PROIECTAREA PRELIMINARA A CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE

PROIECTAREA PRELIMINARA A CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE

1. Proiectarea preliminara arhitectural-structurala a cladirilor etajate curente

(1) Deoarece alcatuirea structurilor cladirilor din zidarie rezulta, in principal, din alcatuirea planului de arhitectura, proiectarea cladirilor cu pereti structurali din zidarie situate in zone seismice implica parcurgerea unui proces iterativ de 'propunere-evaluare' la care trebuie sa participe, inca din faza initiala a proiectului, arhitectul si inginerul structurist.

(2) Alegerea configuratiei de ansamblu a cladirii este atributia principala a arhitectului. Conceptia structurii revine inginerului de structuri dar nu poate fi independenta de cerintele functionale si de plastica formulate de investitor si de arhitect.

(3) Proiectarea preliminara arhitectural-structurala constituie si o faza de proiectare

cu caracter de predimensionare, care precede verificarea prin calcul a sigurantei structurale, si care conditioneaza, intre altele, alegerea modelului si a metodei folosite pentru calculul la actiunea incarcarilor verticale si orizontale, conform cerintelor stabilite la Cap.6 din prezentul Cod.

(4) Proiectarea preliminara arhitectural-structurala implica parcurgerea urmatoarelor etape:

i.        Stabilirea formei generale a cladirii in plan si in elevatie.

ii.      Proiectarea preliminara a suprastructurii verticale (ansamblul peretilor structurali).

iii.    Proiectarea preliminara a planseelor.

iv.    Proiectarea preliminara a infrastructurii.

1.1. Principii de alcatuire arhitectural-structurala a cladirilor etajate curente

(1) In faza de proiectare preliminara arhitectural-structurala a cladirilor din zidarie se va urmari ca forma in plan si volumetria cladirii, distributia spatiilor, amplasarea si alcatuirea peretilor structurali sa fie astfel alese incat raspunsul seismic al cladirii sa fie favorabil si sa poata fi determinat prin calcul, cu suficienta exactitate, folosind modele si metode curente (simple).

(2) Pentru zonele cu acceleratia seismica de proiectare a_g 0.20g se recomanda alegerea configuratiilor de plan si volumetrie care conduc la cladiri cu regularitate structurala in plan si pe verticala definita conform criteriilor de la art. 1.3.

1.2. Alcatuirea cladirii in plan si in elevatie

(1) Se recomanda adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrica (data de forma in plan) si cu simetrie mecanica (rezultata din dispunerea in plan a peretilor structurali) sau cu disimetrii limitate, care se incadreaza in limitele din figura 1.

Adoptarea unor astfel de forme este obligatorie in cazul cladirilor cu pereti structurali din zidarie fundate direct pe terenuri dificile (PUCM, PSU).

(2) Aria planseului va fi mentinuta, de regula, constanta la toate nivelurile cladirii. Se pot accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 10 15% cu conditia ca traseul de scurgere a incarcarilor catre fundatii sa nu fie intrerupt (de exemplu, prin rezemarea unui perete structural pe planseu).

(3) Cladirile cu pereti structurali din zidarie vor fi alcatuite astfel incat sa se realizeze

o structura spatiala formata din:

elemente verticale: pereti structurali dispusi, cel putin, pe doua directii ortogonale;

elemente orizontale: plansee care, de regula, constituie diafragma (saiba) rigida in plan orizontal.

(4) Caracterul spatial al structurii din zidarie se obtine prin :

A. Legaturile dintre peretii structurali de pe cele doua directii principale, la colturi, intersectii si ramificatii, care se realizeaza prin:

teserea zidariei conform prevederilor din Capitolul 8, asociata, in situatiile mentionate la pct. 7.1.2.1.(7) pentru zidaria nearmata, cu armaturi de legatura dispuse in rosturile orizontale;

stalpisori de beton armat turnati in strepii zidariei in cazul zidariei confinate;

teserea zidariei din straturile exterioare si continuitatea betonului si armaturii din stratul median, in cazul zidariei cu inima armata.

B. Legaturile intre plansee si peretii structurali care se realizeaza, in functie de tipul

(alcatuirea) zidariei, dupa cum urmeaza:

la zidaria nearmata (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toti peretii;

la zidaria confinata (ZC): prin inglobarea/ancorarea armaturilor din stalpisori in sistemul de centuri de la fiecare planseu;

la zidaria cu inima armata (ZIA): prin inglobarea/ancorarea armaturilor din stratul median al peretelui in sistemul de centuri de la fiecare planseu.

(5) Rigiditatea structurii va fi aproximativ egala pe cele doua directii principale ale cladirii; se recomanda ca diferenta intre rigiditatile respective sa nu depaseasca 25%.

(6) Rezistenta si rigiditatea cladirii vor fi mentinute aproximativ constante pe toata inaltimea cladirii. Se recomanda ca eventualele reduceri de rezistenta si de rigiditate sa nu depaseasca 20% si sa se realizeze prin reducerea:

densitatii zidurilor;

grosimii zidurilor;

rezistentei zidariei la compresiune.

1.3. Criterii de regularitate structurala

(1) Sistemul structural va fi simplu, continuu si va avea suficienta capacitate de rezistenta si rigiditate pentru a asigura un traseu direct si neintrerupt al fortelor verticale si orizontale, pana la terenul de fundare.

