiplii dimensionali fata de lungimea si grosimea frizelor-lamela, grosimea frizelor brute fiind impusa de latimea frizelor-lamela.

- etapa a II-a, de transformare a frizelor brute in frize-lamela;

-etapa a III-a, de sortare, imperechere la culoare si fixare in panouri, pe suportul de hartie sau textile.

Schema bloc de fabricare a parchetului lamelar este prezentata in variante diferite in functie de materia prima folosita (la etapa I) si in functie de utilajele folosite la prelucrarea frizelor brute (la etapa II)

Debitarea frizelor brute, sub forma prismatica se realizeaza printr-o succesiune de operatii de spintecare si retezare, operatii care pot fi executate cu masini unelte de tipul minigaterelor sau al ferastraielor panglica, pentru o mai buna valorificare a materialului lemons, dupa principiile prezentate la debitarea frizelor pentru parchetul classic .Rezultatul acestor prelucrari primare se materializeaza in obtinerea unor frize prismatice de aceeasi sectiune dar cu lungimi aleatorii, care sunt multiplii intregi ai lungimilor frizelor-lamele, la care se adauga latimile taieturilor necesare retezarii la lungimi finale.

Frizele brute se pot obtine direct in fabricile de parchet lamelar sau pot fi achizitionate de la fabrici de cherestea care pot produce frize brute pe liniile de prelucrare a cherestelelor, in spatele gaterelor sau ferastraielor panglica de debitare.

Prelucrarea frizelor in sistem industrial incepe cu operatia de retezare cand friza bruta este divizata pe lungime rezultand calupuri de lemn cu lungimea Lo. Calupurile astfel rezultate trec pritr-o operatie de rindeluire pe doua suprafete cand se defineste a doua cota finala a frizelor-lamela. In final urmeaza operatia de spintecare cand se defineste ultima cota finala.

Pentru operatia de retezare si obtinerea calupurilor pot fi folosite in cadrul liniilor tehnologice ferastraie circulare cu tambur dispus in plan orizontal sau cu tambur dispus in plan vertical.

Distanta dintre discurile circulare se regleaza initial in functie de lungimea finala a frizelor-lamela,

Operatiile de rindeluire si spintecare a calupurilor pot fi realizate pe masini independente asa cum s-a prezentat si pe agregate.

Organizarea unei linii tehnologice la care rindeluirea si spintecarea calupurilor pot fi realizate pe masini independente asa cum s-a prezentat pe agregate, in care se executa ambele operatii.

Organizarea unei linii tehnologice la care rindeluirea si spintecarea calupurilor se executa pe un fierastrau circular de retezat cu tanbur vertical poate deservi doua agregate de rindeluit si spintecat calupuri.

In etapa a III-a se realizeaza sortarea calitativa, inperecherea la culoare si desen, forma carourilor, constituirea panourilor si aplicarea suportului (hartie sau textil).

Pentru realizarea acestei etape in sistem industrial s-au conceput si realizat instalatii tehnologice specializate are la baza inpingerea cap la cap a straturilor de frize constituite la dimensiunea unui panou. Structurile sunt constituite in buncar iar inpingerea este realizata ciclic de catre inpingatorul lama. Mentinerea covorului (care se formeaza in spatele buncarului) in planul mesei se realizeaza cu sistemul elastic de presare de tipul unui trasportor neactionat cu banda lata. La contactul cu banda suport care are adeziv covoral in inaintarea lui planul mesei va trage banda suport pe care se depune adeziv.

2.2 Descrierea procesului tehnologic

Procesul tehnologic este alcatuit din mai multe procese tehnologice, in cadrul caruia are loc schimbarea formei, dimensiunilor, calitatii si propietatilor fizico-mecanice ale materialelor supuse lucrarii prin mijloace specifice. Procesele tehnologice se pot realiza: manual si mecanizat mixt. Succesiunea proceselor tehnologice in cadrul unui proces de productie se formeaza fluxul tehnologic.

