PARDOSELI CLASICE. DUSUMELELE

PARDOSELI CLASICE. DUSUMELELE

Argument

Pardoselile sunt structuri din lemn in combinatie cu semifabricate pe baza de lemn (PAL, PFL, MDC,etc ) care impreuna cu alte materiale constituie o parte importanta a constructiilor atat din punct de vedere structural cat si al functionalitatii si esteticii.

Pe langa rolul functional si structural, pardoselile asigura confortul si transferul termic (intre interiorul si exteriorul cladirilor ) astfel incat in conditii normale sau speciale, pardoselile sunt elemente de structura care sunt luate in ecuatia echilibrului termic in special in cazul in care diferentele de temperatura intre interior si exterior sunt mai mari de 30s C.

Zona temperata trebuie sa includa pardoseli in calculul termic al caldurilor, structura materialelor utilizate si dimensiunile acestora, sunt elemente care influenteaza in mod evident asupra capacitatii lor de a asigura un coeficient de transfer termic, diferit, variabil si controlabil.

In plus stratul exterior cel care vine in contact cu privirea umana poate imfluenta evident asupra esteticii spatiilor interioare venind in conpletarea mobilierului si a alocatiunilor de interior, uneori participand in mod evident cu decorarea interioarelor excluzand din dotarea generala covoarele.

In functie de specificul spatiilor industriale, pardoselile indeplinesc exclusive functii tehnice sau combinate sau exclusive functii estetice.

In aceste conditii se impune o cunostinta mai buna si cat mai completa a structurilor specifice pardoselilor, a materialelor utilizate, a tendintelor in domeniul proiectat si isi propune solutia cea mai adecvata pentru o anumita constructie pentru spatiul interior cu o functie bine definita.

In acest moment domeniul trebuie sa aiba in vedere, in special pentru constructiile civile rolul estetic pe care sa-l confere spatiilor interioare, participand ca element complementar sau definitoriu pentru amenajarea interioarelor.

In timp functiile pardoselilor s-au modificat orientandu-se spre zona izolatiilor termice si spre zona esteticii.

Materialele inglobate in structura pardoselilor au conoscut modificari importante atat in functie de noile materiale de constructii aparute si utilizate in timp cat si ca urmare a dezvoltarii constructiilor pe verticale, cand problema grutasiei s-a pus in mod evident, in plus trecerea de la o constructie cu structuri pline (plase tip beton) a structurii pe stalpi si grinzi metalice au dus la modificarea structurii pardoselilor care trebuie sa vina si cu functia de rezistenta, suplimentare celorlalte funtii enuntate.

Trecerea masiva de la constructii de tip bloc spre constructii de tip casa particulara la care dimensiunile au iesit din sistemul de modulare dimensionala are ca efect si dimensionarea independenta a pardoselilor, aceasta avand ca urmare in unele cazuri, trecerea la intocmirea unor proiecte a pardoselilor (in special a celor artistice).

Activitatea de constructie si restaurare de spatii socio-culturale va avea ca efect si dezvoltarea unor noi profesii, a unor noi activitati orientate spre domeniul pardoselilor complexe, artistice, cu un inalt nivel de creatie si cu faze obligatorii de proiectare.

Piata materialelor de constructii inglobata in ultima peroada cu o diversitate de "materiale compozite rezultate ca urmare a lansarii tehnologiilor de valorificare a diverselor materiale (lemn, mase plastice, materiale textile, hartie, etc.) prin reciclare, ofera o gama larga de produse cu structuri, compozitie si proprietati diferite, adaptabile la orice situatie si cerinte functionale.

Problema energetica mondiala, are in vedere si reducerea pierderilor de caldura prin elementele constructiilor (inclusiv prin pardoseli), pardoselile din lemn sau lemn in combinatie cu alte materiale asigura o buna izolare termica, lemnul fiind recunoscut printr-o buna capacitate de izolare termica. Din acest motiv pardoselile pe baza de lemn sunt cunoscute ca "pardoseli calde" in comparatie cu pardoselile de gresie, marmura sau alte produse minerale care sunt conoscute ca "pardoseli reci

In plus pardoselile din lemn aduc produsul natural, ecologic si estetic cu culoarea si desenul specific, creand un ambient preferat de om in compozitie cu alte materiale.