(2) Cladirile din zidarie sunt considerate cu regularitate structurala in plan daca:

forma in plan satisface urmatoarele criterii:

este aproximativ simetrica in raport cu 2 directii ortogonale;

este compacta, cu contururi regulate si cu un numar cat mai redus de colturi intrande;

eventualele retrageri/proeminente in raport cu conturul curent al planseului nu depasesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planseului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective;

distributia in plan a peretilor structurali nu conduce la disimetrii importante ale rigiditatii laterale, ale capacitatilor de rezistenta si/sau ale incarcarilor permanente in raport cu directiile principale ale cladirii;

rigiditatea planseelor in plan orizontal este suficient de mare incat sa fie asigurata compatibilitatea deplasarilor laterale ale peretilor structurali sub efectul fortelor orizontale;

la parter, pe fiecare din directiile principale ale cladirii, distanta intre centrul

de greutate (CG) si centrul de rigiditate (CR) nu depaseste 0.1 L unde L este dimensiunea cladirii pe directia perpendiculara directiei de calcul.

Figura 1

Conditii de regularitate structurala in plan

(3) Cladirile din zidarie sunt considerate cu regularitate structurala in elevatie daca:

inaltimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variaza cu cel mult 20%;

peretii structurali au, in plan, aceleasi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezinta variatii care se incadreaza in urmatoarele limite:

reducerea lungimii unui perete fata de nivelul inferior nu depaseste 20%;

reducerea ariilor nete totale de zidarie la nivelurile superioare, pentru cladirile cu n_niv 3 nu depaseste 20% din aria zidariei de la parter;

• cladirea nu are niveluri 'slabe' (care au rigiditate si/sau capacitate de rezistenta mai mica decat cele ale nivelurilor superioare).

Figura 2

Cladiri cu niveluri 'slabe'

(neregularitate structurala in elevatie)

(4) Cladirile care nu satisfac aceste conditii sunt considerate fara regularitate structurala, dupa caz, in plan sau in elevatie.

(5) Pentru proiectare (calcul si detaliere constructiva) in conformitate cu prevederile prezentului Cod, cladirile cu pereti structurali din zidarie se clasifica in grupe de regularitate dupa cum urmeaza:

Clasificarea cladirilor cu pereti structurali din zidarie in grupe de regularitate

Tabelul 1

(6) Cladirile cu structuri de tip dual, la care peretii structurali din zidarie conlucreaza cu cadre din beton armat, se incadreaza in clasa cladirilor neregulate al caror raspuns seismic depinde de raportul intre cele doua subsisteme. Determinarea fortei seismice si distributia acesteia la cele doua subsisteme se va face conform prevederilor generale de la pct. 6.3.2.1.(3). Subsistemul 'cadre' va fi proiectat conform cerintelor din Codul P100-1/2006 si Codul NP 007-97. Subsistemul 'pereti structurali din zidarie' va fi proiectat conform prevederilor din Codul P100-1/2006, cap.8 si din prezentul Cod.

1.4. Separarea cladirii in tronsoane

(1) Separarea cladirii in tronsoane este necesara daca:

lungimea cladirii depaseste valorile maxime stabilite conform 1.1.

forma in plan are neregularitati care depasesc limitele din figura 1

terenul pe care este amplasata cladirea prezinta neregularitati (de stratificatie, de consistenta, umpluturi locale, etc).

NOTA. Pentru exemplificarea tronsonarii cladirilor cu forme neregulate a se vedea Codul P100-1/2006, fig.4.1.

Se recomanda ca rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea cladirii cu rosturi sa se incadreze in limitele :

inaltime / latime 1.5;

lungime / latime 4.0.

(3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea cladirii prin rosturi trebuie sa aiba o alcatuire arhitectural-structurala care corespunde, in totalitate, prevederilor de la pct. 1.2.

(4) Rosturile de separatie intre cladirile / tronsoanele adiacente se clasifica in functie de rolul in structura si de modul in care se dezvolta pe verticala cladirii:

rosturi complete, care traverseaza atat suprastructura cat si infrastructura:

rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structura datorate neuniformitatii terenului de fundare si/sau valoarea tasarilor cladirii in cazul fundarii pe terenuri dificile;

rosturi partiale, care se realizeaza numai in suprastructura:

rosturi seismice, care au, in principal, rolul de a elimina sau de a diminua efectele negative ale torsiunii de ansamblu in cazul cladirilor cu forme complexe in plan; in cazul cladirilor cu lungime deosebit de mare, rosturile seismice vor traversa si fundatiile cu scopul de a evita efectele nesincronismului miscarii seismice la fundatiile situate la distante relative mari;

rosturi de contractie - dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din variatiile de temperatura sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidariei/betonului.

(5) Rosturile intre tronsoane se vor realiza prin dublarea peretilor structurali, vor fi plane si vor separa complet atat elementele structurale cat si elementele nestructurale ale cladirii.

(6) Dimensiunea spatiului liber dintre elementele de constructie ale tronsoanelor adiacente va fi stabilita prin calcul, conform prevederilor Codului P100-1/2006, Cap.4.

(7) Inchiderea spatiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu impiedica miscarea relativa a tronsoanelor alaturate, sunt impermeabile la apa si la aer, nu permit propagarea focului si sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Nu se permite inchiderea rostului cu tencuiala.

1. Dimensiuni maxime ale cladirilor

1.1. Dimensiuni maxime in plan

(1) Pentru cladirile din zidarie fundate pe terenuri normale, lungimea maxima a tronsoanelor va fi de 50.0 m.

(2) Pentru cladirile fundate pe terenuri dificile de fundare, lungimea maxima a tronsoanelor se va stabili in conformitate cu reglementarile specifice: P 7-2000 si/sau NP 001-2000.