Uscarea (naturala sau artificiala ) reprezinta aducerea lemnului la umiditatea necesara pentru folosirea acestuia.

Uscarea naturala costa in expunerea la aer a cherestelei, prin stivuirea ordonata a cherestelei, mentinerea acesteia la adapost de actiunea directa a precipitatiilor atmosferice si a razelor solare. Uscarea naturala are ca scop reducerea umiditatii pana cand aceasta ajunge in echilibru cu cea a mediului incojurator.

Prin uscarea naturala se obtine cherestea zvantata cu umiditatea de 24-30% si semi uscata cu umiditatea de 18-24%.

Uscarea artificiala se executa in incaperi specializate pentru acest tip de operatie. Uscarea artificiala are ca scop reducerea umiditatii pana cand aceasta ajunge la umiditatea dorita.

Prelucrarea mecanica a cherestelei are loc prin transfomarea cherestelei in semi fabricate dorite, prin mai multe operatii si anume debitarea, spintecarea, rindeluirea, frezarea, retezare; (taierea transversala a capatalui unei piese).

Sectionare; (taieria transversala a materiei prime)

Spintecare ;(taieria longitudinala a materiei prime)

Dupa operatiile de debitare urmeaza operatiile de prelucrare mecanica

-indreptarea

-rindeluirea

-frezare

Indreptarea - suprafetelnor se executa la masina de indreptat, la care se formeaza prin rindeluire o suprafata plana, care reprezinta baza tehnologica pentru operatiile ulterioare. Prelucrarea se executa pe o fata si un cant, sau pe o singura fata, urmarindu-se obtineria suprafetelor plane si perpendiculare intre ele (fata si cant) reglarea pozitiei mesei din fata pentru grosimea de prelucrare de 1,5..3 mm si riglei de ghidare sub unghiul dorit.

Rindeluirea la grosime - se executa dupa indreptarea prealabila a unei fete si a unui cant. Prin aceasta operatie se realizeaza precizia geometrica a sectiunii prin fete paralele si perpendiculare intre ele precum si precizia dimensiunilor in limitele abaterilor prescrise.

Pentru operatiile de rindeluire se folosesc cutite plane.

Pentru masina de indreptat se folosesc cutite subtiri avand grosimea de 2,53,5 mm si latimea de 30.60 mm.

-cutitele pentru masina de rindeluit la grosime sunt cutite groase prevazute cu gauri sau crestaturi pentru fixare cu suruburi in arborele portscula.

-cutitele se executa din otel carbon de scule OSC, sau din oteluri aliate

Frezarea - se face pe masina de frezat normala tip MNF 10

In industria mobilei si produselor finite, frezarea este de cele mai multe ori profilata. Pentru a asigura o prelucrare interschimbabila, profilele au fost normalizate si stardandizate (parchet, usi, ferestre) reducandu-se astfel si tipodimensiunile frezelor profilate.

Urmeaza operatiile de slefuire si de finisare.

2.4. Norme de protectia muncii, PSI si de protectia mediului:

Organizarea muncii reprezinta ansamblul de masuri care trebuie luate pentru asigurarea continutatii procesului de productie si marirea productivitatii muncii, in conditii de inbunatatire a calitatii lucrarilor si reducandu-se efortul uman, durata de executie si pretul de cost.   

Norme generale de protectia muncii:

-legea 319/2006

-legea 90/1996

Legea securitatii si sanatatii a muncii

Actul normativ care reglementeaza normele de protectia munci este legea nr 90/1996 reprezentata in 2002 sub Ordinul 508/2002 si 933/2002.

Toate aceste normative cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor generale.

Aceste normative au ca scop imbolnavirea si reducerea riscurilor care pot provoca accidentele de munca sau imbolnavirea profesionala.

Normele de protectie a muncii cuprind prevederi specifice unor anumite sectoare de activitate.

