CAIET DE SARCINI INSTALATII INTERIOARE DE APA EXECUTATE CU CONDUCTE DIN POLIPROPILENA

CAIET DE SARCINI

INSTALATII INTERIOARE DE APA EXECUTATE CU

CONDUCTE DIN POLIPROPILENA

GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice de executie si montare a lucrarilor de instalatii sanitare interioare executate cu conducte din polipropilena (PP), calitatea materialelor si echipamentelor, normativele, standardele si legislatia ce trebuie respectate, precum si prevederi de protectie a muncii, P.S.I., probe si verificari ale instalatiei interioare de apa.

Date tehnice generale

Se vor prezenta in continuare datele tehnice aferente tubulaturii, fitingurilor si armaturilor din PP ce se vor folosi la realizarea instalatiei interioare de apa rece si apa calda de consum.

Caracteristicile generale ale materialului

Caracteristicile generale ale polipropilenei sunt evidentiate in urmatorul tabel:

Din punct de vedere chimic, PP este un material termoplast partial cristalin rezultand din fractionarea si cracarea benzinei de distilare primara. PP nu va fi folosita la transportul hidrocarburilor sau in medii in care poate veni in contact cu acestea.

Domenii de utilizare

Conductele din PP (tuburi, fitinguri, armaturi) se pot utiliza la:

instalatii interioare de apa rece si apa calda de consum cu temperatura mai mica de 60 ⁰C pentru PP-R, Pn 20, sau mai mica de 70 ⁰C pentru PP-R, Pn 25, in locuinte, cladiri social-culturale si anexe sociale ale cladirilor de productie;

bransamentele si retelele exterioare de alimentare cu apa rece si apa calda de consum aferente tipurilor de constructii descrise anterior;

retele interioare si exterioare de apa rece, apa calda de consum sau tehnologica pentru cladiri de productie, agricole sau zootehnice.

Conductele din PP nu se vor utiliza la:

instalatiile interioare de apa pentru stins incendiile: sprinklere, drencere, hidranti, etc.;

instalatiile in care conductele sunt asezate in locuri unde, in timpul exploatarii nu au protectie eficace impotriva loviturilor;

instalatiile sub presiune in aer liber neprotejate la razele solare sau impotriva inghetului.

Conditii de utilizare

In functie de presiunea de utilizare si de temperatura apei, conductele din PP se pot utiliza astfel:

tevile din PP-R tip Pn 4, Pn 6, Pn 10, Pn 16 pentru transport si distributie apa rece potabila, conform avizului Ministerului Sanatatii;

tevile din PP-R tip Pn 20, Pn 25 pentru apa calda de consum cu temperatura maxima de 60 ⁰C si cu presiunea in instalatie de maxim 10 bari;

tevile din PP-R sau PP-H tip Pn 10 Pn 25 pentru fluide industriale.

Avantajele folosirii conductelor din PP

Dintre avantajele folosirii conductelor din PP se pot mentiona urmatoarele:

realizarea de instalatii de apa rece si apa calda de consum in formele cele mai diversificate si cu o mare garantie in timp;

conductivitatea termica redusa a materialului conduce la pierderi mici de caldura ale fluidului transportat si la o drastica diminuare a efectului de condensare pe suprafetele exterioare ale tubulaturii;

datorita structurii foarte omogena si compacta, rugozitatea absoluta a suprafetei interioare a tubului este extrem de redusa, rezultand o valoare scazuta a pierderilor de sarcina specifice in tuburile de apa rece si apa calda de consum, clasa de presiune Pn 20, pentru care parametrii maximi de functionare (pe durata de 50 de ani) sunt: temperatura maxima de 60 ⁰C si presiunea maxima de 10 bari;

rezistenta sporita la fenomenul de stress-cracking;

durata normata de viata de 50 de ani;

fiabilitate mare in timp a conductelor sub presiune;

siguranta totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate nationale si internationale;

insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;

masa scazuta a conductelor;

siguranta si simplitatea sistemelor de imbinare;

economicitate.

STANDARDE, NORMATIVE SI LEGISLATIE DE REFERINTA

La executia si exploatarea instalatiilor interioare de apa se vor respecta urmatoarele:

DIN 8077 - Tevi din polipropilena (PP). Dimensiuni.;

DIN 8078 - Tevi din polipropilena (PP). Conditii generale de calitate.;

NI-RPU 95-96 - Tevi din polipropilena;

ISO 7279-1984 - Fitinguri din polipropilena pentru conducte sub presiune. Imbinare sudata prin fuziune cu ajutorul sculelor incalzite. Serii metrice. Dimensiunile imbinarilor.;

ISO 8242-1989 - Robinete din polipropilena pentru conducte sub presiune. Dimensiuni de baza. Serii metrice.;

ISO 3609-1977 - Tevi din polipropilena. Tolerante asupra diametrului exterior si grosimea peretelui.;

STAS 2378-1979 - Robinete cu ventil de colt din fonta, Pn 10. Dimensiuni.;

Stas 9154-1980 - Armaturi pentru instalatii. Conditii tehnice generale de calitate.;

STAS 6480-1980 - Armaturi pentru instalatii sanitare. Robinet cu ventil drept din fonta Pn 10.;

STAS 10400/1 - Robinete de reglare cu ventil.;

STAS 10400/2-1976 - Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie.;

Stas 1733-1989 - Garnituri nemetalice pentru suprafete de etansare plane, Pn 2,5 Pn 40.;

I 9-1994 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.;

I 9/1-1996 - Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare;

GP-043/1999 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena;

NP 003-1996 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena;

C 142-1985 - Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de instalatii;

C 16-1984 - Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros;

P 118-1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

O.M.I. nr. 775/22.07.1998 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor;

C 300-1994 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

N.G.P.M.-1996 - Norme generale de protectie a muncii;

Ord. 9/H-1993 M.L.P.A.T. - Regulament privind protectia muncii si igiena muncii in constructii;

Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii;

C 56-02 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor;

H.G. nr. 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente constructiilor.

MOSTRE SI TESTARI

Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:

tuburi PP-R, Pn 20;

fitinguri PP-R;

robineti cu sfera;

robineti din polipropilena.

Toate acestea trebuie sa prezinte suprafete netede, fara bavuri sau defecte interne.

Pentru materialele importate se vor aduce certificatele (agrementele) de omologare pe plan intern si avizul Ministerului Sanatatii.

Tubulatura din PP trebuie sa fie verificata din punctul de vedere al:

- caracteristicilor fizice si mecanice conform urmatorului tabel:

- caracteristicile dimensionale:

- diametrul exterior mediu se masoara cu ajutorul circometrelor prin masurarea circumferintei tevii. In cazuri speciale, diametrul se poate determina prin masurarea a doua sau mai multe perechi de diametre exterioare masurate perpendicular intre ele;

- grosimea peretelui cu micrometrul sau sublerul.

MATERIALE SI PRODUSE

Toate materialele si produsele din PP folosite la executarea instalatiilor interioare de apa vor fi insotite de certificatele de calitate, declaratii de conformitate, agremente tehnice, avize sanitare si vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele interne sau in normele interne ale unitatilor producatoare.

Materialele folosite sunt urmatoarele:

a.      tubulatura si fitinguri din PP, Pn 20 bari;

b.      robineti cu sfera;

c.      robineti din PP.

LIVRARE, MARCARE, MANIPULARE SI TRANSPORT, DEPOZITARE

Livrare

Tevile sunt produse in culoare uniforma (alb, bleu sau alta culoare la cerere) la lungimi standard sau la lungimi convenite cu beneficiarul.

Lungimile de taiere standard sunt:

- 4000 10 mm;

- 6000 10 mm.

Lungimile de taiere standard sunt lungimile utile ale tevilor.

Tevile de presiune avand diametrul 63 mm se ambaleaza legate in saci de rafie sau de polietilena. Pachetele contin, in functie de diametru, un anumit numar de tevi si greutatea pachetului este precizata in urmatorul tabel:

Fiecare pachet este insotit de o eticheta pe care este precizat produsul, cantitatea existenta in pachet si lotul de fabricatie.

Tevile de presiune avand diametrul superior valorii de 63 mm se ambaleaza cu sau fara ajutorul suportilor injectati din polipropilena in juguri de lemn rigidizate cu coltare si banda metalica.