Tendintele actuale de intoarecere la rustic , in domeniul constructiilor de locuit, au ca efect o revenire masiva spre vechile forme ale pardoselilor, cu utilizarea structurilor actualizate, bazate pe materialele actuale, ramanand ca stratul de uzura sa pastreze estetica specifica pardoselilor istorice

Desprinderea tot mai evidenta a omului modern de activitatile practice au dus la pierderea unor aptitudini si dexteritati, dupa care tanjeste si la care se gandeste cu multa dorinta si nostalgie. Industria pardoselilor a incercat sa creeze structuri care sa permita asamblarea lor simpla, de catre oricine, dand astfel posibilitatea infaptuirii acestor activitati in sistem familial, in grupuri de prieteni, etc.

2. Continutul propiu-zis.

Dsumelele sunt primele variante constructive ale pardoselilor pentru spatiile de locuit. In timp tehnica a evouat realizandu-se noi tipuri de pardoseli, asa ca s-a renuntat masiv la aceste tipuri de pardoseli, ele ramanand sa mai fie folosite in constructiile din mediu rural ca urmare a preturilor relativ mici. Pe baza aceleiasi observatii, aceste tipuri de pardoseli au ramas mult timp sa fie folosite in spatii socio-culturare (scoli, biblioteci, camine culturale) si administrative (primarii alte institutii publice). Aparitia altor tipuri de materiale cu rezistenta mare la uzura (placi de granit, gresie, placi de marmura) a facut ca institutiile publice si o parte din cele culturale sa renunte la dusumelele realizate din lemn.

In aceste conditii pardoselele clasice (dusumelele) au ramas sa mai fie regasite in spatii din ce in ce mai putine.

In ultima perioada tendinta de intoarcere ,,sentimentala a oamenilor catre ,,origini" a facut ca stilul rustic sa fie luat de arhitecti si proiectanti atat pentru constructiile noi, cat si pentru constructiile restaurate. In aceasta situatie, stilul rustic aduce din nou si in zonele urbane (cu predilectie in constructiile de tip casa particulara) pardoselile clasice. De aceasta data, aceste pardoseli vin sa completeze si prin culoarea intregala complementara la decorarea interioarelor.

2.1. Dscrieria tehnica:

Pardoselile clasice sunt structuri constituite dintr-un covor de scanduri fixate in constructii prin diverse solutii, structuriile si diversele solutii in constructii sunt diverse si trebuie sa aiba in vedere urmatoarele elemente:

tipul suprafetei in constructii pe care se fixeaza dusumeaua (placa de beton, grinzi de lemn, grinzi metalice)

nivelul din constructii la care se fixeaza dusumeaua (parter sau etaj);

caracteristicile specifice spatiului de la partea inferioara a dusumelelor (spatii deschise, spatii inchise, spatii incalzite sau neincalzite);

caracteristicele tehnice si de umiditate relativa a spatiului de la partea inferioara a dusumelelor;

caracteristicile de exploatare ale dusumelelor, rezistenta, tip de trafic, mod de protectie, de uzura, mod de intretinere.

Covorul constituit din scanduri de lemn masiv se realizeaza in specii lemnoase traditionale sau care sa se inscrie in conceptul general de decorare al interioarelor, in corelatie cu speciile lemnoase din care sunt executate.

Cele mai utilizate specii pentru realizarea covorului de uzura al dusumelelor sunt :

Rasinoasele (pin, molid,duglas, larice) pentru locuintele din zona rurala si pentru constructii cabaniere

Foioase moi (plop, tei) pentru locuinte din zone rurale si urbane in corelatie cu celelalte elemente din interior.