1.2. Dimensiuni maxime in elevatie

(1) Numarul maxim de niveluri (n_niv) peste sectiunea de incastrare definita la pct. 6.3.1 (2) si valoarea minima constructiva asociata a densitatii peretilor structurali (p%), pentru care se aplica prevederile prezentului Cod, se limiteaza, conform Codului P 100-1/2006, in functie de:

acceleratia seismica de proiectare la amplasament (a_g);

clasa de regularitate/neregularitate structurala definita la pct. 1.3.;

clasa de importanta a cladirii, stabilita conform P100-1/2006;

tipul/alcatuirea zidariei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);

densitatea peretilor structurali p%, stabilita conform pct. 2.1.(2);

tipul si grupa elementelor pentru zidarie (1, 2, 2S), stabilite conform pct. 3.1.2.2.

NOTA. Utilizarea zidariei nearmate (ZNA) pentru cladiri etajate, in conditiile prevazute in Codul P 100-1/2006 este permisa numai daca sunt respectate toate cerintele constructive prevazute la art. 2.2.1.(2).

(2) In cazul cladirilor din ZNA, mansarda se considera 'nivel', care se include in

numarul total admis conform Codului P 100-1/2006., chiar daca indeplineste conditiile de la aliniatul (3).

(3) In cazul cladirilor din zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) cu mansarda peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include in numarul de niveluri maxim (n_niv) admis conform Codului P 100-1/2006, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

• densitatea minima constructiva a peretilor data in Codul P 100-1/2006 se majoreaza cu 1.0%;
• peretii perimetrali din zidarie nu depasesc inaltimea medie de 1.25 m;
• peretii de compartimentare sunt de tip usor (gips-carton sau similar);
• sarpanta din lemn este proiectata astfel incat sa nu rezulte impingeri in peretii perimetrali;
• zidaria peretilor structurali de la mansarda este confinata cu stalpisori de beton armat in continuarea celor de la nivelul inferior;
• la partea superioara a peretilor de zidarie ai mansardei este prevazuta o centura de beton armat.

Daca cel putin una din aceste conditii nu este indeplinita, mansarda va fi considerata 'nivel' iar cladirea se va incadra, din punct de vedere al inaltimii si al densitatii peretilor structurali, in conditiile date in Codul P 100-1/2006.

(4) In cazul in care pe planseul peste ultimul nivel curent al cladirii sunt prevazute

constructii anexe (uscatorii, spalatorii, etc) care ocupa mai putin de 20% din suprafata

etajului curent si a caror inaltime nu este mai mare decat inaltimea acestuia, incaperile

respective vor fi considerate ca o proeminenta a cladirii principale si vor fi proiectate

conform prevederilor din pct. 6.3.2.1 (nu vor fi considerate ca 'nivel' in limitele indicate

mai sus).

2. Proiectarea preliminara a subansamblurilor structurale verticale (pereti

structurali)

2.1.Alegerea sistemului de pereti structurali

(1) Alegerea sistemului de pereti structurali se va face astfel incat sa realizeze, concomitent, satisfacerea urmatoarelor categorii de cerinte:

functionale, stabilite de investitor: dimensiunile spatiilor libere, inaltimea de nivel, tipul circulatiilor, etc;

de confort;

de siguranta structurala.

(2) Densitatea peretilor structurali ai cladirilor din zidarie, pe fiecare din directiile principale ale cladirii, este definita prin procentul ariei nete totale a peretilor din zidarie (A_z,net) de pe directia respectiva, raportata la aria planseului (A_pl) de la nivelul respectiv

(1)

(3) Pentru structurile din zidarie care fac obiectul prezentului Cod, densitatea peretilor structurali se stabileste prin calcul cu respectarea valorilor minime constructive, in functie de acceleratia seismica de proiectare (a_g) si de numarul de niveluri (n_niv), conform prevederilor Codului P 100-1/2006. Valorile minime constructive p% se refera la nivelul de baza al cladirii (peste sectiunea de incastrare definita la pct. 6.3.1.(2)). La nivelurile superioare ale cladirii, densitatea minima constructiva poate fi redusa fara insa a deveni mai mica de 3% pe fiecare directie principala a cladirii. Reducerea densitatii peretilor se va face tinand seama de recomandarile de la pct. 1.2.(6), urmarind sa nu rezulte o disimetrie pronuntate a sistemului structural.

NOTA Prevederea in proiect a densitatii minime constructive de pereti nu inlocuieste obligatia proiectantului de a verifica prin calcul siguranta structurii conform cerintelor de la capitolul 6 din prezentul Cod si prevederilor Codului P 100-1/2006.

(4) Toti peretii de zidarie care indeplinesc conditiile geometrice minime privind lungimea si grosimea date la art. 2.5(6), 2.6 (2) si 2.6 (3), care au continuitate pana la fundatii si care sunt executati din materialele mentionate la Cap. 3 si 4, vor fi considerati 'pereti structurali' si vor fi calculati si alcatuiti conform prevederilor din prezentul Cod.

(5) In cazul planseelor care descarca pe o singura directie (plansee din lemn, plansee cu grinzi metalice, plansee din elemente prefabricate liniare de beton armat) peretii paraleli cu directia elementului de planseu sunt definiti ca 'pereti structurali de contravantuire' care au, in principal, rolul structural de a prelua fortele orizontale pe directia respectiva. O parte din incarcarea aferenta peretilor adiacenti, pe care reazema planseul, este transmisa si peretilor de contravantuire conform pct. 6.2.2.1. si figura 6.1.