La intelegere cu beneficiarul, tevile din PP avand diametrul de 50 mm si 63 mm se pot livra ambalate in juguri de lemn. Numarul de tevi din PP ce se ambaleaza intr-un palet este dependent de diametrul tevii.

Toate acestea vor fi insotite de:

- declaratia de conformitate;

- certificatul de garantie;

- avizul sanitar;

- factura de insotire a marfii.

Marcarea tubulaturii din PP

Tubulatura din PP este marcata continuu, direct pe linia de extrudare, la intervale de cca. 1 m. marcajul cuprinde, in clar, urmatoarele informatii:

- nume producator;

- materia prima folosita;

- standardele de produs;

- presiunea nominala;

- diametrul exterior si grosimea peretelui;

- data fabricatiei;

- numar utilaj.

Manipulare si transport

In timpul transportului, tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor pentru a se evita deteriorarea capetelor datorita vibratiilor si loviturilor. Trebuie evitate curbarile excesive ale tevilor si contactele suprafetelor acestora cu corpuri ascutite sau abrazive si, de asemenea, cu substante agresive pentru PP.

Nu se recomanda depozitarea peste tevi sau fitinguri a altor materiale care pot duce la deformarea lor in timpul transportului

Legaturile de fixare a tevilor trebuie sa fie realizate din funie de canepa, nailon sau ceva similar, tevile fiind astfel protejate in zona de contact cu legaturile.

Incarcarea si descarcarea , ca si in cazul altor materiale de aceeasi natura, trebuie facuta cu atentie. Tevile nu trebuie trantite si/sau tarate in timpul operatiilor de incarcare/descarcare din remorcile auto, manipulare trebuind sa se faca dupa prinderea acestora. Manipularea se va face evitandu-se contactul tevilor si fitingurilor cu substante agresive si cu corpuri abrazive sau ascutite.

La scaderea temperaturii mediului ambiant creste posibilitatea ruperii (spargerii) tevilor si fitingurilor din PP. in aceste conditii, toate operatiunile de manipulare, transport, depozitare, montare, etc. trebuie efectuate cu precautiunile necesare.

Depozitare

Tevile din PP se depoziteaza pe sortimente, in mod diferit, functie de modul de ambalare.

Tevile ambalate in saci de rafie sau de polietilena se depoziteaza pe sortimente, in locuri special amenajate, avandu-se grija ca inaltimea de stivuire sa fie mai mica de 1 m si sa nu fie puse in contact cu substante chimice agresive.

Tevile ambalate paletizat se depoziteaza pe sortimente, in locuri special amenajate, avandu-se in grija sa nu se suprapuna paletii direct unii peste altii si sa nu fie puse tevile in contact cu substante chimice agresive.

Tevile din PP ambalate in juguri de lemn se depoziteaza avandu-se grija sa nu se puna direct jugurile unele peste altele.

Robinetii de trecere si fitingurile se depoziteaza separat pe sortimente si tipo-dimensiuni, intr-un compartiment cu destinatie precisa.

Pastrarea tuturor materialelor se va face in depozitele de materiale ale santierului cu respectarea normelor in vigoare privind protectia muncii si prevenirea incendiilor.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Generalitati

Problema de baza a organizarii lucrarilor se rezolva prin stabilirea metodelor optime de executare a instalatiilor interioare de apa cu folosirea utilajelor necesare, a sculelor speciale, aplicand tehnica cea mai avansata in metoda de flux continuu de executie.

Astfel, se recurge la:

- stabilirea unui plan calendaristic rational de esalonare a executarii lucrarilor;

- determinarea necesarului de materiale si stabilirea corespunzatoare a mijloacelor pentru executarea la timp a lucrarilor;

- stabilirea necesarului si a surselor de aprovizionare a santierului cu energie electrica, apa, etc.

Pentru executarea lucrarilor realizate din aceste materiale se vor respecta traseele si diametrele conductelor conform prevederilor din piesele desenate.

Executarea instalatiilor interioare de apa se va face coordonat cu celelalte instalatii. Aceasta coordonare se va urmari pe intregul parcurs al executiei, incepand de la trasare.

La traversarea planseelor s-au peretilor din beton armat se vor folosi golurile prevazute in proiect. In acest scop, se va urmari realizarea acestora de catre constructor, care are obligatia sa le execute o data cu turnarea structurilor respective.

Verificarea materialelor

La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale si echipamente care corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului, standardelor tehnice in vigoare specifice fiecarui tip de materiale precum si agrementelor tehnice unde este cazul.

Inaintea punerii in opera, toate materialele se vor supune unui control vizual pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le reduca starea tehnica si calitativa (deformari sau blocari la aparataje, starea filetelor, functionarea armaturilor, etc.); se vor remedia eventualele defectiuni si se vor inlocui materialele si echipamentele care, prin remediere, nu pot fi aduse in stare corespunzatoare.

Manipularea si depozitarea materialelor

Incarcarea si descarcarea materialelor componente ale instalatiei interioare de apa trebuie protejate de deteriorari in timpul manipularilor la incarcare, transport si descarcare.

Depozitarea tevilor din PP se face in rastele metalice pentru a le proteja de actiunile mecanice, pe suprafete orizontale, drepte si netede, sprijinite continuu pe toata lungimea lor, in stive care sa nu depaseasca 1 m inaltime.

Nu se vor efectua transporturi de alte materiale asezate deasupra tevilor din PP.

Depozitarea pe santier a tevilor din PP se va face in locuri ferite de intemperii si de actiunea directa a razelor solare.

Temperatura de depozitare pentru tevile din PP se recomanda sa fie cuprinsa intre + 5 ⁰C si + 40 ⁰C.

Fitingurile si piesele auxiliare se vor aranja in rafturi, pe sortimente si dimensiuni.

In timpul verii, tevile si fitingurile din PP se transporta acoperite cu prelate.

Este interzisa tararea sau rostogolirea tevilor, acestea manipulandu-se numai prin ridicari.

Tehnologia de executie

Executia lucrarilor de instalatii interioare de apa comporta trei faze principale:

lucrari pregatitoare montarii;

lucrari de montaj;

lucrari executabile dupa montare.

Lucrari pregatitoare montarii

Aceste lucrari constau din:

- analiza proiectului instalatiei interioare de apa si corelarea lui cu celelalte instalatii (electrice, canalizare, incalzire, etc.), in special pentru traseele comune;

- stabilirea necesarului de materiale in vederea aprovizionarii santierului;

- confruntarea proiectului cu terenul, urmarindu-se traseul conductelor, nodurile importante, amplasarea dispozitivelor de dilatare, elementele de constructie de care se vor prinde elementele fixe;

- trasarea instalatiei care incepe prin stabilirea cotei pardoselii finite materializata printr-o linie de-a lungul incaperii fata de care sunt date toate cotele de referinta. Se vor insemna printr-o linie plina cu creta sau cu un creion colorat axele conductelor. Pe fiecare linie se va inscrie diametrul tevii si, in acelasi timp, se vor insemna punctele in care exista ramificatii, legaturi la coloane, schimbari de sectiune, armaturi, suporturi mobile si/sau fixe, dispozitive de preluare a dilatarilor, locul de amplasare a obiectelor sanitare, indicandu-se dimensiunile si caracteristicile operatiei de montare. Orice modificare de traseu sau de amplasare se va face numai cu acordul proiectantului;

- pentru conductele montate ingropat, trasarea se va face cat timp constructia este in rosu;

- pentru conductele montate aparent, trasarea se va face numai dupa tencuirea peretilor. La trecerile prin pereti si plansee se vor prevede in mod obligatoriu protectii;

- se verifica daca strapungerile din pereti si plansee sau santurile au fost executate conform proiectului de catre constructor (daca au fost prevazute) si daca acestea corespund cu proiectul de instalatii. Daca aceste lucrari au fost executate necorespunzator, se completeaza, iar daca nu au fost prevazute in proiectul de constructii se vor executa de catre instalator;

- controlul cu ochiul liber al tuturor materialelor ce urmeaza a fi montate, daca nu au suferit degradari calitative, deformari de sectiuni, daca nu sunt corpuri straine in interiorul tevilor, blocari la armaturi, deteriorari de filete. Defectiunile gasite se vor remedia, iar daca nu este posibil, elementele cu defectiuni iremediabile se vor inlocui. La executarea lucrarilor se vor folosi numai materiale si utilaje corespunzatoare tehnic si calitativ.