Foioase tari (stejarul, nucul, paltinul) pentru locuinte si spatii socio-culturale si administrative.

Specii exotice (mahon, polisandru) pentru spatii socio-culturale (muzee) si spatii de locuit foarte pretentioase, birouri de reprezentare.

Construirea covorului se realizeaza prin mai multe procedee si anume:

prin alaturarea scandurilor sau dulapilor, varianta avantajoasa din punct de vedere economic dar dezavantajoasa din punct de vedere functional pentru ca descrierea fortelor care actioneaza la exploatare se face independent in funtie de punctul de aplicare. Ceea ce duce la aparitia deformatiilor si implicita miscarii relantive dintre piesele de cherestea. Cresterea stabilitatii in functionare se poate realiza fie prin cresterea grosimii covorului de scanduri sau dulapi, fie prin reducerea distantei dintre elementele de sustinere (reteaua de grinzisoare).

Prin imbinare in lamba si uluc a pieselor de cherestea alaturate (cu sau fara folosirea adezivului) varianta avantajoasa din punct de vedere economic dar dezavantajoasa din punct de vedere functional pentru ca descarcarea fortelor care actioneaza la exploatare se realizeaza pe intreg covorul camerei realizand deformatii minime si implicit functionale si silentioase.

Prin imbinare cu lamba aplicata care prezinta avantajele la modalitatile de construire a covorului de scanduri la dusumelele clasice. Aceasta varianta poate fi mai avantajoasa din punct de vedere economic si functional deoarece:

Prezinta dezavantajul ca in cazul unei uscari necorespunzatoare in urma contragerii lamba devine vizibila si influenteaza negativ estetica generala.

Prin imbinare prin falt la jumatatea grosimii. Cand fixarea covorului se face prin sprijinirea pe falt a pieselor alaturate de cherestea din covor. Aceasta varianta prezinta toate dezavantajele economice si functionale din variantele de construire a covorului de scanduri la covoarele clasice prin lamba si uluc dar rezolva dezavantajul cu lamba aplicata.

Din analiza celor patru variante prezentate, prin alaturarea pe canturi drepte, prin lamba si uluc cu lamba aplicata, in falt se poate spune ca (prin lamba si uluc, cu lamba aplicata) prezinta cele mai bune avantaje functionale.

Alegerea variantelor de lucru trebuie facuta si in functie de dotarea tehnica si tehnologica a societatii comerciale.

Dispunerea pieselor de cherestea care constituie covorul de lemn masiv al dusumelei se poate face printr-o orientare in lungime sau latime pe care il echipeaza.

Grinzisoarele se realizeaza cu sectiune patrata sau dreptunghiulara sau sub forma trapezoida, atunci cand se inglobeaza partial in stratul de beton egalizat.

2.2 Descrierea procesului tehnologic:

Este alcatuit din mai multe procese tehnologice, in cadru are loc schimbarea formei, dimensiunilor, calitatii si proprietatilor fizico-mecanice ale materialelor supuse lucrarii prin mijloace specifice. Procesele tehnologice se pot realiza: manual sau mecanizat mixt. Succesiunea proceselor tehnologice in cadrul unui proces de productie formeaza fluxul tehnologic.

Uscarea (naturala sau artificiala) reprezinta aducerea lemnului la umiditatea necesara pentru folosirea acestuia.

Uscarea naturala costa in expunerea la aer a cherestelei, prin stivuirea ordonata a cherestelei, mentinerea acesteia la adapost de actiunea directa a precipitatiilor atmosferice si a razelor solare. Uscarea naturala are ca scop reduceria umiditatii pana cand aceasta ajunge in echilibru cu cea a mediului incojurator.

Prin uscarea naturala se obtine cherestea zvantata cu umiditatea de 24-30% si semi uscata cu umiditatea de 18-24%.

Uscarea artificiala se executa in incaperi specializate pentru acest tip de operatie. Uscarea artificiala are ca scop reducerea umiditatii pana cand aceasta ajunge la umiditatea dorita 8-12%.

