RACORDAREA CU TERASAMENTELE

RACORDAREA CU TERASAMENTELE

GENERALITATI

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la executarea, compactarea, nivelarea si finisarea umpluturilor de la sferturile de con si din spatele culeelor,    protectia sferturilor de con, executarea, transportul, montarea placilor de racordare si a grinzilor de rezemare, executarea scarilor si a casiurilor pe taluz, controlul calitatii si conditiile de receptie.

Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con, aripi sau ziduri de sprijin.

In cazul terasamentelor inalte, la podurile cu oblicitate sau amplasate pe cursuri de apa cu viteze mari, racordarea cu terasamentele se recomanda a fi realizata cu aripi    sau ziduri de sprijin din beton sau beton armat; in celelalte cazuri se recomanda folosirea sferturilor de con. Daca panta sfertului de con este mai mare decat panta taluzului terasamentelor, sfertul de con se va perea si un prelungirea pe minim 1,00 m pe terasament.

Fundatiile aripilor, zidurilor de sprijin, sferturilor de con si ale pereurilor vor fi coborate sub adancimea de afuiere iar pereurile vor fi executate pe taluzurile terasamentelor pana la limita albiei majore. Aripile si zidurile de sprijin se recomanda sa fie separate de corpul culeei printr-un rost care sa permita tasarea independenta a culeelor si a lucrarigor de racordare cu terasamentele.

EXECUTIA UMPLUTURILOR

La executia umpluturilor la sferturile de con si din spatele culelor se vor respecta prevederile din caietele de sarcini de drum, din standardele si normativele in vigoare si din prezentul caiet de sarcini.

In spatele culeelor si pe fetele laterale ale zidurilor intoarse care sunt in contact cu pamantul se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat in dublu strat asezata pe un mortar de ciment sclivisit de 2cm grosime.

La executia terasamentelor in zona de tranzitie se recomanda urmatoarele:

In cazul culeelor masive si innecate se va tine seama de faptul ca in apropierea fundatiei si elevatiei culeei nu este posibila compactarea umpluturilor cu compactori de tip greu (compactori cu pneuri, rulouri vibratoare sau alte utilaje de compactare folosite in mod curent la compactarea rambleelor). In acest caz asigurarea gradului de compactare se va face cu mijloace de compactare specifice spatiilor inguste (placi vibratoare, maiuri mecanice, etc.). Pentru restul rambleului, compactarea materialului de umplutura se va face cu utilaje indicate in "Normativ privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri" C 182-87.

Daca umplutura din zona de tranzitie nu se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, se va asigura un spatiu suficient utilizarii mijloacelor de compactare, executandu-se totodata si treptele de infratire.

Daca umplutura din zona de tranzitie (excluzand umplutura care se compacteaza cu mijloace specifice spatiilor inguste), se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, acestea se vor executa in straturi succesive, delimitandu-se corespunzator materialul granular utilizat in zona de tranzitie.

In cazul culeelor rezemate pe terasament compactarea umpluturilor de pamant se va face in aceleasi conditii ca si pentru restul rampei de acces. Pentru asigurarea unei stabilitati maxime, atat zonei de tranzitie pod-rampa de acces cat si a culeei podului, care in acest caz reazema direct pe umplutura terasamentului, prin intermediul unui prism din piatra sparta, piatra bruta sau balast, este necesar sa se respecte procesul tehnologic urmator:

executarea lucrarilor pregatitoare a terenului de fundare se va face in mod unitar pe intreaga suprafata aferenta lucrarii pod-rampa de acces;

umplutura de pamant din zona de tranzitie pod-rampa de acces se va executa si compacta pana la cota finala a terasamentului fara a tine cont de amplasamentul culeelor;

amplasarea culeelor se va face in sapatura executata in terasamentul umpluturii zonei de tranzitie, dupa ce aceasta a fost adusa la gradul de compactare corespunzator prescriptiilor tehnice in vigoare;

patul pentru placile de racordare se va executa prin umplutura si compactare succesiva pana la aducerea la cota, apoi se asterne stratul de nisip in grosime de 10 cm.

Pentru inaltimi mari ale rampei de acces si la adancimi mari de fundare a culeei de acest tip, se va respecta tehnologia de executie mentionata pentru tipurile de culee inecata sau masiva. Compactarea materialului de umplutura in apropierea culeei se va face cu mijloace specifice spatiilor inguste.

In toate cazurile, indiferent de tipul culeei adoptat, se recomanda executarea lucrarilor de protejare a taluzurilor in scopul de a preveni ravinarile sau pierderea locala a stabilitatii acestora.