Lucrari de montaj

Aceste lucrari necesita urmatoarele operatii:

- montarea pe pardoseala a unor tronsoane cat mai lungi de conducta pentru reducerea la strictul necesar a operatiunilor de imbinare ce se executa la inaltime sau in locuri mai putin accesibile;

- fixarea pe pereti si plansee a dispozitivelor de sustinere sau fixare: suporti, bratari;

- asamblarea tronsoanelor de conducta pe suporti sau in bratari. Dupa montarea fiecarei portiuni de conducta, capetele ramase libere se vor astupa cu capace (dopuri) speciale;

- efectuarea legaturilor la obiectele sanitare;

- verificarea pantelor de montaj;

- efectuarea probelor.

Lucrari executabile dupa montare

Lucrarile executabile dupa montare sunt urmatoarele:

- astuparea spargerilor si strapungerilor cu mortar de ciment sau cu beton;

- mascarea cu rabit sau cu ghips/carton daca este cazul;

- diferite lucrari de finisaj.

Reguli pentru trasarea instalatiei si luarea masurilor la pozitie

Prin operatia de trasare se intelege stabilirea cotelor de montare a conductelor de distributie si a punctelor consumatoare de apa din cladire. Trasarea instalatiei interioare de apa se face pe baza datelor din proiect si a planului de coordonare a tuturor retelelor de conducte (apa rece, apa calda de consum, canalizare, etc.) ce se monteaza in aceeasi cladire.

Operatia de trasare a instalatiilor incepe in faza in care peretii sunt inca netencuiti, iar pardoseala incaperilor neturnata. De aceea, este necesar sa existe un element comun de referinta, element numit linia la 1 m sau linia vagris situata la inaltimea de 1 m de la cota pardoselii finite. Inaltimea ei se stabileste intr-un punct in care se cunoaste cu precizie cota pardoselii finite si se transmite in fiecare incapere prin intermediul unui furtun de nivel. Fata de aceasta linie se stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de apa si a conductelor din instalatie.

Trasarea in plan orizontal a instalatiei interioare cuprinde urmatoarele:

- stabilirea amplasarii conductelor principale de distributie si a cotelor de amplasare a reazemelor sau a elementelor de fixare pentru conducte;

- pozitiile si cotele de amplasare a coloanelor si a golurilor necesare pentru trecerea acestora prin plansee, iar in cazul conductelor montate ingropat, pozitiile sliturilor ce trebuie executate in zidarie;

- pozitiile punctelor de consum a apei (armaturile obiectelor sanitare).

Trasarea in plan vertical a instalatiei interioare de apa cuprinde:

- traseul conductelor pe peretii cladirii si punctele de fixare;

- inaltimea de montare a obiectelor sanitare, locul de amplasare al diblurilor necesare pentru montarea consolelor sau a lavoarului montat pe piedestal si cotele de montare a conductelor de legatura pentru apa rece si apa calda de consum menajer, de la obiectele sanitare la coloane;

- golurile necesare pentru traversarea peretilor interiori si exteriori ai cladirii.

Trasarea conductelor de alimentare cu apa din interiorul cladirii trebuie sa fie paralela cu peretii sau cu linia stalpilor si sa urmeze drumul cel mai scurt pana la punctele de consum care trebuie alimentate cu apa. Nu se admite montarea conductelor cu trasee oblice fata de pereti si plafon sau urcand prin mijlocul peretilor. Numai conductele ce coboara la obiectele sanitare sau la aparate pot fi montate departe de coltul incaperii, la pozitiile respective prevazute in proiect.

Inainte de a se trece la prelucrarea tevilor din PP in vederea montarii lor in cladire este necesara stabilirea lungimii coloanelor si a legaturilor la obiectele sanitare, precum si a lungimii conductelor de distributie. Pentru stabilirea corecta a acestor lungimi, trebuie sa se tina seama de:

- pozitia conductelor fata de pereti si de plansee;

- pozitia obiectelor sanitare si locul de racordare a conductelor la armaturile aferente acestora;

- distantele dintre axele tevilor, fitingurilor sau armaturilor montate pe conducte;

- lungimile ramificatiilor si unghiurile de ramificatie (90⁰);

- lungimile si inaltimile finite ale incaperilor prin care trec conductele;

- traseele celorlalte instalatii invecinate.

Executarea strapungerilor si sliturilor in elementele de constructie in vederea montarii instalatiei interioare de apa rece si apa calda de consum

Montarea instalatiei interioare de apa rece si apa calda de consum in cladire necesita trecerea conductelor prin ziduri sau plansee sau amplasarea lor in elementele constructiei. Majoritatea golurilor necesare montarii conductelor sunt realizate de constructori o data cu turnarea planseelor sau cu executarea peretilor. Raman totusi de executat unele strapungeri, slituri (santuri verticale prin ziduri), goluri, etc. care sunt absolut necesare pentru trecerea conductelor si care se executa astfel incat sa nu afecteze in nici un fel rezistenta, stabilitatea si siguranta constructiei. De aceea, pozitiile acestor goluri sau strapungeri se stabilesc impreuna si de comun acord cu constructorul.

Executarea strapungerilor si a sliturilor se face manual sau mecanic. In cazul executiei manuale se utilizeaza dalti late, spituri din otel special si un ciocan. In cazul executiei mecanizate se folosesc dispozitive actionate electric sau pneumatic pentru daltuire si strapungere sau burghie si freze pentru forare in ziduri.

Tehnologia de montare a conductelor din PP

Conductele vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor.

Traseele instalatiilor interioare de apa rece si apa calda menajera se vor alege in conformitate cu prescriptiile proiectului astfel incat sa fie asigurate lungimi minime de conducte cu posibilitati maxime de preluare a dilatarilor precum si cu posibilitatea de acces la ele in timpul exploatarii.

La trasare se vor respecta cu strictete pantele prevazute in proiect astfel incat sa fie asigurate aerisirea si golirea completa a conductelor.

Sustinerea conductelor pe pereti se face prin bratari sau pe console.

La trecerea prin pereti si plansee tevile din PP vor fi protejate cu tub cu diametru mai mare cu o marime si jumatate decat diametrul tevii din PP, din acelasi material ca si conducta sau cu tub din PVC-G. Spatiul liber dintre teava din PP si tubul de protectie se va completa cu pasla minerala, carton, spuma poliuretanica, chit siliconic, etc. Tubul de protectie se va fixa de perete sau planseu. Nu se admit imbinari ale conductelor in tuburile de protectie, distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare fiind de 30 mm.

La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea finita a peretelui, iar la trecerea prin plansee tubul de protectie va depasi partea superioara finita a planseului cu 20 mm si va fi la nivelul partii finite inferioare a planseului.

Prinderea si sustinerea conductelor verticale se va realiza cu bratari si protectii elastice fixate pe perete.

Punctele fixe se vor realiza prin intermediul a doua coliere metalice cu surub fixate pe conducta si protejate cu banda de camine in grosime de 2 mm, de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete.

In cazul instalatiilor aparente, tevile din PP se vor monta numai dupa ce s-au executat tencuielile. Distanta libera de la conducta din PP la perete va fi de minimum un diametru.

Montarea conductelor sub tencuiala se va executa in ghena de instalatii acoperita cu rabit, iar ghenele vor respecta dimensiunile inscrise in proiect astfel incat sa se poata monta lire de dilatare sau ca dilatarea sa se poata realiza in conformitate cu prescriptiile proiectului. In ghene, conductele vor fi obligatoriu termoizolate.

Montajul conductelor din PP in interiorul cladirilor in nise/canale mascate/ingropate, impune prinderea acestora, din loc in loc, in suporti.

Tipul si dispunerea suportilor este importanta pentru asigurarea rectilinitatii si stabilitatii conductelor din PP la toate temperaturile si in toate conditiile ce pot apare in timpul serviciului. Sustinerea corecta si cu tipul potrivit de suporti este determinanta pentru atingerea duratei de viata normate.

Sustinerea conductelor din PP se face cu ajutorul a 3 tipuri constructive de suporti:

1. Punct fix (PF): blocheaza conducta in pozitia sa, nepermitand modificarea pozitiei tevii/fitingului la nivelul sau.

Punctul fix se poate realiza cu un colier de strangere, prin intercalarea unui colier intre 2 inele sudate pe exteriorul tevii sau prin intercalarea colierului intre 2 mufe lipite pe tronson. Punctul fix poate sa nu fie realizat prin strangerea directa a tevii. Se aseaza limitatoare pe ambele parti ale tevii care urmeaza sa fie prinse in puncte fixe:

Piesele laterale ce limiteaza zona tevii pe care se monteaza colierul pot fi marginile mufei sau fitingului sudat.