(6) Peretii structurali care intra in alcatuirea unei structuri din zidarie sunt de doua categorii:

pereti izolati (montanti), legati intre ei, la fiecare nivel, numai cu placa planseului;

pereti cuplati (cu goluri de usi si/sau ferestre), constituiti din montanti (spaleti) legati intre ei, la nivelul fiecarui planseu, prin grinzi de cuplare de beton armat.

(7) Peretii de zidarie care nu indeplinesc conditiile de la (4) si (5) vor fi considerati 'pereti nestructurali' si vor fi proiectati conform prevederilor din Codul P100-1/2006. Cap.10 cu respectarea conditiilor constructive date la pct. 7.3.

(8) Peretii de zidarie care constituie panouri de umplutura in cadrele de beton armat sau de otel vor fi proiectati conform prevederilor de la Capitolul 6 din prezentul Cod si din Codul P 100-1/2006, capitolele 5 si 8.

2.1.1 Structuri cu pereti desi

(1) Structurile cu pereti desi (sistem fagure), sunt definite de urmatorii parametri geometrici:

inaltimea de nivel 3,20 m;

distantele maxime intre pereti, pe cele doua directii principale 5,00 m;

aria celulei formata de peretii de pe cele doua directii principale 25,0 m².

In aceasta alcatuire, de regula, pozitiile in cladire ale peretilor structurali interiori rezulta din conceptia planului de arhitectura (separa incaperile principale ale cladirii).

Figura 3

Structuri cu pereti desi (sistem fagure)

(2) In cazul in care, la un nivel oarecare al unei cladiri cu pereti desi, sunt necesare, local, spatii mai mari, se accepta realizarea acestei cerinte prin suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligatia suprimarii acestui perete si la toate nivelurile superioare astfel incat sa se evite formarea unui etaj 'slab'. Daca prin aceasta operatie aria peretilor structurali de pe directia respectiva se reduce cu mai mult de 20%, cladirea va fi incadrata in clasa cladirilor fara regularitate pe verticala (pozitiile 3 si 4 din tabelul 1).

(3) In conditiile de la (2), structura verticala si planseul rezultate trebuie sa aiba capacitatea de rezistenta, rigiditatea si ductilitatea necesare pentru preluarea solicitarilor datorate celor mai defavorabile grupari de incarcari, considerand si efectul eventualelor disimetrii structurale care ar putea rezulta din suprimarea peretelui respectiv.

(4) Folosirea sistemului de pereti desi este recomandata in cazul cladirilor fundate pe terenuri dificile.

2.1.2. Structuri cu pereti rari

(1) Structurile cu pereti rari (sistem celular), sunt definite de urmatorii parametri geometrici:

inaltimea de nivel 4,00m;

distantele maxime intre pereti, pe cele doua directii principale 9,00 m;

aria celulei formata de peretii de pe cele doua directii principale 75,0 m².

Figura 4.

Structuri cu pereti rari (sistem celular)

(2) In aceasta alcatuire peretii structurali interiori se dispun, de regula, la limita intre unitatile functionale (intre apartamente - la locuinte, intre salile de clasa - la unitatile de invatamant, etc) ceea ce elimina, in cele mai multe cazuri, slabirea lor cu goluri de trecere.

2.2. Alegerea tipului de zidarie

La proiectarea cladirilor cu pereti structurali din zidarie, alegerea tipului de zidarie (alcatuirea zidariei) pentru peretii structurali se va face cu respectarea conditiilor limita stabilite in Codul P 100-1/2006 in functie de:

• numarul de niveluri supraterane (n_niv);
• regularitatea structurala a cladirii;
• grupa elementelor pentru zidarie;
• acceleratia seismica de proiectare la amplasament (a_g);

precum si in functie de posibilitatile tehnologice de executie.

2.2.1. Zidaria nearmata (ZNA)

(1) Din cauza capacitatii scazute de a disipa energia seismica, datorita rezistentei mici

la intindere si la forfecare si a ductilitatii reduse, se recomanda ca utilizarea structurilor de zidarie nearmata (ZNA) sa fie evitata.

(2) Structurile de zidarie nearmata (ZNA) cu elemente ceramice din grupele 1, 2 si 2S, pot fi folosite, in conditiile stabilite in Codul P 100-1/2006, privind acceleratia seismica de proiectare (a_g), numarul de niveluri (n_niv) si densitatea minima constructiva a peretilor structurali (p%) pe ambele directii, numai daca sunt indeplinite toate conditiile de mai jos:

cladirea se incadreaza in categoria 'cladiri regulate cu regularitate in plan si in elevatie', pozitia 1 din tabelul 1

cladirea se incadreaza in clasele de importanta III sau IV conform Codului P 100-1/2006

sistemul de asezare a peretilor este de tip 'pereti desi' (sistem fagure);

inaltimea nivelului h_etaj 3.00 m;

sunt respectate cerintele de alcatuire a zidariei si planseelor din acest Cod;

calitatile materialelor folosite sunt cele prevazute la Cap.3 si in Codul

P 100-1/2006.

2.2.2. Zidaria armata (ZC, ZC+AR, ZIA)

Cladirile cu structuri de zidarie confinata (ZC), cu sau fara armaturi in rosturile orizontale, si cele de zidarie cu inima armata (ZIA) pot fi utilizate, in conditiile de calcul, de dimensionare si de alcatuire constructiva precizate in acest Cod cu conditia limitarii numarului de niveluri (n_niv) si a densitatii minime constructive a peretilor structurali pe fiecare directie (p%), in functie de acceleratia seismica de proiectare (a_g), conform prevederilor din Codul P 100-1/2006.