Protejarea taluzurilor se va face tinand seama de natura pamantului, de inaltimea rambleului si de panta taluzului prin una din metodele urmatoare:

caroiaje;

plantatii;

pereuri;

Alegerea tipului si metodei de protejare a taluzurilor se face in functie de conditiile climatice din zona respectiva si a eficientei tehnico-economice a solutiei alese. Detaliile de executie pentru protejarea taluzurilor vor fi stabilite in conformitate cu prevederile STAS 2916-87. In cazul culeilor inecate, zona de taluz de sub suprastructuri se va perea.

Abaterile limita admise la executia platformei drumului in zona de tranzitie pod-rampa de acces sunt:

la inaltimea platformei:

0.05 m fata de ax;

0.10 m la latimea totala;

la cotele proiectului;

0.02 m fata de cotele de nivel ale proiectului.

PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE

Placile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea actiunii traficului rutier pe zona de tranzitie pod-rampa de acces.

Placile de racordare si grinzile de rezemare aferente se executa prin prefabricare sau monolit din beton de clasa C 25/30.

Placile de racordare sunt amplasate in terasament (in cazul sistemelor rutiere nerigide pe rampa de acces) sau la nivelul caii (in cazul sistemelor rutiere rigide).

In cazul placilor de racordare amplasate la nivelul caii, executate monolit, se vor respecta conditiile tehnice impuse imbracamintilor rutiere rigide, conform prevederilor STAS 183-86.

Gradul de compactare a terasamentelor in zona de racordare pod-rampa de acces    va fi de minim 95%, stabilit conform STAS 2914-84.

Placile de racordare, inclusiv grinzile de rezemare ale acestora, se calculeaza la clasa "E" de incarcare conform STAS 3211-86. Placa de racordare se calculeaza ca placa pe mediu elastic (in cazul placii de racordare turnata monolit) si ca ansamblu de fasii simplu rezemate rigid la un capat si elastic la celalalt capat prin intermediul grinzii de rezemare.

Placile de racordare se stabilesc in functie de inaltimea rambleului (Hr), tipul sistemului rutier al rampei de acces si tipul culeei, conform tabelului 5.

TABEL 5

NOTA: In cazul sistemelor rutiere rigide se utilizeaza placa de racordare P₆* turnata monolit.

Grinzile de rezemare se executa intotdeauna pe un prism de piatra sparta conform instructiunilor STAS 6700-84, realizat in straturi succesive, bine compactate, odata cu terasamentul zonei de tranzitie.

PROTECTIA SFERTURILOR DE CON

Pentru asigurarea stabilitatii pamantului din sfertul de con, se pot aplica urmatoarele 2 tipuri de protectii:

Taluz constant 2:3

sub pod (sau pasaj) se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie;

in afara podului (sau pasajului) se va inierba.

Taluz variabil

se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie;

Pereul pentru sfertul de con se va realiza din dale de beton, rostuite, asezate pe un strat de fundatie din beton de 10 cm grosime si un strat de nisip de 5 cm grosime. Dalele din beton vor avea forma hexagonala, cu latura de 10-15 cm si grosimea de 15 cm, pentru inaltimea de 4,00 m de la varful sfertului de con si cu grosimea de 20 cm pentru restul de inaltime. Betonul din dale va fi de clasa C12/15 iar betonul din fundatie va fi de clasa C 8/10. Stratul de fundatie din beton se asterne in avans de pozarea dalelor, astfel incat acestea se vor aseza tot timpul pe betonul proaspat.

SCARI SI CASIURI PE TALUZE

La capetele podului (pasajului) se vor amplasa de o parte si de alta ale acestuia, casiuri pentru evacuarea rapida a apelor meteorice de pe suprastructura si scari pentru accesul sub pod.

Casiul se va executa din piatra bruta zidita sau din dale de beton clasa C 12/15 prefabricate monolitizate pe santier. Forma si dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect.

Scarile se realizeaza din elemente (trepte) prefabricate din beton de clasa C8/10.

Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si mod de finisare, prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela cu bula de aer. Abaterile limita admisibile sunt:

- la orizontalitatea treptelor 2 mm

- la inaltimea treptelor 1 mm

Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor stirbituri produse in timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor.

Atat casiul cat si scara vor rezema pe taluz pe o fundatie de balast de 10 cm grosime si vor avea fiecare o fundatie din beton de clasa C12/15 a carei dimensiuni, functie de inaltimea terasamentului, se vor preciza in proiect.

Scarile pe taluze sunt prevazute cu un parapet realizat din teava de diametrul f 38 mm sau otel rotund OB 37f 20 mm. Parapetele trebuie sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea efectuandu-se cu firul cu plumb. La mana curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu existe praguri care sa jeneze la palma. Micile denivelari se vor inlatura prin polizare. Stalpii acestui parapet vor avea fundatii din piatra sparta, sau din beton.