2. Punct de ghidare (PG): fixeaza conducta pe 2 directii (in plan orizontal/lateral si vertical) permitand modificarea pozitiei retelei pe directia longitudinala datorita dilatarilor termice liniare:

Acest punct de ghidare se realizeaza cu ajutorul unei teci protectoare din polimer mai moale (PE sau PP), cu Ø_int > Ø_{ext teava}, fixate sub forma unui punct fix urmata de introducerea tevii prin teaca. Teaca protectoare trebuie sa aiba diametrul interior:

Ø_int Ø_{ext teava} + 5 mm

pentru ca in timpul culisarii longitudinale a tevii sa nu permita modificari marcante ale pozitiei tevii in celelalte directii.

Teaca protectoare are si rolul de a proteja conducta de contactul direct cu suprafetele ascutite ale suportilor. Prinderea tecii protectoare in colier se poate face direct, fara garnitura de cauciuc.

In scopul realizarii unei retele unitare, teaca protectoare poate fi obtinuta din teava din PP prin debitare la lungimea data in tabelul urmator:

3. Reazem liber (RL): permite modificarea pozitiei conductei in plan orizontal, sustinand conducta in plan vertical:

Punctele fixe sunt dispuse pe lungimea retelei intercalate intre doua puncte de ghidare impiedicand miscarea necontrolata a conductelor. Dispunerea corecta a punctelor fixe realizeaza impartirea conductelor lungi in tronsoane cu dilatari separate. Punctele fixe trebuie sa reziste la fortele active datorate dilatarilor termice, greutatii tevii si a fluidului vehiculat prin ea, precum si altor forte suplimentare daca este cazul.

Piesele grele metalice, daca sunt intercalate pe conducte, trebuie sustinute prin puncte fixe:

6.7.1. Montarea conductelor de distributie a apei reci si a apei calde menajera

Tronsoanele de conducta prelucrate vor fi aduse la locul de montare pentru a fi imbinate si fixate la pozitiile trasate. In cazul distributiei inferioare, conducta principala de distributie se amplaseaza in subsol, prinsa de planseu sau se amplaseaza la parter, daca nu exista subsol, fixata de peretii cladirii la partea inferioara a acestora. Mai intai se va executa o montare provizorie, conductele fiind suspendate cu sarme, fie pe planseu, fie pe spituri montate in pereti; dupa imbinare, conductele se fixeaza cu ajutorul bratarilor sau consolelor de sustinere.

Conductele de distributie a apei reci si calde menajere se vor amplasa si monta in conformitate cu prevederile proiectului, tinandu-se seama de coordonarea cu celelalte retele (canalizare, incalzire, etc.). montarea acestor conducte se poate face in plasa orizontala sau verticala.

Conductele principale de distributie se monteaza cu panta de 2 5 mm/m, care poate fi ascendenta pentru eliminarea aerului, sau descendenta pentru golirea conductelor.

Imbinarile demontabile intre tevile din PP sau intre acestea si tevile sau armaturile metalice se realizeaza cu racorduri olandeze:

Pentru preluarea dilatarilor conductelor din PP se monteaza compensatoare de dilatare intre doua puncte fixe:

PB = punct fix

KU = reazem liber

6.7.2. Montarea coloanelor

Coloanele se pot monta aparent, in slituri sau ghene de instalatii.

Cand coloanele se monteaza aparent, din motive de estetica, se amplaseaza pe cat posibil in colturile incaperilor. La montarea coloanelor se va prevede posibilitatea izolarii fiecareia dintre ele de restul instalatiei si golirea lor in caz de reparatii. Pentru aceasta, la baza coloanei se monteaza cate un robinet de inchidere fara descarcare, alaturat unui teu de golire amplasat deasupra robinetului.

Racordarea coloanelor la conductele de distributie se realizeaza cu ajutorul fitingurilor.

Pentru preluarea dilatarii coloanelor executate cu tevi din PP se folosesc lire de dilatare prefabricate:

Coloanele vor fi sustinute cu ajutorul bratarilor metalice incastrate in elementele de constructii, amplasate, de regula, la fiecare etaj, insa nu la mai mult de 3,5 m una de alta.

6.7.3. Montarea conductelor de legatura de la coloane la armaturile obiectelor sanitare

Conductele de legatura de la coloane la obiectele sanitare se pot monta atat aparent, cat si ingropat.

Legaturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare (cazul lavoarelor echipate cu baterii stative) se monteaza cu panta astfel incat sa se asigure golirea apei spre coloana. Pentru rezervoarele de closet, conductele de legatura se amplaseaza deasupra nivelului obiectelor respective.

Racordarea conductelor de legatura la coloane se face cu ajutorul teurilor:

Pe conductele de legatura se monteaza robinete de inchidere care permit intreruperea alimentarii cu apa a robinetelor sau bateriilor defecte montate la punctele de consum. Dupa remedierea defectiunilor, aceste robinete se deschid si se mentin in pozitia respectiva in timpul functionarii instalatiei.

Montarea robinetelor pe tevile din PP se va face cu ajutorul fitingurilor speciale din PP cu filet uzinat:

Imbinarea tevilor din PP

Imbinarea tevilor din PP se va realiza numai cu piese uzinate din acelasi material ca si teava si sunt imbinari fixe. Ele se realizeaza prin:

sudura tip polifuziune ;

sudura tip cap la cap;

sudura tip electrofuziune .

Imbinarea prin sudura tip polifuziune

Se realizeaza la imbinari de teava in fiting cu ajutorul dispozitivelor speciale.

Dispozitivul este prevazut cu dornuri incalzitoare, teflonate, pentru tevi si fitinguri.

Pentru realizarea unei imbinari in conditii impuse sunt necesare urmatoarele operatiuni:

Se taie teava din PP cu un dispozitiv de taiat special:

Taietura trebuie sa fie perpendiculara pe axa tevii si sa nu prezinte bavuri:

Dispozitivul de taiere ce se utilizeaza la diametre mici (d 63 mm) este un cleste de taiat special. La diametre mari (d 75 mm) se poate utiliza un fierastrau cu dinti fini si o matrita sub forma unei cutii.

Se curata capetele de imbinat (teava si/sau fitingul) cu o carpa curata ce nu se scamoseaza si imbibata in alcool tehnic. Capetele de imbinat nu au voie sa aiba particule straine (nisip, praf, etc.) care se pot include in cordonul de sudura, reducand calitatea si durabilitatea sudurii.

Se realizeaza sudura cu un aparat de sudura specializat, la o temperatura de fuziune de 255 270 ⁰C.

Aparatul de sudura se cupleaza la reteaua de c.a. 220 V/50 Hz. Temperatura de fuziune este termostatata la valoarea prescrisa printr-un termostat incorporat.

Aparatul este compus dintr-un suport de baza pe care se pot prinde prin infiletare dornurile si mufele corespunzatoare dimensiunii fitingului si, respectiv, tevii. Dornul si mufa, termostatate la temperatura de fuziune, realizeaza controlat topirea suprafetei interioare a mufei fitingului si, respectiv, a suprafetei exterioare a tevii.

Sudura se realizeaza in urmatoarele etape:

a.             se aleg dornul si mufa corespunzatoare dimensiunii fitingului si tevii si se infileteaza pe suportul aparatului de sudura;

b.             se cupleaza aparatul de sudura la sursa de curent electric, moment din care incepe incalzirea dornului si a mufei la temperatura de fuziune;

c.             in timpul in care se incalzeste aparatul de sudura, se insemneaza pe capatul tevii, pregatit pentru sudura, lungimea de suprapunere (lungimea finala a sudurii), in functie de diametrul tevii;

d.             in momentul in care se atinge temperatura de fuziune se introduc simultan teava in mufa aparatului si mufa fitingului in dornul aparatului si se mentin o durata de timp egala cu timpul de incalzire precizat in tabelul de mai jos. Cronometrarea timpului de incalzire se incepe din momentul in care fitingul si teava sunt introduse in aparatul de sudura (teava se introduce in aparat pana la reperul insemnat).