2.3. Dispunerea in plan a peretilor structurali

(1) Dispunerea in plan a peretilor structurali se va face cat mai uniform in raport cu axele principale ale cladirii, pentru se evita efectele defavorabile ale rasucirii de ansamblu. Pentru asigurarea rezistentei si a rigiditatii la torsiune se recomanda ca peretii structurali cu rigiditate mare sa fie dispusi cat mai aproape de conturul cladirii.

(2) In acelasi scop, in cazul tronsoanelor dreptunghiulare, la care fatadele longitudinale au raportul r intre ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie apropiat de valorile maxime stabilite prin Codul P 100-1/2006, se recomanda ca peretii structurali transversali de la capetele tronsoanelor sa fie cat mai putin slabiti prin goluri.

(3) Se recomanda ca sumele ariilor nete de zidarie ale peretilor de pe cele doua directii principale ale cladirii sa fie aproximativ egale astfel incat sa fie indeplinita recomandarea de la pct. 1.2.(5).

(4) Se va urmari ca, in planul cladirii, peretii cu forme complexe cu o singura axa de simetrie (L,T) sa aiba talpile amplasate simetric fata de axele principale ale cladirii.

2.4. Dispunerea stalpisorilor si centurilor de beton armat la zidaria confinata

(1) In cazul zidariei confinate (ZC), stalpisorii de beton armat vor fi amplasati in urmatoarele pozitii:

i.        la capetele libere ale fiecarui perete;

ii.      de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata 2.5 m² (orientativ un gol de usa cu dimensiunile 1.20 x 2.10 m); golurile cu dimensiuni mai mici vor fi marginite cu stalpisori daca necesitatea prevederii acestora rezulta din calcule sau din cerinta iv;

iii.    la toate colturile exterioare si intrande de pe conturul constructiei;

iv.    in lungul peretelui, astfel incat distanta intre axele stalpisorilor sa nu depaseasca:

4.0 m in cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular);

0 m in cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure);

v.      la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stalpisor amplasat conform regulilor de mai sus se afla la o distanta mai mare de 1.5 m;

vi.    in toti spaletii care nu au lungimea minima prevazuta la art. 2.(6)

Figura

Pozitionarea stalpisorilor din beton armat la structuri din zidarie confinata

(2) Stalpisorii vor fi executati pe toata inaltimea constructiei.

(3) Centurile de beton armat vor fi prevazute in urmatoarele pozitii:

la nivelul fiecarui planseu al constructiei, indiferent de materialul din care este executat planseul si de tehnologia de realizare a acestuia;

in pozitie intermediara, intre plansee, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la constructiile tip 'sala/hala', in conditiile stabilite de Codul de proiectare seismica P 100-1/2006, diferentiat in functie de acceleratia seismica de proiectare (a_g) la amplasament.

(4) Armarea longitudinala a stalpisorilor si centurilor, se va stabili prin calcul, tinand seama de efectele incarcarilor verticale si ale fortelor seismice de proiectare si va respecta conditiile minime date la Cap.7 din Cod.

(5) Stalpisorii si centurile din peretii de pe conturul cladirilor vor fi prevazuti la exterior cu protectie termica pentru evitarea formarii puntilor termice.

2. Goluri in peretii structurali din zidarie

(1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru usi si ferestre si amplasarea acestora in peretii de zidarie se va face avand in vedere satisfacerea urmatoarelor categorii de cerinte:

functionale;

• de plastica fatadelor;
• structurale.

(2) Cerintele structurale se refera la:

evitarea reducerii exagerate a capacitatii de rezistenta si a rigiditatii unor pereti prin care se creeaza premizele unei comportarii defavorabile la torsiunea de ansamblu;

obtinerea unor arii nete de zidarie aproximativ egale pe cele doua directii principale ale cladirii;

satisfacerea cerintelor de rezistenta si ductilitate pentru plinurile verticale (spaleti) si orizontale (grinzi de cuplare, buiandrugi) dintre goluri.

Pentru satisfacerea cerintelor structurale enumerate mai sus se vor lua masurile de la aliniatele urmatoare.

(3) Raportul r intre ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie, va fi limitat, conform prevederilor din Codul P 100-1/2006, in functie de:

acceleratia seismica de proiectare la amplasament (a_g

numarul de niveluri (n_niv

pozitia peretelui in cladire.

(4) Golurile de usi si de ferestre vor fi, de regula, dispuse pe aceaisi verticala la toate nivelurile. Poate fi acceptata dispunerea lor alternanta cu respectarea unor distante care sa permita transmiterea incarcarilor printr-un sistem de tip 'grinda cu zabrele'.

Figura 6.

Dispunerea alternanta pe verticala a golurilor din peretii de zidarie

(5) La amplasarea golurilor de usi si ferestre se va urmari ca speletii care rezulta sa aiba lungimi egale sau cat mai apropiate. In cazul peretilor lungi (peretii longitudinali ai cladirilor tip 'bara', de exemplu) daca aceasta prevedere nu poate fi realizata din considerente functionale sau de plastica a fatadelor, se recomanda ca spaletii cu dimensiuni mult diferite sa fie dispusi alternativ in lungul peretelui.

(6) Lungimea minima (l_min) a spaletilor adiacenti golurilor de usi si de ferestre se limiteaza, in functie de cea mai mare inaltime a golurilor adiacente (h_gol) sau de grosimea peretelui (t), dupa cum urmeaza:

pentru zidaria nearmata (ZNA):

spaleti marginali (de capat) la pereti de fatada si interiori :

l_min = 0.6 h_gol 1.20 m

spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori :

l_min = 0.5 h_gol 1.00 m

pentru zidaria confinata (ZC sau ZC+AR):

spaleti marginali (de capat) la pereti de fatada si interiori :

l_min = 0.5 h_gol 1.00 m

spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori :

l_min = 0.4 h_gol 0.80 m

pentru zidaria cu inima armata (ZIA): l_min = 3 t unde t este grosimea totala a peretelui.

