REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENTA DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT

REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENTA DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT

Remedierea degradarilor si defectelor de executie, constatate la elementele din beton armat, se face in functie de tipul acestora si anume:

daca degradarile afecteaza capacitatea portanta a unor elemente importante ale structurii de rezistenta, se va efectua o expertiza tehnica prin care se vor stabili solutiile de remediere, pe baza caruia se va elabora proiect de remediere, care va sta la baza executiei acestei lucrari;

daca degradarile nu afecteaza capacitatea de rezistenta, atunci pentru remediere se vor respecta prevederile din acest capitol.

REPARATII CU BETOANE SPECIALE

1.1 Prevederi generale

Reparatiile structurilor din beton armat cu betoane speciale, se efectueaza in scopul eliminarii degradarilor si restabilirii capacitatii portante initiale ale elementelor, fara modificarea dimensiunilor.

Toate materialele utilizate vor fi aprobate de Consultant cu acordul Proiectantului, inainte de aprovizionare. Nici un material nu va fi utilizat in lucrarile permanente inaine de a fi aprobate de catre Consultant.

Toate materialele propuse a se utiliza trebuie sa fie agrementate tehnic.

Caracteristicile fsico-mecanice pentru temperatura de 20⁰C sunt:

Rezistenta la compresiune min 30 N/mm² la 3 zile

min 60 N/mm² la 28 zile

Modulul de elasticitate    min 60 KN/mm² la 28 zile

Rezistenta la aderenta    min 60 N/mm² la 28 zile

Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor vor fi verificate conform metodelor si nivelelor de performanta prevazute in agrementele tehnice ale fiecarui produs.

Betoanele speciale contin elementele componente clasice (agregate, ciment, apa) si diferiti aditivi, care le confera o serie de calitati necesare scopului urmarit, cum ar fi:

adezivitate fata de betonul intarit;

lucrabilitate foarte buna;

rezistente sporite;

contractie redusa;

intarire rapida (rezistente initiale mari).

Betoanele speciale sunt livrate in saci, care contin toate componentele, exceptand apa, care se adauga inaintea utilizarii materialului, in cantitatea indicata pe sacul cu continutul respectiv.

Materialele pentru betoane speciale sunt realizate de firme internationale renumite, pe baza unor cercetari de laborator indelungate si competente. In tara noastra, sunt cunoscute si agrementate materiale pentru betoane speciale.

Dupa modul de punere in opera a betonului preparat, se disting doua tipuri de materiale pentru betoane speciale:

materiale pentru betoane plastic-vartoase;

materiale pentru betoane superlucrabile, denumite si betoane fluide.

Betoanele plastic vartoase se utilizeaza la repararea elementelor din beton armat cu degradari amplasate in zone accesibile (stalpi, pereti, zone laterale de grinzi, intradosul grinzilor si placilor, etc). Aceste betoane se aplica pe zona degradata, dar pregatita pentru aplicare, in mod similar cu aplicarea mortarelor obisnuite (cu mistrie si scule de nivelat), fara a se utiliza cofraje.

Betoanele superlucrabile (fluide) se utilizeaza pentru repararea elementelor din beton armat cu degradari, amplasate in zone mai putin accesibile sau chiar inaccesibile (intradosul grinzilor, intradosul placilor, nodurile elementelor constructive, etc.). Betonul se toarna in cofraje etanse, nu necesita vibrare, dar poate migra in toate golurile ce urmeaza a fi umplute cu beton, gratie lucrabilitatii deosebite a acestui material.

Tehnologia de reparare cu betoane speciale cuprinde urmatoarele operatii principale:

Lucrari pregatitoare:

Diagnosticarea defectelor;

Marcarea zonelor degradate;

Inlaturarea betonului degradat;

Lucrari de reparatii:

Curatarea armaturilor, stabilirea gradului de coroziune al acestora si eventual suplimentarea cu armaturi noi;

Tratarea suprafetelor de beton ce trebuie reparate;

Tratarea armaturilor;

Aplicarea betonului special de reparare.

Lucrari de protectie anticoroziva.

Lucrari pregatitoare

Diagnosticarea defectelor se realizeaza prin observare directa si prin ciocanirea suprafetelor betonului sau cu ajutorul aparaturii speciale pentru identificarea zonelor de beton carbonatat, a armaturilor corodate, a grosimii stratului de acoperire, etc.

Marcarea zonelor degradate se face cu creta colorata prin delimitarea zonei si hasurarea suprafetei delimitate.