Dupa uscarea cherestelei, aceasta este trecuta prin operatii de debitare; retezare, sectionare, spintecare.

- Retezarea (taieria transversala a capatalui unei piese);

- Sectionarea (taieria transversala a materiei prime);

- Spintecarea (taieria longitudinala a materiei prime).

Dupa operatiile de debitare urmeaza operatiile de prelucrare mecanica si anume:

-indreptarea;

-rindeluirea;

-frezarea;

Indreptarea suprafetelor se executa la masina de indreptat, la care se formeaza prin rindeluire o suprafata plana, care reprezinta baza tehnologica pentru operatiile ulterioare. Prelucrarea se executa pe o fata si un cant, sau pe o singura fata, urmarindu-se obtineria suprafetelor plane si perpendiculare intre ele (fata si cant) reglarea pozitiei mesei din fata, pentru grosimea de prelucrare de 1,5..3 mm si riglei de ghidare sub unghiul dorit.

Rindeluirea la grosime ; se executa dupa indreptarea prealabila a unei fete si a unui cant. Prin aceasta operatie se realizeaza precizia geometrica a sectiunii, prin fete paralele si perpendiculare intre ele precum si precizia dimensiunilor in limetele abaterilor prescrise.Pentru operatiile de rindeluire se folosesc cutite plane:

- pentru masina de indreptat se folosesc cutite subtiri avand grosimea de 2,53,5 mm si latimea de 30.60 mm.

- cutitele pentru masina de rindeluit la grosime sunt cutite groase prevazute cu gauri sau crestaturi pentru fixare cu suruburi in arborele portscula.

- cutitele se executa din otel carbon de scule OSC, sau din oteluri aliate

Frezarea se face pe masina de frezat normala tip MNF 10.

In industria mobilei si produselor finite, frezarea este de cele mai multe ori profilata. Pentru a asigura o prelucrare interschimbabila, profilele au fost normalizate si standardizate (parchet,usi,ferestre) reducandu-se astfel si tipodimensiunile frezelor profilate.

Urmeaza operatiile de slefuire si de finisare.

2.4. Norme de protectia muncii, PSI si de protectia mediului:

Organizarea muncii reprezinta ansamblul de masuri care trebuie luate pentru asigurarea continuitatii procesului de productie si marirea productivitatii muncii, in conditii de inbunatatire a calitatii lucrarilor si reducandu-se efortul uman, durata de executie si pretul de cost.

Norme generale de protectia muncii:

-legea 319/2006

-legea 90/1996

Legea securitatii si sanatatii muncii:

Actul normativ care reglementeaza normele de protectia muncii este legea nr 90/1996 reprezentata in 2002 sub ordinul 508/2002 si 933/2002.

Toate aceste normative cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munca si a inbolnavirilor generale.

Aceste normative au ca scop inbolnavirea si reducerea riscurilor care pot provoca accidentele de munca sau imbolnavirea profesionala.

Normele de protectie a munci cuprind prevederi specifice unor anumite sectoare de activitate.

Normele specifice prelucrarii mecanice a lemnului sunt reglementate prin ordinul 46/2001.

Norme de protectie a munci in ateliere de tamplarie :

- la intrare in schimb muncitorul se va prezenta odihnit si cu echipament de protectie corespunzator pentru operatiile pe care le executa.

- in incinta unitatii si in ateliere circulatia se face pe cai de acces.

- transportul pieselor de la un loc la altul se face cu mijloace de transport.

- accesul in sectoare la locu de munca in care nu a fost instruit este interzis.

- nu se fac interventii la tablourile electrice daca nu exista calificare in acest sens.

- nu paraseste locul de munca fara stirea maistrului instructor.

- in caz de accident anunta imediat seful ierahic superior iar pe urma acorzi primul ajutor.

-aduce la cunostinta sefului ierarhic superior orice abateri de la normele de protectie a muncii savarsite de alte persoane la locul de munca.