In timpul perioadei de incalzire se realizeaza topirea suprafetelor de imbinare (exteriorul tevii si interiorul mufei fitingului) pe o adancime si la o temperatura optima de sudura. Aparatul asigura realizarea unei suduri bune daca sunt respectate temperaturile, lungimea sudurii si timpii de operare.

e.             dupa trecerea timpului de incalzire, se scot capatul tevii si fitingul de pe aparatul de sudura si se introduce capatul tevii in mufa fitingului pana la refuz:

Eventualele corectii necesare abaterilor de la liniaritatea imbinarii se fac imediat ce s-au imbinat teava cu fitingul. Deviatia unghiulara minima este de 10⁰.

Introducerea tevii in fiting se face, pe cat posibil, fara rotire. Totusi, este permisa o rotire de maxim 30⁰.

Scoaterea tevii si fitingului de pe aparatul de sudura se va realiza intr-un timp cel mult egal cu timpul de lucru precizat in tabelul de mai jos.

Dupa efectuarea imbinarii si corectiei, se mentine imbinarea nemiscata o durata de timp egala cu timpul de racire prezentat in tabelul mentionat de mai jos. In aceasta perioada de timp, imbinarea nu se va supune la solicitari mecanice.

f.               dupa trecerea timpului de racire se verifica aspectul sudurii. Aceasta nu trebuie sa prezinte fisuri sau bule vizibile cu ochiul liber.

Parametrii de sudura pentru PP mentionati anterior sunt prezentati in urmatorul tabel:

Imbinarea prin sudura tip cap la cap

Se realizeaza la imbinarile teava cu fiting sau teava cu teava pentru diametre 50 mm si grosime > 5 mm a peretelui tevii sau fitingului.

Fazele tehnologice ale procedeului de sudare cap la cap sunt:

fixarea tevilor sau/si a fitingurilor in dispozitive de fixare;

curatirea capetelor de imbinat;

apropierea elementului incalzitor;

preincalzirea capetelor de imbinat;

indepartarea elementului incalzitor;

apropierea capetelor de imbinat si realizarea presiunii de sudare;

sudarea;

racirea.

Imbinarea prin sudura tip electrofuziune

Se realizeaza la tevi cu fitinguri prevazute cu o rezistenta electrica inglobata superficial care, dupa ansamblul final sudat se gaseste in tubul sau piesa cu care se racordeaza.

Bornele situate in exteriorul zonei de sudura permit racordarea acestei rezistente la o sursa de energie.

Dupa razuirea, curatirea si pozitionarea pieselor de imbinat se aplica tensiunea la borne.

Se realizeaza fuziunea de suprafata intre piesele de imbinat.

Conditiile de utilizare si compatibilitatea tuburilor din PP si a pieselor de racordare din PP sunt precizate de producatori.

Izolarea conductelor

Izolarea conductelor se va aplica pe conducte si compensatoare pentru reducerea schimbului de caldura dintre apa din instalatie si mediul inconjurator precum si pentru evitarea suprafetelor reci si aparitia condensului.

La izolarea termica a elementelor instalatiei nu este permisa folosirea de elemente combustibile, degradabile si a celor care datorita incalzirii isi diminueaza capacitatea de izolare termica sau degaja noxe.

Materialele izolatoare trebuie sa fie agrementate pe plan intern iar grosimea izolatiei se stabileste tinandu-se cont de prevederile din prescriptiile de calcul pentru izolatiile termice ale instalatiei in conformitate cu prevederile proiectului.

Materialele utilizate sunt din cauciuc sau polietilena sub forma de placi sau tuburi, rezistente pentru temperaturi cuprinse in intervalul - 40 ⁰C +200 ⁰C, cu protectie din folie de plastic autoadeziva.

Izolatia termica trebuie montata in asa fel incat sa nu fie solicitata datorita dilatarii sau contractarii conductelor. Solutia tehnica care poate fi aplicata este fixarea izolatiilor de suportii utilizati pentru fixarea conductelor.

PROBAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE APA, LUCRARI ANEXE SI DAREA LOR IN FUNCTIUNE

Probarea instalatiilor interioare de apa rece si calda de consum executate cu tevi si fitinguri din PP se efectueaza conform standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare (STAS 4163/3, STAS 6819, Normativ C 56-02, Normativ I 9, Ghid GP 043, Normativ NP 003, etc.).

Conductele de apa rece si calda de consum menajer vor fi supuse la urmatoarele incercari:

- de etanseitate de presiune la rece;

- de functionare;

- de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda.

Probarea conductelor se va face inainte de darea lor in functiune sau dupa reparatii si ele se vor proba:

- pe tronsoane (proba preliminara);

- pe ansamblu (proba finala - faza determinanta).

Se vor supune la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:

- au montate toate armaturile;

- s-a efectuat o spalare a conductelor in vederea curatirii prealabile.

Probarea conductelor din PP se va efectua la presiunea hidraulica prevazuta in proiect dupa cca. 2 ore de la realizarea ultimei suduri pentru tevile si fitingurile aferente.

Inaintea efectuarii probei de presiune, se verifica:

- concordanta lucrarilor executate cu proiectul;

caracteristicile armaturilor, robinetelor, etc.;

- calitatea sudurilor si a imbinarilor.

Umplerea tronsonului de apa se va face prin punctul cel mai de jos al acestuia, dupa ce, in prealabil, s-au deschis robinetele de dezaerisire prevazute in punctele cele mai inalte (unde este cazul) si care se vor inchide treptat, numai dupa ce prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer.

Probele se incep dupa 15 minute din momentul in care in conducta s-a atins presiunea maxima de proba.

In cazul unor imbinari defecte, acestea se vor remedia, dupa care se va relua proba de presiune.

Nu se admit probe cu aer comprimat.

Pe toata perioada de probe, conductele trebuie ferite de lovituri.

Pentru lucrarile ascunse, probele se vor efectua inainte de izolarea si mascarea conductelor.

Incercarea de etanseitate de presiune la rece, ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor efectua inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum, extremitatile conductelor fiind obturate cu dopuri din PP.

Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la conductele de apa rece si apa calda de consum va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim, dar nu mai mica de 6 bar.

Conductele se vor mentine sub presiune timpul necesar verificarii tuturor traseelor si imbinarilor, dar nu mai putin de 20 de minute. Intr-un interval de 20 de minute nu se admite scaderea presiunii.

Presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un manometru montat pe pompa, acestea fiind amplasate in punctul cel mai de jos al conductelor

Incercarea de functionare la apa rece si calda se va efectua dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum, conductele fiind puse sub presiunea hidraulica de regim. Se va verifica, prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare, daca apa ajunge, la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum in parte.

Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator simultaneitatii si debitului de calcul.

Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de apa calda de consum se va face prin punerea in functiune a instalatiei de apa calda la presiunea de regim stabilita prin proiect si la o temperatura de 55 60 ⁰C.

Presiunea si temperatura de regim se vor pastra in instalatie timpul necesar verificarii etanseitatii imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse dilatarilor, dar nu mai putin de 6 ore.

Dupa racirea completa a apei, se va repeta incercarea de etanseitate de presiune la rece.

Probele se considera reusite daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- la examinarea vizuala sa nu prezinte scurgeri de apa vizibile, pete de umezeala pe tevile din PP si, in special, in zona mufelor, la imbinari;

- pierderea de presiune sa nu depaseasca valorile prevazute in proiect.

Inainte de darea in functiune a instalatiilor executate cu conducte din PP, acestea vor fi umplute si golite, dupa 24 de ore, timp de 3 zile consecutiv.

Instalatiile se vor dezinfecta cu o solutie de 20 30 mg de Cl₂ la un litru de apa, care trebuie sa ramana in retea cel putin 24 de ore. Dupa acest timp, se elimina solutia de apa cu clor din conducte, acestea spalandu-se din abundenta cu apa curata pana cand se indeplinesc conditiile de potabilitate cerute de normele si legislatia in vigoare.

Procesele verbale si actele care se intocmesc la probarea si darea in folosinta a instalatiilor vor fi cele cerute in normativul C 56-02.

8. conditii generale in vederea receptiei

Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efectueaza in conformitate cu prevederile normativelor I 9, GP 043 si a reglementarilor privind calitatea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora si anume:

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii;

C 56-02 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor;

H.G. nr. 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a efectuat in conformitate cu prevederile din proiect, a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor, precum si a instructiunilor de montaj ale producatorilor de echipamente.

