PLANSEE

Plansee din lemn

Dupa modul de dispunere a grinzilor, pot fi:

plansee cu grinzi aparente;

plansee cu grinzi mascate.

Planseul cu rol de saiba orizontala

Planseul asigura conlucrarea elementelor verticale in vederea preluarii incarcarii orizontale (seism, vant). Se considera planseul cap grinda-perete continua, cu reazeme elastice.

Repartizarea incarcarilor orizontale la elementele portante verticale (pereti portanti, cadre) se dace in functie de rigiditatea in plan orizontal a planseului.

In functie de aceasta rigiditate planseele pot fi:

1) foarte rigide: EI = ., se considera ca reazemele sunt de tip elastic:

2) Planseu cu rigiditate .. Deplasarile sunt diferite:

3) Planseu cu rigiditate foarte mica:

3.1) Pentru o incarcare simetrica, planseul se considera ca oglinda continua absolut rigida. Forta care se distribuie peretilor este:   

S_i = m_i S;   

unde: m_i = coeficient

S = rezultanta tuturor fortelor orizontale

3.2) Reazemele elastice sunt distribuite simetric. Deplasarile tuturor reazemelor elastice sunt egale iar reactiunea de pe un reazem este:

unde: r_i = deplasarea orizontala a unui reazem "I" produs de o forta egala cu unitatea.

Incarcarea orizontala se distribuie peretilor proportional cu rigiditatea lor. Daca rigiditatile sunt egale atunci d₁ = d₂ = d₃ = . = d_n

, unde n - numarul reazemelor

3.3) In cazul in care rigiditatea planseului este foarte mica in comparatie cu cea a reazemelor, reactiunea de pe orice reazem este egala cu suma reactiunilor .

Observatie: Planseele din b.a. monolit cu rigiditatea comparativa cu cele din lemn si mai mare decat cele din b.a. prefabricat.

Se recomanda un anumit raport intre dimensiunile in plan ale cladirii, in functie de tipul de planseu:

Directia de actiune a incarcarilor orizontale	Tip planseu b.a.	B / L	B   L
Longitudinala	- monolit - prefabricat
Transversala	- monolit - panouri prefabricate monolitizate	> 1 : b
	- fasii prefabricate cu suprabetonare monolita	< 1 : b
	- prefabricate fasii	< 1 : 2

G = 0,425 E

Pentru grinda pe reazeme elastice se vor determina eforturile M si T si se verifica efortul de intindere si compresiune rezultate din incovoierea planseului. Verificarea la forta taietoare a planseului se va face cu luarea in considerare a fortei taietoare din incarcarile orizontale si verticale.

CONSTRUCTII CU PLANSEE SUSPENDATE

Utilizarea in Germania si USA incepe in 1920. Structura este formata din reazem central, dispozitive de agatare si plansee suspendate.

1 - nucleu central;

2 - plansee suspendate

3 - dispozitiv de suspendare a planseului;

4 - ancoraj;

5 - grinzi de contur;

6 - contrafise.

Grinzile sunt in forma de T sau I si reazema pe elemente portante (pereti portanti sau rigle de cadre).

Se utilizeaza pentru incarcari si deschideri mari; se recomanda ca in zonele seismice sa se faca o suprabetonare generala de 4 . 5 cm.

SCARI

Scara este elementul de rezistenta care asigura legatura intre nivelele unei cladiri. De asemenea asigura accesul in cladire si permite evacuarea rapida in cazuri exceptionale.

Clasificari:

Ø     dupa rolul functional:

monumentale: amplasate la intrarea in cladiri social-culturale, teatre, muzee;

principale: deservesc in mod curent cladirea si pentru evacuarea rapida in caz de incendiu;

secundare: pentru comunicatii de serviciu (pot fi pe fiecare etaj sau numai pe anumite etaje).

Ø     dupa materialul de constructie:

din beton armat monolit sau prefabricat;

din piatra naturala;

din lemn;

din metal.

Ø     dupa pozitia in cladire:

exterioare;

interioare (amplasate in casa scarii).

Ø     dupa forma in plan si modul de dispunere a treptelor:

cu una sau mai multe rampe;

continue sau intrerupte de podeste;

cu rampe curbe sau in spirala;

cu trepte balansate.

Forme in plan

O scara este formata din elemente de rezistenta: rampe si podeste.

Rampa este elementul de rezistenta inclinat ce sustine treptele.

Podestul sau odihna este un element de rezistenta orizontal.

Podestele pot fi: de pornire, de sosire, intermediare.

Linia pasului: linia virtuala care indica sensul de urcare, amplasata la 60 cm de bancul inferior.

Spatiul in care este amplasata casa scarii. La proiectarea scarii se vor respecta normele PSI.

Raportul minim    ;

unde: S_f - suprafata ..

S_p - pardoseala

Casa scarii:

va fi separata de restul cladirii prin pereti si usi;

va fi ventilata si luminata natural; se admite iluminarea artificiala numai in cazul in care se asigura posibilitatea de functionare in orice moment a unui sistem de iluminat artificial, automat, pentru cazuri de avarie sau incendii si a unui sistem de ventilare a casei scarii, actionat di interioarul acesteia ..

Dimensionarea rampelor si podestelor

Latimea rampelor si podestelor se va stabili astfel incat sa se asigure evacuarea rapida in caz de pericol. Se considera ca evacuarea din cladire se va face in fluxuri. Latimea scarilor se va determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri: F.

N - numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare, stabilit in functie de destinatia cladirii;

C - capacitatea de evacuare a unui flux, definita ca numar total de persoane care se evacueaza prin fluxul respectiv pe toata durata perioadei de evacuare.

Latimea libera a rampelor si podestelor se stabileste in functie de tipul cladirii si tipul de scara (principala sau secundara). Latimea maxima sa nu depaseasca 2,40 m.

Intre doua rampe suprapuse sau intre o rampa si elementele de planseu:

- Hmin = 2,0 m la scarile principale;

= 1,90 m la rampele de acces la pod sau subsol

Caile de evacuare se amenajeaza conform normelor PSI, respectandu-se lungimea de la usa cea mai indepartata pana la usa de evacuare.

Observatie: Distantele in interiorul apartamentului de locuit nu se limiteaza.