Legia 319/2006 :

In prezent are ca scop instruirea de masuri privind promovarea inbolnavirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.

Ansamblul de masuri luate in toate etapele protectiei de munca in scopul riscurilor profesionale reprezinta prevenirea accidentelor de munca.

Norme de protectia muncii la ferastraele circulare;

- cutitul divizor se monteaza in spatele discului circular, atat la ferastraele cu o panza, cat si la cele cu mai multe panze.

- fiecare disc va fi protejat cu capote de protectie pentru a impedica patrunderea mainilor in zona de taiere

- la prelucrarea pieselor scurte (spintecare) se vor folosi inpingatoare din lemn (pentru piese mai scurte de 400 mm).

- este interzisa folosirea discurilor fisurate, crapate sau cu mai mult de trei dinti lipsa, sau cu doi dinti consecutiv rupti,

-este interzis ca muncitorul, sa stea in planul de taiere a discului circular; el va sta in pozitia laterala.

Norme de protectia munci la masina de indreptat ;

- masina de indreptat este prevazuta cu aparatoare de tip evantai asezata deasupra arborelui portscula.

- aparatoarea trebuie sa fie presata permanent pe rigla de ghidaj, asfel incat sa elibereze arborele numai la avansul piesei ce se prelucreaza.

piesele scurte se vor prelucra numai cu dispozitive de inpingere, avand suprafete de contact cu piese din lemn

Masuri de protectie a munci la masina de rindeluit ;

- se va verifica functionarea perfecta a cilindrilor de avans pentru a evita inpingerea sau tragerea pieselor.

- dispozitivul cu ghiare de retinere a materialului va fi in stare perfecta de functionare .

- nu se va lucra fara fixarea capotei de protectie a arborelui de lucru si nu se va lucra fara racordarea masinii la instalatia de exhausare.

PSI:

Ordonanta guvernamentala 066/1997

-legea 212/1997

-legea    69/1991

Ordinul 101/2001

Fumatul si focul deschis sunt interzise acestea putandu-se efectua doar in locuri special amenajate .

- caile de acces vor fi mentinute in permanenta libere.

2.5. Metode si solutii tehnice de fixare in constructii .

Pardoselile ca si tavanele se pot realiza in multe variante constructive prezentate in continuare.

Dusumele brute: se confectioneaza din scanduri batute alaturate pe grinzile planseelor.

Dusumele oarbe : se confectioneaza din scanduri. Acestea sunt batute cu interspatii de 1,5 cm, cand se fixeaza pe grinzi (grinzisoare), sau cu interspatii de 2-3 cm, cand se fixeaza pe asfalt. Se folosesc de obicei ca suport pentru pardoseala din parchet sau PAL.

Dusumele profilate : sunt compuse din scanduri cu grosime de 3-4 cm si latimea de aproximativ 15 cm, rindeluite si profilate in diferite forme. La aceste dusumele se aseaza, in lungul peretilor, pervarzuri profilate de 3-4 cm grosime.

Pardoseli din parchet : parchetul poate fi montat pe diferite suporturi, pe dusumele oarbe, pe suport din placi poroase de PFL, pe suport din placi prefabricate din fibro-beton, pedala flotanta pe mastic bituminos.prefabricate din fibro-beton, pedala flotanta pe mastic bituminos.

Pardoseli din pavele de lemn : pavelele sunt confectionate din stejar sau fag si pot avea forme prismatice cu lungimea de 6-25 cm, sau cilindrice, cu =7-15 cm. Inaltimea pavelelor este de 6,8,10 sau 12 cm. Pentru o rezistenta la uzura mai buna pavelele se aseaza cu fibrele perpendiculare pe suprafata pardoselei si se pot inpregna cu substante antisteptice uleioase, evidandu-se putrezirea lemnului, rosturile dintre pavele se umple cu mastic bituminos cald la marginea pardoselii, catre pereti se aseaza o scandura pe muchie. De la aceasta scandura la perete se lasa un rost de 3 cm, care se umple cu mastic de bitum. Acest tip de pardoseala se foloseste mult la constructiile industriale sau agrozootehnice