Se vor avea in vedere, in special, conditiile tehnice privind:

- echiparea cu obiecte sanitare si aparate corespunzatoare;

- folosirea materialelor si echipamentelor prevazute in proiect;

- respectarea traseelor conductelor;

- montarea si folosirea corespunzatoare a obiectelor sanitare si a armaturilor aferente de alimentare cu apa si de scurgere si a pieselor auxiliare;

- rigiditatea fixarii elementelor de instalatii de elementele de constructii;

- modul de amplasare al armaturilor;

- calitatea izolatiilor;

- aspectul estetic general al instalatiilor.

Pentru lucrarile ascunse se va face verificarea calitatii materialelor utilizate si se vor efectua probele inainte de izolare si mascare si se vor incheie procese verbale pentru astfel de lucrari.

Receptia lucrarilor se va face in prezenta investitorului sau a reprezentantului acestuia, iar dupa intocmirea proceselor verbale de receptie, executantul va preda investitorului schema functionala a instalatiei si instructiunile de exploatare.

PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII

In toate etapele de realizare a lucrarilor de realizare a instalatiilor interioare de apa rece si de apa calda de consum executate cu conducte din PP se vor respecta cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii, indiferent de forma de proprietate a obiectivului.

Conducatorii unitatilor de executie, precum si reprezentantii beneficiarului care urmaresc realizarea lucrarilor au obligatia sa aplice in activitatea de executare a lucrarilor toate prevederile legale privind protectia muncii (Legea 90/1996 a protectiei muncii si Normele metodologice de aplicare, Normele Generale de Protectie a Muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii - 1996: Normele Specifice de Securitate a Muncii, precum si Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 M.L.P.A.T. - Regulament protectia si igiena muncii in constructii). In acest sens se va asigura:

- adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii;

- realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie;

- controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal;

- verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii.

Prelucrarea materialelor din PP se va executa numai in ateliere sau incaperi bine aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.

In timpul lucrului, muncitorii vor purta echipamentul de protectie corespunzator lucrarilor pe care le efectueaza.

Conducatorii locurilor de munca au obligatia ca direct sau, dupa caz, prin delegat, sa realizeze in principal:

- instruirea personalului la fazele si intervalele stabilite prin legislatia specifica, intocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

- dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru;

- acordarea de alimentatie de protectie si materiale igienico-sanitare pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale;

- verificarea starii utilajelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea celor care prezinta defectiuni;

- masurile organizatorice de protectia, siguranta si igiena muncii.

In desfasurarea activitatii in unitati ale agentilor economici cu norme specifice de protectie a muncii, se vor respecta si prevederile din normele respective.

Pe toata durata executiei lucrarilor, de-a lungul conductelor trebuie asigurata o zona de protectie si o zona de lucru. Latimea acestei zone se stabileste in functie de tipul si diametrul conductei si de conditiile locale specifice. In interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si utilajelor straine de santier.

Instructajele de protectie a muncii se vor referi cu prioritate la:

- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;

- executia sudurilor;

- manevrarea manuala sau cu utilaje de ridicat a materialelor grele;

- protectia impotriva intoxicarii cu clor la dezinfectarea conductelor;

- taierea mecanica a conductelor;

- obligativitatea folosirii echipamentului de protectie si de lucru;

- folosirea utilajelor de executie (aparate de taiat conducte, bormasini rotopercutante, aparate de sudura a materialelor din PP, etc.).

Unitatea de executie va afisa la locurile de munca principalele reguli de protectie si de securitate a muncii.

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

In toate etapele de executare a lucrarilor, indiferent de forma de proprietate a obiectivului, se vor respecta normele referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor.

Obligatiile si raspunderile pentru prevenirea si stingerea incendiilor revin conducatorilor locurilor de munca si personalului de executie.

Personalul de executie are urmatoarele obligatii:

- sa participe la toate instructajele specifice;

- sa nu utilizeze scule si echipamente defecte;

- sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum si oricare alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor.

Periodic, in timpul executiei lucrarilor, personalul va fi testat asupra insusirii cunostintelor specifice prevenirii si stingerii incendiilor.

In vederea primei interventii in caz de incendiu se prevad urmatoarele:

- organizarea de echipe cu obligatiuni concrete;

- masuri si posibilitati de alertare a unitatilor de pompieri.

Conducatorii formatiilor de lucru vor asigura instruirea personalului si vor urmari permanent respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor prevazute in normele si legislatia specifice.

EXPLOATAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE APA RECE SI CALDA DE CONSUM

Generalitati

Intretinerea si exploatarea instalatiilor de apa executate cu materiale din PP incepe dupa receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, cand investitorul certifica realizarea de catre constructor a lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele documentelor oficiale care certifica faptul ca instalatiile de apa pot fi date in folosinta.

Intretinerea si exploatarea trebuie sa se faca strict in conditii de operare prevazute in proiect astfel incat acestea sa mentina pe intreaga durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate, cu caracter de obligativitate:

rezistenta si stabilitate;

siguranta in exploatare;

siguranta la foc;

igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

izolatia termica, hidrofuga si economia de energie;

protectia impotriva zgomotului.

Intretinerea si exploatarea corecta trebuie facuta pe intreaga perioada de utilizare a acestora, dar o atentie deosebita trebuie acordata in primii 23 ani, dupa darea in folosinta (perioada de rodare) in care pot apare multe defecte, determinate de defectiuni de fabricatie si/sau de executie, nedepistate la probele si receptiile finale.

La intretinerea si exploatarea retelei de apa, pe langa indicatiile din instructiunile de intretinere si exploatare se va tine cont si de prevederile cuprinse in normativele, prescriptiile tehnice aferente si legislatiei in vigoare precum si de cele inscrise in fisele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor si materialelor date de fabricant.

Intretinerea si exploatarea instalatiilor interioare de apa

Prin intretinerea si exploatarea instalatiilor interioare de apa se inteleg urmatoarele operatii:

a. controlul si verificarea instalatiilor interioare de apa pentru asigurarea functionarii in regim normal;

b. revizia instalatiilor interioare de apa;

c. reparatii curente;

d. reparatii capitale;

e. reparatii accidentale.

Beneficiarii lucrarilor au obligatia de a asigura in timpul intretinerii si exploatarii personalul instruit necesar pentru intretinere, exploatare si reparatii.

a.      Controlul si verificarea instalatiilor interioare de apa

Controlul si verificarea instalatiilor interioare de apa au caracter permanent, facand parte din urmarirea curenta privind starea tehnica a constructiei care, corelata cu activitatea de intretinere si reparatii, au ca obiectiv mentinerea instalatiilor la parametrii proiectati.

Controlul si verificarea se face pe baza unui program de catre personalul de intretinere si exploatare si constau in:

- controlul vizual al etanseitatii instalatiilor interioare de apa (conducte, imbinari, armaturi);

- controlul direct al calitatii apei (culoare, miros, continut de suspensii, etc.);

Controlul si verificarea instalatiilor interioare de apa se va face zilnic si consta in controlul vizual al etanseitatii si aspectul instalatiilor: conducte, imbinari, armaturi de inchidere si de serviciu precum si elementele de sustinere si de fixare.

Eventualele defectiuni sau curbari ale conductelor sesizate cu ocazia controlului se vor remedia imediat. Pana la remedierea defectiunilor datorate neetanseitatilor, tronsoanele defecte se vor izola scotandu-se din functiune.

Programul de control si verificare se intocmeste de catre beneficiarul (administratorul) instalatiilor interioare de apa executate cu conducte din PP, tinandu-se seama de prevederile proiectului si de instructiunile de exploatare ale echipamentelor. Programul va cuprinde prevederi referitoare la intreaga instalatia de apa de apa, pe categorii de elemente si pe operatiuni functionale.

Rezultatele controlului si verificarii instalatiilor interioare de apa rece si de apa calda de consum se vor consemna intr-un proces verbal.

b.     Revizia instalatiilor interioare de apa

Revizia instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum se face periodic, de regula de doua ori pe an, conform indicatiilor mentionate la fiecare element al acestora si are ca scop cunoasterea starii instalatiilor la un anumit moment in vederea luarii unor eventuale masuri pentru ca instalatiile interioare de apa sa functioneze la parametrii optimi.