Inlaturarea betonului degradat se face cu ajutorul dispozitivelor de dislocat mecanice, electrice, de taiat, gaurit. Aceste dispozitive vor avea puterea si actiunea corespunzatoare dislocarii betonului degradat, fara a produce deranjamente structurii in ansamblu.

Antreprenorul    va evita folosirea unor pieckhammere de mare putere, ce ar produce vibratii si eventual degradari majore asupra structurii. Dislocarile de betoane vor fi numai locale si vor antrena numai betonul degradat pana la betonul sanatos, sau pe grosimea prevazuta in proiectul de detalii.

Betonul nu va fi inlaturat pana cand Executantul nu va obtine acordul Consultantului cu privire la zonele pa care acesta va fi inlaturat si nu va fi prezentat acestuia propunerile cu privire la etapele de lucru si de sprijiniri temporare necesare.

Lucrari de reparatii

Curatarea armaturilor se va face prin sablare sau cu perii de sarma.

Este admisa si curatarea chimica, daca procesul tehnologic si materialele corespunzatoare sunt agrementate in tara. In cazul in care se considera ca sectiunea armaturii de rezistenta s-a redus cu peste 5%, se vor prevedea armaturi suplimentare, care se vor imbina cu cele existente pe o lungime minima de petrecere conform prevederilor STAS 10111/2-87.

Tratarea suprafetelor de beton se va face prin curatare cu aer comprimat si eventual prin umezire sau cu un strat de amorsare, inainte de aplicarea betonului special, conform instructiunilor de utilizare specifice ale materialului respectiv ce va fi utilizat.

Armaturilor dezgolite dupa curatare, se vor trata prin vopsire cu o vopsea speciala ce asigura protectia anticoroziva a armaturilor si o mai buna aderenta a betonului fata de armaturi. Substanta de protectie se procura odata cu materialele pentru betoane speciale, se prepara conform instructiunilor specifice si se aplica prin pensulare.

Aplicarea betonului special de reparare (inclusiv prepararea sa) se face conform instructiunilor specifice. Prin aceasta operatie, se refac dimensiunile initiale ale elementului reparat, iar prin intarire se restabileste intreaga capacitate portanta.

1.4. Protectia anticoroziva a suprafetelor de beton

Protectia anticoroziva a suprafetelor de beton se aplica cu scopul realizarii unei mai bune rezistente a elementelor din beton armat impotriva degradarii prin actiunea apei si a sarurilor din atmosfera, sporindu-le astfel durabilitatea in timp.

Pentru elementele din beton armat, care au fost remediate prin utilizarea betoanelor speciale de reparatii, protectia anticoroziva a suprafetelor este necesara atat pentru realizarea protectiei betonului cat si pentru uniformizarea culorii suprafetelor lor. In acest caz protectia elementelor reparate se face pe toate suprafetele de beton aparente (atat in zonele reparate cat si in zonele nereparate). Protectia anticoroziva poate avea si un rol decorativ atunci cand se folosesc produse colorate.

Protectia anticoroziva are in vedere 2 operatii si anume:

finisarea suprafetei care are scopul de a inchide porii sI de a uniformiza suprafata;

aplicarea protectiei anticorozive care are si rol estetic;

Materialele de protectie anticoroziva pot fi aplicate cu pensula, cu ruloul sau sub forma de spray.

REPARATII PRIN TORCRETARE

Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zidarie, cofraje, teren, etc) este folosita atat pentru executarea de lucrari noi, cat si pentru repararea sau consolidarea constructiilor existente.

Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaza cu un echipament compus din:

o masina sau pompa, in care se introduce amestecul;

o conducta de transport, prin care betonul este adus pana la locul de aplicare;

un ajutaj fixat la extremitatea conductei.

Exista doua metode de punere in opera:

- uscata;

- umeda.

Aplicarea amestecului prin procedeul uscat de torcretare

Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul uscat de torcretare, consta in aceea ca, amestecul realizat din agregate cu umiditatea naturala si ciment, este introdus in masina si apoi transportat cu aer comprimat pana la ajutaj, unde se injecteaza dozajul de apa.

Principalele caracteristici sunt:

viteza mare de proiectare a amestecului (betonului) 80 - 100 m/s.

posibilitate de transport orizontal la distanta mare (pana la 500 m) si vertical (pana la 150 m).

La prepararea amestecurilor pentru betoanele si mortarele aplicate prin torcretare, se folosesc in general cimenturi Portland, fara adaosuri sau adaosuri specifice.

Aplicarea amestecului prin procedeul umed de torcretare

Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul umed de torcretare, consta in aceea ca amestecul cu apa adaugata este varsat in masina, de unde este impins prin pompare in conducta pana la ajutaj, unde se introduce aerul comprimat necesar proiectarii.