Pardoseli din placi fibro lemnoase : pot fi alcatuite din placi extra dure mari, cu grosime de 4-6 mm, lipite pe un strat de mortar . Aceste placi se pot aseza pe un strat de placi fibro-lemnoase poroase bitumate, cu grosime de 16-20 mm, pentru a se obtine o izolare mai buna. Pardoselile pot fi alcatuite si din placi conbinate care inlocuiesc cele doua straturi de placi descrise anterior. Placile combinate sunt confectionate din placi extradure incheiate din fabrica pe placi izolatoare si au dimensiuni mai mici (3030 cm) . Canturile acestor placi sunt profilate (cu falt sau lamba si uluc) pentru inbinare. Placile combinate se pot aplica pe suporturi din placi fibro lemnoase poroase de dimensiuni mari, care se lipesc pe o sapa de egalizare din mortar de ciment sau se pot aseza intr-un strat de nisip.

Dusumele fixate pe grinzi sau grinzisoare : In acest caz, grinzisoarele se prind provizoriu cu scanduri sau sipci , batute cu cate un cui la aproximativ 60 cm, din axa in axa , pentru a nu se deplasa. Cele fixate in asfalt se monteaza in mod asemanator, turnandu-se fasii de asfalt sub ele. Se interzice fixarea grinzisoarelor direct pe pamant, in acest caz asternandu-se sub el un strat de pamant sau moloz uscat, de 10-15 cm. Dusumelele se bat incepand de la un perete al incaperii. Scandurile necesare se aseaza in parchete de 5-7 bucati la o distanta aproximativa egala cu latimea scandurilor dintr-un parchet. Se lasa la perete un spatiu liber de 2-3 cm. Fiecare scandura se fixeaza pe grinzisoare sau grinzi cu cel putin doua cuie batute pe diagonala. Scandurile se bat, de obicei incepand de la partea opusa usii de intrare, asezandu-se in directia acestei usi. Pentru a nu se stirbi profilul dusumelelor, baterea lor se face prin intermediul unei sipci. Ele se fixeaza cu cate un cui batut inclinat in ulucul fiecarei scanduri, pe fiecare grinzisoara.

Dusumelele profilate au avantajul ca, prin uscare, spatiile dintre scanduri nu raman libere, iar cuiele se pot bate in interiorul ulucului, deci nu sunt vizibile si nu impedica intretinerea pardoselii.

Pardoseli din parchet acestea se pot monta dupa cum s-a vazut inainte, pe mai multe tipuri de suporturi : pe dusumea oarba din scanduri sau PAL, in mastic bituminos , pe placi prefabricate din fibrobeton pe mortar de ciment, beton sau placi poroase, pe dale

Fixarea lamelelor de parchet pe dusumeaua oarba se face cu doua sau trei cuie lungi (40 mm) . Acest mod mod de montare are avantajul ca este relativ ieftin si se poate practica pe orice tip de planseu. Dezavantajul insa, il constituie consumul mare de material lemnos si inaltimea mare a pardoselii.

Dupa montarea pardoselii aceasta se uda, se rindeluieste cu un cutit (tiglind) rezultand o suprafata perfect neteda. Parchetul se poate finisa si cu o ceara de parchet (1-3 straturi subtiri), dupa care se lustruieste cu o carpa moale, fie cu lacuri pentru parchet ( parchetul se poate colora inainte de lacuire)

La fixarea in mastic bituminos (30-40% bitum; 40-55% calc; 15-20% nisip), aceasta trebuie sa aiba o grosime de 1 cm, la parchet asfel; se intinde masticul cald pe suprafata planseilor din beton armat si pe un suport de beton pe care se aranjeaza lamelele de parchet. Avantajul acestei metode il constituie consumul redus de material lemnos insa pardoseala nu se poate curata cu derivate din petrol (deoarece dizolva bitumul) si nu se pot amplasa instalatii sub pardoseala.