Figura 7.

Dispunerea in plan a golurilor din peretii de zidarie

(7) Se recomanda ca dimensiunile in plan ale plinurilor de zidarie, intre goluri sau pana la capatul peretelui, sa fie multiplu de din lungimea elementului pentru zidarie prevazut in proiect.

(8) Conditia de la (7) este obligatorie pentru zidariile realizate cu elemente din grupa 2S, pentru a se elimina taierea/spargerea la santier a elementelor si a se folosi numai elementele speciale, cu lungimea de din lungimea nominala, din sortimentele respective. In cazurile in care nu se realizeaza aceasta modulare se vor spori dimensiunile stalpisorilor din beton armat astfel incat pentru zidarie sa nu fie folosite fragmente de bloc diferite de din lungimea blocului.

(9) In cazul zidariilor cu inaltimea de referinta a randului 200 mm, inaltimea panoului de zidarie, intre centurile de beton armat, va fi un multiplu intreg al inaltimii randului (inaltimea elementului + grosimea stratului de mortar de circa 10 12 mm).

Figura 8

Modularea zidariilor in raport cu dimensiunile elementelor pentru zidarie

h - inaltimea elementului. l - lungimea elementului

(10) In cazul in care prevederile proiectului de arhitectura nu permit realizarea spaletilor cu lungimile minime date la (6) se vor introduce stalpisori de beton armat pentru sporirea rezistentei spaletului la forta taietoare sau spaletul va fi inlocuit, in totalitate, cu un stalp de beton armat.

2.6. Grosimea peretilor structurali

(1) Grosimea peretilor structurali va fi stabilita, prin calcule de specialitate, pentru satisfacerea urmatoarelor cerinte:

siguranta structurala;

izolare termica/economie de energie;

izolare fonica;

protectie la foc.

(2) Grosimea minima a peretilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este executata zidaria va fi 240 mm.

(3) Din punct de vedere al sigurantei structurale, indiferent de rezultatele calculelor, raportul intre inaltimea etajului (h_et) si grosimea peretelui (t) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii minime:

zidarie nearmata (ZNA) h_et/t

zidarie confinata (ZC) si zidarie cu inima armata (ZIA) h_et /t

In afara acestei conditii, grosimea peretilor solicitati predominant la forta axiala, trebuie sa indeplineasca si cerintele de la art. 6.6.2.(1).

(4) In cazul in care dimensiunile alese pentru grosimea peretilor in faza de proiectare preliminara nu satisfac cerintele de siguranta structurala de la art. 6.7., se poate adopta una dintre urmatoarele masuri:

• schimbarea tipului / alcatuirii zidariei (de exemplu, din ZNA in ZC sau ZIA);
• sporirea grosimii peretilor;
• folosirea unor materiale (elemente de zidarie si/sau mortar) cu rezistente superioare.

3. Proiectarea preliminara a subansamblurilor structurale orizontale (plansee,

sarpanta)

(1) La proiectarea preliminara a planseelor se va urmari realizarea lor ca diafragme rigide in plan orizontal tinand seama de rolul lor in ceea ce priveste:

• colectarea fortelor de inertie si transmiterea lor la elementele verticale ale structurii;
• asigurarea conlucrarii elementelor verticale pentru preluarea fortelor seismice orizontale:

distributia fortei seismice de nivel intre peretii structurali proportional cu rigiditatea de translatie a fiecaruia;

retransmiterea catre peretii care dispun de rezerve de capacitate portanta a incarcarile suplimentare care rezulta dupa cedarea peretilor cu capacitate de rezistenta insuficienta;

posibilitatea de adoptare a unor modele de calcul structural simplificate, avand, dupa caz, numai unu sau trei grade de libertate la fiecare nivel.

(2) Rigiditatea planseelor in plan orizontal depinde de:

alcatuirea constructiva a planseului;

dimensiunile si pozitiile golurilor mari in plansee.

(3) Rigiditatea planseelor in plan orizontal va fi superioara rigiditatii laterale a peretilor structurali astfel incat deformabilitatea planseelor sa nu influenteze semnificativ distributia fortei seismice intre elementele structurale verticale.

(4) In cazul planseelor din elemente prefabricate imbinarile vor fi proiectate astfel incat comportarea planseului la forte orizontale sa fie cat mai apropiata de cea a planseelor din beton armat monolit iar imbinarile sa ramana in stadiul elastic de comportare pentru solicitarile rezultate din actiunea fortelor corespunzatoare cutremurului de proiectare multiplicate cu coeficientul de comportare 'q'.

3.1. Tipul planseului

(1) Planseele cladirilor din zidarie sunt clasificate, din punct de vedere al rigiditatii in plan orizontal, in doua categorii:

• plansee rigide in plan orizontal;
• plansee cu rigiditate nesemnificativa in plan orizontal.

(2) In conditiile in care nu sunt slabite semnificativ de goluri (a se vedea art. 3.2.), sunt

considerate 'rigide in plan orizontal' planseele care au urmatoarele alcatuiri

constructive:

plansee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continua cu grosime 60 mm, armata cu plasa de otel beton cu aria 250 mm²/m (de exemplu, 5F8/m);

plansee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat imbinate pe contur prin piese metalice sudate, bucle de otel beton si beton de monolitizare;

plansee executate din elemente prefabricate de tip 'fasie', cu bucle sau cu bare de legatura la extremitati si cu suprabetonare continua cu grosime 60 mm, armata cu plasa din otel beton cu aria 250 mm²/m ( 5F8/m).