Metoda se caracterizeaza prin:

- viteza de proiectare mai redusa (10 - 40 m/s);

- posibilitatea de a proiecta un debit mare;

- poate fi necesara utilizarea de aditivi.

Torcretarea nefiind decat un mod deosebit de punere in opera a betonului, produsul obtinut are proprietatile betonului turnat sau pompat si vibrat.

Intrucat betonul aplicat prin procedeul uscat de torcretare prezinta o aderenta buna fata de suprafata existenta, la reparatia constructiilor din beton, se recomanda acest procedeu care va fi detaliat in continuare.

Materiale folosite la prepararea amestecului

Cimentul

La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare, se vor folosi cimenturi Portland fara adaosuri sau cu max. 15% adaosuri, conform SR 388/1 - 95, respectiv SR 1500/1996 si tinand cont de precizarile de la Capitolul 10 - Betoane.

Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se fac conform prevederilor din "Codul de practica"- NE 012-99.

Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.

Cimentul livrat in vrac, se transporta in vagoane cisterna sau vehicule auto speciale.

Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate.

Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale.

Pe intreaga perioada de depozitare a cimentului in silozuri, se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.

Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi.

Pe fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.

Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.

Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator, pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile, in cazul cimenturilor fara adaosuri.

Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat, nu se va intrebuinta in elemente de beton si beton armat, decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.

Verificarea calitatii cimentului se va face:

- la aprovizionare, conform anexei VI.1, pct. A.1. din" Codul de practica"- NE 012-99;

- inainte de utilizare, conform anexei VI.1 pct. B.1 din "Codul de practica- NE 012-99.

Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196/1-95,

SREN 196/3-97, STAS 227/1-86 si SR 227/2-1994.

Agregatele

La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele grele (cu densitatea aparenta intre 2000 si 2500 kg/m³) aplicate prin torcretare, se utilizeaza de regula, agregatele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor; oportunitatea folosirii agregatelor concasate se va stabili de la caz la caz, in functie de caracteristicile lucrarii.

La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare, se va folosi numai nisip cu sort granular pana la 5 mm; la prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip cu sort granular 0 - 3 mm si agregate cu granula maxima 7, 10 sau 16 mm, in functie de conditiile impuse torcretului si posibilitatile tehnologice ale aparatului folosit.

Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 1667 - 76 anexa IV.3.

Agregatele folosite la confectionarea mortarului aplicat prin torcretare, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de granulozitate:

Agregatele folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de granulozitate:

Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6 - 8 %.

Apa

Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790 - 84.

2.3.4 Aditivi

La prepararea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi.

Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere, se adauga in momentul amestecarii.

Aditivii care se prezinta sub forma lichida, se amesteca cu apa (deci sunt introdusi la ajutaj).

2.4 Conditii tehnice impuse instalatiilor folosite la torcretarea mortarelor si betoanelor

Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectandu-se intocmai prevederile din cartea tehnica a utilajului respectiv.

Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret, este necesar un debit de aer comprimat corespunzator tipului de utilaj, conform cartii tehnice, la presiune constanta, fara pulsatii.

In cazul in care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomanda folosirea unui rezervor tampon, interpus intre compresor si aparatul de torcretat.

Aparatul de torcretare trebuie sa fie prevazut cu un separator de ulei, care sa retina uleiul si impuritatile continute de aerul comprimat produs de compresor. Dupa terminarea lucrului, aparatul de torcretare se va goli si curata, de asemenea se va curata conducta de cauciuc si diuza ajutajului, prin spalare cu apa si suflare cu aer comprimat. Se va da o atentie deosebita curatirii diuzei, desfundandu-se toate orificiile acesteia, fara a le deforma.

Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului, este necesar ca sursa de alimentare cu apa sa aiba debitul si presiunea indicata in cartea tehnica a utilajului.

Pentru prepararea amestecului uscat de torcretare, se vor folosi mijloace mecanice. Timpul de amestec se va stabili astfel incat sa rezulte un amestec omogen.

Transportul amestecului uscat, de la locul de preparare la aparatul de torcretare, trebuie facut in timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului.

Conditii tehnice pentru mortare si betoane aplicate prin torcretare

Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tinand seama de:

clasa betonului sau mortarului prescrisa prin proiect;

destinatia torcretului (protectia armaturilor, protectia suprafetelor de beton, protectia rocilor);

clasa de rezistenta a cimentului;

granulozitatea agregatelor.

Prepararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in functie de volumul lucrarilor.

Determinarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare, consta in stabilirea granulozitatii agregatului si a dozajului de ciment; cantitatea de apa nu se stabileste inital, ea adaugandu-se in mortar sau beton la iesirea amestecului uscat din diuza, astfel incat sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele suport. Dozarea componentilor se va face gravimetric.

Dozajele de ciment folosite la confectionarea mortarelor aplicate prin torcretare, se vor stabili pe baza datelor indicate mai jos.

Determinarea cantitatii de agregate necesara pentru un m³ de mortar, se va face in functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2100 kg/m³ si o cantitate de apa de cca. 200 litri.

Dozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare, se vor stabili pe baza datelor indicate mai jos.

Determinarea cantitatii de agregate necesare pentru un m³ de beton se va face in functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2300 kg/m³ si o cantitate de apa de cca. 160 l/m³

De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in lucrare, nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie astfel facuta incat sa fie ferite de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului. Alimentarea aparatului de torcretare se poate face mecanizat sau manual.

2.6 Conditii tehnice impuse suprafetei suport

In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din beton, aceasta trebuie sa fie curatata de impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment, realizandu-se o suprafata rugoasa constand din:

demolarea, spituirea partilor de beton degradat;

decaparea paramentelor prin orice procedeu, altul decat buciardarea, care nu este recomandata.

Pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu apa, da cele mai bune rezultate.

curatarea prin spalare; inainte de torcretare, suportul trebuie sa fie umezit in adancime dar uscat la suprafata (daca este necesar, se efectueaza o decontaminare a suportului prin eliminarea sarurilor de mare, a ghetii sau a ciupercilor);

este preferabil ca torcretarea betonului sa se faca in scurt timp dupa pregatirea suportului.

In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din zidarie de caramida, aceasta se va curata de impuritati prin periere, spalare cu apa sub presiune si jet de aer comprimat.

Suprafata zidariei va fi mentinuta umeda cateva ore inainte de torcretare. Aplicarea torcretului se va face dupa svantarea suprafetei suport.

In cazul aplicarii torcretului direct pe roci, acestea se vor curata cu apa sub presiune si jet de aer comprimat, cu exceptia rocilor care se degradeaza in contact cu apa, curatirea acestora facandu-se numai cu aer comprimat.

Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces verbal de lucrari ascunse:

starea suprafetei suport, in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc;

starea armaturilor si corespondenta cu proiectul;

corecta montare, fixare si rezemare a cofrajelor si esafodajelor;

udarea cu apa si ungerea cofrajelor.

2.7 Conditii tehnologice de aplicare a mortarelor si betoanelor pentru torcretare

Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin reglarea consistentei amestecului, prin manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de cea in care se afla suprafata de torcretat. Cand se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta duza aparatului spre suprafata de torcretat.

In general, orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata suport.

In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca. 15 fata de perpendiculara la suprafata, pentru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii.

Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200 cm, in functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. Muncitorul apropie sau indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului.

Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie omogen si repartizat uniform. In cazul in care se constata ca materialul nu este omogen, muncitorul trebuie sa indeparteze duza de pe suprafata ce se torcreteaza, sa regleze consistenta jetului de torcret corespunzator cerintelor si numai dupa aceasta sa revina pe suprafata ce se torcreteaza.

La executarea torcretarii pe suprafetele verticale sensul de torcretare poate fi ales de la caz la caz in functie de conditiile locale; se recomanda aplicarea de jos in sus.

Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca netorcretate.

Armarea stratului de torcret se poate face cu planse flotante (ce se aplica in timpul torcretarii, pe masura executarii lucrarilor). Se recomanda ca armarea stratului de torcret sa se faca cu planse fixate intr-un numar suficient de puncte (minim 4 puncte pe m²) de stratul suport. In cazul in care sunt prevazute mai multe plase de armatura, se recomanda ca stratul de torcret sa acopere in intregime plasa de armatura cea mai apropiata de stratul suport si apoi sa se aplice urmatorul rand de armatura.

Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi. Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o aderenta mai buna si o reducere a cantitatii de material ricosat.

Amorsa este constituita din ciment si nisip 0 - 1 mm sau 0 - 3 mm in parti egale, in greutate (0 - 1 mm cand se torcreteaza mortar, 0 - 3 mm cand se torcreteaza beton).

Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executarii amorsei.

Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1 - 3 cm, iar a celor de beton intre 2 - 5 cm in functie de indemanarea celui care aplica torcretul si conditiile tehnologice locale (existenta planselor de armatura, numarul barelor, diametrul barelor).

In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport.

Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior.