Revizia instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum consta in:

- controlul etanseitatii la conducte, imbinari, armaturi, etc.;

- verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armaturi de pe traseu si controlarea capetelor conductelor;

- verificarea modului de fixare a suporturilor conductelor si armaturilor si a gradului de uzura al garniturilor aferente;

- verificarea pieselor (mansoanelor) de trecere a conductelor prin pereti si plansee si a izolatiei dintre manson si conducta;

- verificarea modului de functionare al armaturilor de inchidere (usurinta in manevrare, gradul de inchidere si deschidere, starea garniturilor); in cazul blocarii sau reducerii sectiunii de trecere, din cauza depunerilor, se vor demonta si curata, iar pentru etansare se vor folosi garnituri noi.

Revizia instalatiilor interioare de apa se face parcurgand traseul acestora pentru a constata starea elementelor componente ale acestora.

Dupa fiecare revizie rezultatele vor fi trecute intr-un proces verbal pentru a fi avute in vedere cu ocazia reparatiilor curente sau capitale.

c. Reparatii curente

Reparatiile curente au drept scop mentinerea sigurantei in functionare a instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum si constau in remedierea defectiunilor constatate cu ocazia operatiunilor de verificare si/sau de revizie.

Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiilor de apa sau la o parte din acestea, care pot afecta buna functionare a intregii instalatii sau a unor parti din acestea, pe baza constatarilor defectiunilor constatate cu ocazia verificarilor si reviziilor.

Aparitia unor fisuri sau sparturi in conductele din PP impune schimbarea zonei de conducta limitrofa. Reparatiile se pot face cu mufe de reparatie, prin sudura si/sau prin intermediul pieselor de tip racord olandez. Se vor parcurge urmatoarele etape:

se identifica spartura si se elibereaza zona de lucru;

se masoara lungimea zonei defecte si se inlatura prin taiere portiunea respectiva; capetele de teava se vor debavura;

se introduc doua mansoane de reparatie (electromufe din PP) prin capetele de teava astfel incat acestea sa intre complet in ele;

se taie un tronson de teava din PP la lungimea potrivita pentru a se introduce in zona de reparatie (lungimea acestuia este, de obicei, cu putin mai mica decat zona decupata);

se pozitioneaza tronsonul taiat in zona de reparatie;

se trag mansoanele peste zona de reparatie astfel incat zona de trecere de la tronsonul taiat la tevile instalatiei sa fie orientata la mijlocul mansonului;

se realizeaza imbinarea prin electrofuziune a electromufelor.

Aparitia neetanseitatilor la imbinari si armaturi impune schimbarea acestora sau a garniturilor.

Reparatiile curente se mai pot face preventiv pentru elementele susceptibile unor defectiuni intr-o perioada apropiata de timp.

c.      Reparatii capitale

Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor parti din instalatii sau a intregii retele interioare de apa rece si/sau de apa calda de consum.

Reparatiile capitale se fac cu scopul ca, prin inlocuirea partiala sau totala a unor elemente ale instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum, sa se asigure functionarea acestora la parametrii prevazuti in proiect sau la parametrii superiori acestuia (modernizari).

Reparatiile capitale sunt, de regula, planificate si tin seama de durata de folosinta a elementelor instalatiilor interioare de apa si de rezultatele verificarilor anterioare.

Perioada si data reparatiei se stabilesc in functie de constatarile facute cu ocazia verificarilor si reviziilor in decursul exploatarii, pe durata de viata normata a elementelor instalatiilor interioare de apa, avandu-se in vedere gradul de uzura al acestora si influenta in exploatare (pierderi de apa si energie, reparatii repetate, etc.), frecventa aparitiei defectiunilor, cheltuielile necesare remedierilor, etc.

e. Reparatii accidentale

Reparatiile accidentale sunt reparatiile care trebuiesc efectuate indata ce a aparut o defectiune care pericliteaza siguranta in functionare a instalatiilor interioare de apa.

Reparatiile accidentale sunt determinate de aparitia neasteptata a unor defectiuni, deteriorari sau avarii a caror inlaturare imediata se impune pentru mentinerea instalatiilor interioare in stare normala de functionare si siguranta.

11.3. Echipamente si materiale

La efectuarea reparatiilor, echipamentele, accesoriile si materialele folosite pentru inlocuirea celor necorespunzatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie insotite de certificatele de calitate si de garantie ale producatorului precum si de avizele sanitare specifice;

- echipamentele standardizate sa respecte toate caracteristicile dimensionale, de calitate si fiabilitate prevazute in standardele de produs respective;

- echipamentele care functioneaza sub presiune sa corespunda reglementarilor tehnice ISCIR;

- echipamentele sau materialele produse in tara sau provenite din import, care nu au la baza un standard privind calitatea produsului, sa fie insotite de agrementul tehnic sau certificatul de omologare eliberate de organele abilitate in acest scop.

Certificatele de calitate si de garantie, agrementul tehnic sau certificatul de omologare precum si instructiunile de exploatare ale fabricilor constructoare de echipamente si elemente de instalatii se vor pastra, in mod obligatoriu, la cartea tehnica a constructiei impreuna cu instructiunile de exploatare a instalatiei.

La toate echipamentele si accesoriile instalatiilor interioare de apa executate cu materiale din PP care necesita un control si o intretinere permanenta (apometrele, robinetele de retinere, filtrele de impuritati, etc.) sau care sunt prevazute pentru control si intretinere (armaturile de inchidere, de serviciu) trebuie sa fie asigurat in permanenta accesul si posibilitatea de control si manevra usoara.

11.4. Responsabili cu intretinerea si exploatarea si obligatiile acestora

Responsabilitatea revine proprietarului, utilizatorului sau administratorului cladirii, care asigura exploatarea tuturor instalatiilor. Acestia au obligatia, prin lege , sa efectueze la timp lucrarile de intretinere si reparatii, respectiv sa foloseasca instalatiile de apa aferente constructiilor in conformitate cu instructiunile de exploatare.

Intretinerea si exploatarea instalatiilor interioare de apa rece si calda de consum se poate face cu personal de intretinere si exploatare propriu, avand sarcini permanente in acest scop, sau cu personal apartinand unor unitati tip "SERVICE" cu care s-au incheiat contracte sau intelegeri. Personalul de intretinere si exploatare propriu precum si cel al unitatilor de tip SERVICE" trebuie sa fie autorizat pentru activitatea pe care o desfasoara.

Personalul de intretinere si exploatare are obligatia de a cunoaste in detaliu configuratia instalatiilor interioare de apa, modul de functionare al acestora, pozitia si rolul fiecarui element, parametrii functionali, urmarile nerespectarii parametrilor proiectati, cauzele posibile si modul de inlaturare a cauzelor care perturba buna functionare. In acest scop se vor folosi schemele functionale ale instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum, precum si instructiunile de exploatare ale acestora.

Pentru mentinerea instalatiilor interioare de apa la parametrii proiectati, persoanele care se ocupa de intretinerea si exploatarea instalatiilor au obligatia sa remedieze orice defectiune, indata ce aceasta a fost sesizata, limitand astfel pierderile de apa, de energie, scaderea gradului de siguranta, etc. Pana la inlaturarea defectiunilor se impune, dupa caz, scoaterea din functiune a echipamentelor sau a partilor din instalatii defecte.

Lucrarile de reparatii se vor executa de catre personalul propriu de intretinere si exploatare, care trebuie sa fie calificat si autorizat pentru astfel de lucrari si dispune de utilajele necesare sau de catre societati autorizate pentru executarea unor astfel de lucrari.

Responsabilul care se ocupa cu intretinerea si exploatarea instalatiilor interioare de apa are datoria de a indruma beneficiarii directi ai instalatiilor in vederea utilizarii corecte a diferitelor elemente componente ale acestora. In acest scop se vor afisa la loc vizibil indrumare privind utilizarea instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum din grupurile sanitare.

Receptia lucrarilor efectuate in timpul intretinerii si exploatarii (reparatii capitale, modificari, modernizari, extinderi, etc.) se face in conformitate cu standardele si normativele tehnice in vigoare (I 9-94, I 9/1-96, GP 043/99, NP 003-96), precum si in conformitate cu H.G. nr. 273/1994 - "Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora". Dupa receptie, lucrarile efectuate mentionate anterior vor fi consemnate, conform reglementarilor in vigoare, in cartea tehnica a constructiei.

11.5. Protectia, siguranta si igiena muncii in timpul intretinerii si exploatarii instalatiilor interioare de apa

Pe toata durata de exploatare a retelei de apa (inclusiv revizii, reparatii, inlocuiri, dezafectari) vor fi respectate cerintele referitoare la protectia, securitatea si igiena muncii.

Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.

Conducatorii societatilor comerciale sau serviciile care intretin si exploateaza instalatiile interioare de apa de apa au obligatia sa asigure:

- luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii;

- realizarea instructajelor specifice de protectie a muncii pentru tot personalul de intretinere si exploatare la interval de cel mult 30 zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;

- controlul aplicarii de catre intregul personal a normelor si instructiunilor specifice;

- verificarea insusirii cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.

Realizarea instructajelor specifice de protectie a muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele individuale.

Manevrele corespunzatoare intretinerii si exploatarii vor fi efectuate numai de catre personal calificat.

Instalatiile vor fi prevazute si echipate cu dispozitive de protectie mentionate in norme.

Zonele periculoase sau cele cu instalatii in probe se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se accesul persoanelor neautorizate.

Persoanele carora li se schimba locul de munca vor fi instruite pentru a corespunde noilor conditii de lucru.

Masurile de protectie a muncii mentionate mai sus nu sunt limitative si se vor completa cu masuri de protectie a muncii specifice care se vor afisa la locul de munca.

11.6. Prevenirea si stingerea incendiilor pe durata intretinerii si exploatarii instalatiilor interioare de apa

Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor precum si echiparea si dotarea cu mijloace si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor la constructii este obligatorie pe toata durata de intretinere si exploatare a instalatiilor interioare de apa rece si de apa calda de consum.

Astfel, se vor respecta prevederile din "Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor " (Ord. MLPAT 1219/MC/1994 si M.I. 381/4.03.1993) si "Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora " - C300.

Obligatiile si raspunderilor privind prevenirea si stingerea incendiilor revin atat proprietarilor si administratorilor instalatiilor in functiune, cat si unitatilor si personalului care efectueaza exploatarea si intretinerea acestor instalatii.

Pe durata reviziilor, reparatiilor, inlocuirilor si dezafectarilor instalatiilor vor fi respectate toate masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor; raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si persoanelor care efectueaza aceste operatii.

Personalul care intretine si exploateaza instalatiile interioare de apa rece si calda de consum va fi instruit pentru prevenirea si stingerea incendiilor, inaintea darii in exploatare a retelei, verificandu-se insusirea cunostintelor.

Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1,2.

In vederea interventiilor in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.

11.7. Precizari finale

Intretinerea si exploatarea instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum se va face printr-o activitate permanenta, competenta si disciplinata.

Functionarea instalatiilor interioare va fi urmarita permanent de catre un personal calificat, verificat si autorizat pentru anumite operatii (interventii).

Tehnologiile aplicate pentru remedierea defectiunilor vor fi cele curente specifice fiecarui caz sau cele indicate in instructiuni speciale.

Lucrarile de reparatii capitale, modernizari si extinderi ulterioare, modificari, etc. se vor face conform legii - pe baza unui proiect verificat de verificatori de proiecte atestati - avand in vedere si prescriptiile si normativele tehnice in vigoare si se vor receptiona avand in vedere " Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii aferente acestora" - H.G. nr. 273/01.06.1994.

In cazul schimbarii - temporar sau definitiv - a personalului de intretinere si exploatare sau in cazul unor interventii speciale, se va intocmi un proces verbal de predare-primire.

Toate documentele mentionate mai sus constituie anexe la Cartea tehnica a constructie.

12. Defectiuni curente ale instalatiilor interioare de apa executate cu conducte din PP si modul de remediere al acestora   

Defectiunile curente intalnite la instalatiile interioare de apa rece si apa calda de consum executate cu conducte din PP care necesita interventii pentru remedieri sunt:

- desfacerea imbinarilor la mufe, teuri, coturi datorita modului defectuos de imbinare al acestora sau a materialelor utilizate;

voalarea conductei datorita nerespectarii amplasarii punctelor fixe si a elementelor de dilatare;

accidentarea conductei in urma unor interventii la instalatiile interioare alaturate;

gaurirea conductei datorita aparitiei unui por care se poate dezvolta in timp datorita presiunii interioare;

deteriorarea conductelor prin lovire;

utilizarea unor fitinguri realizate manufacturier in santier in locul celor produse in fabrici specializate.

Tronsonul de conducta care se inlocuieste trebuie sa aiba aceiasi parametrii fizici si de calitate cu conducta existenta.

Racordul tronsonului de conducta ce inlocuieste zona avariata se face, de regula, cu piese special uzinate si cu metode de imbinare specifice.

Obturarea unor eventuale gauri sau fisuri in conducte se face cu mansoane electrosudabile sau cu piese mecanice speciale realizate din doua semicoliere.

Unitatile de exploatare a instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum executate cu conducte din PP trebuie sa se asigure cu un stoc minim de conducte de diametre respectiv egale cu cele in folosinta, mansoane (mufe) electrosudabile si piese speciale pentru a interveni cu operativitate la eventualele avarii.

Imbinarile utilizate in cadrul reparatiilor instalatiilor interioare de apa rece si apa calda de consum executate cu conducte din PP sunt de tip nedemontabile si demontabile.

Imbinarile nedemontabile sunt imbinari realizate prin termofuziune si electrofuziune.

imbinarea prin termofuziune se foloseste pentru asamblarea conductelor din PP si a racordurilor pieselor speciale din PP, cu grosimi similare si indici de fluiditate compatibili intre ei;

imbinarea prin electrofuziune foloseste racorduri electrosudabile formate prin injectie si sunt prevazute cu o rezistenta electrica inglobata superficial care, dupa asamblare, se gaseste in contact cu conducta sau cu piesa cu care se racordeaza. Bornele situate in exteriorul zonei de sudura permit racordarea acestei rezistente la aparatul de sudura pentru electrofuziune. Dupa razuirea, curatarea si pozitionarea pieselor de imbinat se aplica tensiunea electrica specifica pentru electrofitinguri la bornele acestora.

Imbinarile demontabile sunt:

de tip hibrid;

de tip mecanic.

Imbinarile de tip hibrid se realizeaza cu ajutorul unui adaptor pentru flansa, realizat din polipropilena, sudat pe conducta si este prevazut cu o flansa libera metalica sau din polietilena cu insertie metalica. Adaptorul poate fi premontat pe conducta si prin intermediul unor piese metalice de compresiune.

Imbinarile de tip mecanic realizeaza simultan fixarea pe tub prin intermediul unor coliere de prindere prevazute cu dinti antidesfacere si, respectiv, etansarea imbinarii prin comprimarea garniturii elastice.

Remedierea defectiunilor accidentale, datorate aparitiei unor pori sau fisuri locale, se poate face, operativ, prin utilizarea pieselor speciale concepute in acest scop. Piesele pentru reparatii sunt executate din fonta sau otel inoxidabil din doua sau trei segmente, captusite cu mansoane din cauciuc profilat, asamblate prin strangere cu suruburi.

Aparitia unor fisuri sau sparturi in conducte impune schimbarea zonei de conducta limitrofa.

Repararea instalatiilor interioare de apa se poate face cu mufe de reparatie (de compresiune) cu inel (garnitura de cauciuc), cu mufe electrosudabile si sudura prin termofuziune sau cu adaptoare cu flansa.

Reparatiile decurg prin intermediul urmatoarelor etape:

• Se identifica spartura si se elibereaza zona de lucru;
• Se masoara lungimea zonei defecte si se inlatura prin taiere portiunea respectiva.
• Se introduc doua mansoane de reparatie (acestea pot fi cu inel de cauciuc sau mufe electrosudabile) prin capetele de conducta astfel incat sa intre complet in acestea;
• Se taie un tronson de conducta la lungimea potrivita pentru a se introduce in zona de reparatie. Lungimea acestuia este de obicei cu putin mai mica decat zona decupata;
• Se pozitioneaza tronsonul taiat    in zona de reparatie;
• Se trag mansoanele peste zona de reparatie astfel incat zona de trecere de la tronsonul taiat la conductele retelei sa fie orientata la mijlocul mansonului;
• Se realizeaza imbinarea prin lipire cu mufe electrosudabile daca mansoanele de reparatie sunt de tipul imbinarii prin electrofuziune;
• Se efectueaza proba de presiune;

Aparitia neetanseitatilor in imbinari si armaturi impune schimbarea acestora sau a garniturilor.

Intocmit,