(3) Urmatoarele categorii de plansee sunt considerate cu rigiditate nesemnificativa, in plan orizontal:

plansee executate din elemente prefabricate de tip 'fasie' cu bucle sau cu bare de legatura la extremitati, fara suprabetonare armata sau cu sapa nearmata cu grosimea 30 mm;

plansee executate din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri ceramice, cu suprabetonare armata;

plansee din lemn.

(4) De regula, planseele cladirilor din zidarie vor fi proiectate ca plansee 'rigide in plan orizontal'.

(5) Utilizarea planseelor cu rigiditate nesemnificativa in plan orizontal (in particular, planseele din lemn) este permisa numai in conditiile stabilite in Codul P100-1/2006.

(6) Fata superioara a planseelor va avea, de regula, aceiasi cota de nivel pe toata

suprafata constructiei. In mod exceptional, pot fi acceptate decalari ale fetei superioare a planseului mai mici decat inaltimea curenta a centurilor (15 20 cm).

3.2. Pozitionarea golurilor mari in plansee

(1) Pozitiile golurilor de dimensiuni mari in plansee vor fi alese astfel incat sa nu conduca la reducerea rigiditatii si a rezistentei planseelor .

In acest scop, se va evita pozitionarea golurilor la colturile planseelor, in pozitii adiacente fatadelor si/sau alaturarea mai multor goluri.

Figura 9

Pozitionarea golurilor de mari dimensiuni in plansee

(2) In cazurile in care slabirea semnificativa a planseelor prin goluri nu poate fi evitata se va tine seama de efectul rigiditatii finite a planseului pentru repartitia fortei seismice totale intre subansamblurile structurale verticale iar rezistenta planseului va fi verificata conform sectiunii 6.

3.3. Supante, console

(1) In cladirile curente, la care se refera prevederile prezentului Cod, nu se accepta planseele partiale (supante, dezvoltate numai pe o parte a cladirii), astfel incat, in anumite zone, inaltimea nivelului rezulta egala cu dublul inaltimii nivelului curent.

(2) Consolele care depasesc linia exterioara a peretilor structurali de contur (balcoane, copertine) vor fi amplasate la nivelul planseului curent, eventual cu o denivelare care se incadreaza in limitele de la art. 3.1.(6) dar cu asigurarea continuitatii structurale. Consolele vor fi realizate din acelasi material ca si planseul (beton armat sau lemn).

(3) In mod exceptional se accepta amplasarea unor console de beton armat in pozitii intermediare, incastrate in zidarie, cu respectarea urmatoarelor conditii:

deschiderea consolei L_c 3t unde t este grosimea peretelui in care este incastrata consola;

accesul oamenilor pe consola nu este decat intamplator (pentru intretinere);

rezemarea consolei se face pe toata latimea zidului.

In cazul deschiderilor mai mari decat 3t, stabilitatea si rezistenta consolei vor fi asigurate prin elemente de beton armat introduse in grosimea peretelui; in toate cazurile, stabilitatea si rezistenta consolelor si a elementelor de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul.

(4) Cladirile cu pereti structurali din zidarie care nu satisfac cerinta de la (1) vor fi considerate cladiri neregulate si proiectarea acestora se va face conform prevederilor de la art. 6.3.2.1.(3).

3.4. Sarpante

(1) La proiectarea sarpantelor se va urmari adoptarea unei configuratii cu rigiditate spatiala suficienta, pentru asigurarea indeformabilitatii acestora, pe toate directiile, sub efectul incarcarilor din zapada, vant si cutremur. In cazul incarcarii cu zapada se vor avea in vedere efectele incarcarilor nesimetrice care se pot produce ca urmare a aglomerarii zapezii pe anumite portiuni ale acoperisului.

(2) Stabilitatea generala si locala a sarpantei in ansamblu si a elementelor acesteia sub actiunea vantului vor fi verificate prin calcul pentru fortele stabilite prin Codul NP-082-04 si prin masuri constructive (ancorarea sigura a cosoroabelor de structura cladirii, de exemplu).

(3) Schema statica ale sarpantei va fi aleasa astfel incat sa nu rezulte impingeri in elementele de reazem (pereti, atice, calcane, etc). In cazul in care o astfel de schema nu poate fi realizata se vor prevedea elemente structurale suficient de rezistente pentru a prelua impingerile. Rezistenta si rigiditatea acestor elemente vor fi verificate prin calcul.

(4) La reazemele interioare, popii sarpantei vor fi rezemati pe peretii structurali sau pe grinzile planseului peste ultimul nivel. Rezemarea popilor direct pe placa se poate face numai in conditiile in care se verifica prin calcul indeplinirea cerintelor de rezistenta si de rigiditate (cu considerare deformatiilor de lunga durata) pentru placa pe care sunt asezati popii respectivi.

4. Proiectarea preliminara a infrastructurii

(1) Infrastructura cladirilor din zidarie este constituita din urmatoarele elemente:

• cladiri fara subsol: fundatii, socluri si placa de beton care constituie suportul pardoselii de la parter;
• cladiri cu subsol: fundatii, pereti de subsol, placa de beton care constituie suportul pardoselii de la subsol, planseul peste subsol.