La fixarea parchetului pe placi prefabricate din fibrobeton (amestec de ciment, apa, agregate vegetale, si substante mineralizate), aceasta se monteaza in mastic bituminos, in nisip sau pe un strat fonoizolator cu pudreta de cauciuc. Parchetul se prinde in cuie direct pe aceasta placa. Dezavantajul este ca, in timp slabeste frecarea dintre cui si placa si parchetul se misca.

La fixarea lamelelor de parchet pe mortar de ciment, beton sau placi poroase, lipirea se face cu aracet putandu-se folosi parchet gros (17 sau 22mm) cat si lamelare (g=10mm) . Pentru ca pardoseala sa fie de calitate, stratul suport trebuie sa fie plan si rigid.

La fixarea stratului de parchet sau dusumea pe un suport confectionate din dale (de cel putin 35 mm grosime) care floteaza pe un strat cu propietati fono izolatoare (polistiren, placi aglomerate, din fibre de sticla, pudra de cauciuc lemn, etc), stratul fonoizolator este asfel montat incat stratul de parchet si suportul din dale nu au contact direct cu planseele sau peretii.

Indiferent de modul in care este realizata pardoseala din parchet de-a lungul peretilor (pe margine si acelasi plan cu suprafata parchetata) se fixeaza frize de parchet confectionate din lamele speciale care pot avea lungimi de 1-2,5 m si latimea de 65-115 mm. Frizele se bat la circa 1-1,5 cm de perete iar latimea de 65-115 mm. Frizele se bat la circa 1-1,5 cm de perete rostul respectiv acoperandu-se cu pervarzuri fixate pe parchet in cuie.

Dusumelele fixate in asfalt scandurile se asaza cu interspatii de 2-3 cm. Pe pene din lemn groase de 1-2 cm. In rosturi se toarna asfalt topit care patrunde si sub scanduri.

Dusumele oarbe din PAL : In acest caz, se aplica pe planseu sau pe panouri substante hidrofuge, iar pe grinzisoare substante antiseptice. Trebuie luate de asemenea masuri ca dusumeaua sa se ventileze. Placile se fixeaza in cuie.Marginile sa fie paralele cu peretii, ramanand insa nefixate, iar rostul se acopera cu pervarzuri.

Dusumelele profilate : Aceste dusumele trebuie strinse bine. Stringerea se poate face in mai multe variante; folosindu-se scoabe si pene cu dispozitiv alcatuit dintr-un cornier cu suport triunghiular sau dispozitiv metalic prevazut cu jug. In al doilea caz stringerea se realizeaza tot cu ajutorul penelor putandu-se fixa deodata 10-12 scanduri. Se procedeaza in felul urmator : scandurile se aseaza in parchet cu lamba spre perete se bate prima scindura se alatura si celelalte si se fixeaza apoi trei dispozitive -unu la mijloc iar celelalte la cate 1/3 din deschidere -prinzandu-se la capat in svandura montata. Apoi se bat scandurile incepind cu cea de la margine. Dupa ce s-a fixat jumatate din numarul cuielor se scot dispozitivele si se reia montarea scandurilor pana se acopera intreaga suprafata.

La strangerea cu dispozitiv metalic prevazut cu jug se procedeaza in felul urmator: se fixeaza dispozitivul pe grinda se introduce contrapana si apoi pana cu ulucu, se bate pana tinand contra pana cu picioru pana se strang scandurile atat cat este necesar. Apoi se fixeaza scandura de margine in cuie, la cate doua grinzi, se slabeste pana si se scoate cuiu.

3.Bibliografie

1.Editura. Marculescu D.-Constructi moderne din lemn. Editura Tehnica. Bucuresti 1983.

2. Editura didactica si pedagogica , RA,BUCURESTI-1993

3.Conform informatilor de internet