In caz ca s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati suprafata conform prevederilor de la punctul 'Conditii tehnice impuse suprafetei suport'.

Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute dispozitive care sa permita torcretarea pana la nivelul respectiv; se recomanda folosirea unor martori rigizi.

La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare proaspata; reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea materialului ricosat si curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si suflarea cu aer comprimat. Operatia de torcretare se va relua numai dupa svantarea suprafetei, aplicandu-se un strat de amorsare, conform prevederilor de mai sus.

Materialul rezultat din ricosare se va inlatura; nu este permisa utilizarea lui.

2.8 Prelucrarea suprafetei torcretului, tratarea ulterioara

Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de stratul suport, la mortarele sau betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara.

In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei, cu luarea in consideratie a urmatoarelor masuri:

- dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin si de consistenta fluida, duza de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare (cca. 1,50 m);

- dupa cca. 30 minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul de finisare cerut se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic.

Aplicarea acestui mortar se va face la minimum 45 minute de la improscarea ultimului strat torcretat.

In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii favorabile de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii, trebuie luate masuri pentru mentinerea torcretului in conditii de umiditate corespunzatoare. La temperaturi sub +5 C nu se mai face stropirea torcretului. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 790 - 84.

In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub +5 C, trebuie luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperirea cu prelate si incalzirea spatiului astfel incat temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +5 C timp de minimum 7 zile. In cazul executarii lucrarilor de torcretare pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativ C 16 - 84.

2.9 Controlul lucrarilor de torcretare

Controlul executarii si receptionarea lucrarilor de torcretare se executa pe baza prevederilor capitolului 17 din Codul de practica NE 012-99 cu urmatoarele precizari:

a. Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul calitatii in timpul executiei sunt:

sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare;

sa verifice calificarea echipei de torcretare;

sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile prezentelor recomandari tehnice.

b. Verificarea calitatii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se va face prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un punct dogit se vor indeparta si repara prin retorcretare. Repararea se va face cu aplicarea prevederilor Capitolului 6 din prezentul Caiet de sarcini.

Pentru lucrari speciale prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin carote extrase din lucrare.

REPARATII PRIN INJECTII

3.1 Generalitati

Pentru remedierea fisurilor (injectare) la elementele din beton armat, se vor respecta prevederile din "Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat, indicativ C 149 - 87". Procedeele de injectare sunt diferentiate dupa criteriile urmatoare:

Marimea deschiderii fisurilor;

Natura materialului utilizat pentru injectare.

In functie de materialul utilizat pentru injectare se deosebesc urmatoarele 2 (doua) procedee:

pe baza de ciment - care se aplica pentru injectarea fisurilor cu deschideri mai mari de 2 mm, inclusiv;

pe baza de rasini epoxidice - care se aplica pentru injectarea fisurilor cu deschideri mai mari de 0,5 mm, inclusiv.

Remedierea fisurilor prin injectare se desfasoara in 3 (trei) faze si anume:

lucrari pregatitoare;

injectarea propriu-zisa;

verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare.

3.2 Conditii de aplicare

Amestecuri pe baza de ciment

Se aplica la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de +10ºC, inclusiv.

Amestecuri pe baza de amestecuri epoxidice

Conditiile de aplicare sunt urmatoarele:

temperatura mediului ambiant si a elementului va fi de min. +15ºC iar umiditatea relativa a aerului va fi de max. 60 %;

suprafetele betonului sa fie uscate;

fisurile sa fie stabilizate;

temperatura materialelor sa fie cuprinsa intre +15ºC si +30ºC

3.3 Materiale

Pentru injectarile pe baza de ciment se va utiliza, de preferinta, acelasi ciment utilizat in elementul ce trebuie injectat. In general se pot utiliza urmatoarele cimenturi:

II/A - S 32,5 R

I 42,5/ I 42,5 R

I 52,5/ I 52,5 R

H II/A - S 32,5

La alegerea tipului de ciment se va tine seama de domeniile de utilizare a cimentului si de caracteristicile elementului ce urmeaza a fi injectat (importanta elementului, clasa betonului etc). Pentru injectarile pe baza de amestecuri epoxidice se utilizeaza componentele urmatoare:

rasina epoxidica: Dinox F; Dinox C; Dinox 011L

intaritori: TETA sau DETA;

ciment sau filer de cuart.

Componentele si procentele de amestec sunt precizate in instructiunile    C 149 - 87 pentru fiecare procedeu in parte.

Antreprenorul poate propune si alte materiale si procedee de injectare agrementate de M.L.P.T.L. In acest caz este necesara aprobarea proiectantului si a beneficiarului.