(2) Proiectarea preliminara a infrastructurii trebuie sa tina seama de:

marimea fortelor verticale care trebuie transmise la teren;

severitatea actiunii seismice la amplasament;

natura si proprietatile mecanice ale terenului de fundare;

efectele posibile ale apelor subterane.

(3) In faza de proiectare preliminara, infrastructura trebuie sa fie conceputa ca un ansamblu de elemente structurale cu rezistenta si rigiditate spatiala adecvate intensitatii solicitarilor verticale si seismice si caracteristicilor terenului de fundare care sa asigure:

transmiterea la teren a tuturor solicitarilor din sectiunea de incastrare a peretilor, fara producerea deformatiilor postelastice in elementele infrastructurii si/sau in terenul de fundare;

limitarea deformatiilor verticale ale cladirii la valori care nu pericliteaza integritatea structurii, a elementelor nestructurale si a bransamentelor la retelele exterioare.

(4) Alcatuirea infrastructurii constructiilor de zidarie va respecta deasemeni principiile generale date in Codul P10 si in Codul P100-1/2006 precum si prevederile specifice date in continuare.

4.1. Fundatii

(1) Fundatiile peretilor structurali din zidarie vor fi continue sub ziduri si pot fi realizate, in functie de marimea eforturilor pe teren, de natura terenului si de adancimea cotei de fundare, ca:

blocuri din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;

• blocuri de beton simplu si cuzineti din beton armat;
• talpi din beton armat.

(2) In cazurile prevazute in Codul P100-1/2006, se pot prevedea si fundatii izolate, din beton simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele directii.

(3) Pentru peretii nestructurali de la subsol, in functie de dimensiunile si de greutatea proprie, se poate alege una din urmatoarele solutii de fundare:

rezemare pe placa de la subsol, daca, din calcul, rezulta ca aceasta are rezistenta si rigiditatea necesare pentru a prelua incarcarile respective in conditiile de siguranta specifice pentru ULS si SLS;

ingrosarea locala a placii de la subsol, pentru obtinerea rezistentei si rigiditatii necesare;

fundarea directa.

4.2. Socluri

(1) In cazul constructiilor fara subsol, soclul si fundatiile vor fi, de regula, axate fata de peretii structurali.

(2) Latimea soclului va fi cel putin egala cu grosimea peretelui de la parter pentru a permite preluarea eventualelor abateri de trasare/turnare; se admite o retragere de maximum 5 cm a fetei exterioare a soclului in raport cu planul zidariei de la parter.

(3) Soclul se va executa, de regula, din beton armat.

(4) In cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, soclul poate fi executat din beton simplu numai in conditiile stabilite prin Codul P100-1/2006.

4.3. Pereti de subsol

(1) Peretii de subsol vor fi dispusi, de regula, axat, sub toti peretii structurali din parter.

(2) Peretii de subsol se vor realiza, de regula, din beton armat.

(3) In cazul amplasamentelor pe teren normal de fundare, peretii de subsol pot fi executati din beton simplu in conditiile stabilite prin Codul P100-1/2006, si cu realizarea masurilor constructive date in Capitolul 7 din prezentul Cod.

(4) Grosimea peretilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerintei de rezistenta sub efectul incarcarilor verticale, al incarcarilor provenite din actiunea seismica si al impingerii pamantului, in cazul peretilor de pe conturul subsolului. Totodata grosimea peretilor de subsol va permite preluarea eventualelor abateri de executie pentru a se evita incarcarea acestora cu excentricitati importante.

(5) Se va urmari ca rigiditatea subsolului sa fie superioara rigiditatii nivelurilor supraterane. In acest scop se recomanda adoptarea urmatoarelor masuri de conformare generala, arhitectural-structurala, a subsolului:

• numarul si dimensiunile golurilor in peretii subsolului vor fi reduse la strictul necesar din punct de vedere functional;
• golurile de usi si ferestre din peretii de subsol vor fi amplasate, in plan, in pozitii decalate fata de golurile de la parter astfel incat sa se evite crearea unor zone slabite in perete; in cazul in care aceasta rezolvare nu este posibila, dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decat cele de la parter, sectiunea plinurilor va fi sporita iar zonele slabite vor fi verificate prin calcul;
• in cazul cladirilor cu pereti dispusi in sistem 'celular', in zonele cu acceleratia seismica de proiectare a_g 0.24g, se recomanda sporirea rigiditatii subsolului prin introducerea unor pereti suplimentari, in limita posibilitatilor rezultate din planurile de arhitectura.

Figura 10

Pereti suplimentari la subsol in cazul cladirilor cu pereti rari

(6) In cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fundare (PSU, PUCM), dispunerea si alcatuirea peretilor de subsol se va face conform reglementarilor specifice mentionate la art. 1.5 (2)

4.4. Plansee la infrastructura

(1) In cazul cladirilor fara subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat, inclusiv in cazul in care, conform prevederilor de la art.3.1.(5), planseele nivelurilor supraterane pot fi cu rigiditate nesemnificativa in plan orizontal.

Aceasta placa va fi legata monolit cu soclurile cladirii constituind o legatura rigida in plan la nivelul fundatiilor.

(2) In cazul cladirilor cu subsol, indiferent de natura terenului de fundare, placa planseului peste subsol va avea cel putin aceiasi grosime ca si placile etajelor supraterane.

(3) In cazul cladirilor cu subsol, amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat, legata de talpile de fundatie; solutia este recomandata si pentru cladirile fundate pe teren normal, situate in zonele seismice cu a_g 0.24g. Aceasta placa va fi deasemeni executata din beton armat daca

trebuie sa suporte pereti nestructurali in conditiile de la art. 4.1 (3).