Normele specifice prelucrarii mecanice a lemnului sunt reglementate prin ordinul 46/2001.

- la intrare in schimb muncitorul se va prezenta odihnit si cu echipament de protectie corespunzator pentru operatiile pe care le executa.

- in incita unitatii si in ateliere circulatia se face pe cai de acces.

- transportul pieselor de la un loc la altul se face cu mijloace de transport

- accesul in sectoare la locul de munca in care nu a fost instruit este interzis.

- nu face jnterventii la tablourile electrice daca nu are calificare in acest sens.

- nu paraseste locul de munca fara stirea maistrului instructor.

- in caz de accident anunta imediat seful ierarhic superior iar pe urma acorda primul ajutor.

- aduce la cunostinta sefului ierarhic superior orice abateri de la normele de protectie a muncii savarsite de alte persoane la locul de munca.

Legea 319/2006 :

In prezent are ca scop instruirea de masuri privind promovarea inbolnavirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.

Ansamblul de masuri luate in toate etapele protectiei de munca in scopul riscurilor profesionale reprezinta prevenirea accidentelor de munca.

Norme de protectia muncii la ferastraele circulare ;

- cutitul divizor se monteaza in spatele discului circular, atat la ferastraele cu o panza cat si la cele cu mai multe panze.

- fiecare disc va fi protejat cu capote de protectie pentru a inpiedica patrunderea mainilor in zona de taiere.

- la prelucrarea pieselor scurte (spintecare) se vor folosi inpingatoare din lemn (pentru piese mai scurte de 400 mm)

- este interzisa folosirea discurilor fisurate, crapate sau cu mai mult de trei dinti lipsa sau cu doi dinti consecutiv rupti,

-este interzis ca muncitorul, sa stea in planul de taiere a discului circular; el va sta in pozitia laterala.

Normele de protectia muncii la masina de indreptat;

- masina de indreptat este prevazuta cu aparatoare de tip evantai asezata deasupra arborelui portscula.

- aparatoarea trebuie sa fie presata permanent pe rigla de ghidaj, asfel incat sa elibereze arborele numai la avansul piesei ce se prelucreaza.

2.5.Metode si soluti tehnice de fixare in constructie

Lamelele prismatice utilizate la parchetu lamelar au lungimi si latimi diferite si o singura grosime de 10 mm, intreaga grosime putand constitui stratu de uzura, find asfeli capabila din acest punct de vedere cu parchetu clasic, dar la un consum de lemn pe unitatea de suprafata mult mai mic (parchetu clasic se realizeaza la grosimi de 17 si 22 mm)

Daca se are an vedere ca dimensiunile frizelor prntru parchetu lamelar pot fi optinute si prin valorificarea lemnului de mici dimensiuni (neutilizabil la fabricarea mobilei), atunci avantajul acestui produs este de luat in seama, acesta find un motiv inportant care a stat la inpuneria lui pe piata.

Date despre dimensiunile lamelelor pentru parchet classic sunt prezentate in tabelu urmator.

Fixar ealamelelor pentru construirea panourilor si respectiv a corourilor se realizeaza pe un suport de hrtie rezistenta (tip sulfat) satinata cu luciu pe o parte, cu greutatea specifica de 80g/m sau pe un suport textil (tip panza de sac)cu ochiuri relative mari intre urzeala si bataia tesaturii (ochiuri au dimensiuni cuprinse intre 55 mm si 1010 mm) se realizeaza cu ajutorul adezivilor (clei dextrina-solutie cu concentratie de 50% dextrina si 1% formol)iar fixearea pe placile constructiilor, cu adezivi pe baza de rasini sintetice (adezivi de polemizare)

Elasticitatea parchetului din salile de sport trebuie sa aiba la baza natura efortului pe care trebuie sa le prea pentru a se putea defini dimensiunile elementelor retelelor 6 si 7