STRAT DE BAZA DIN MIXTURA ASFALTICA SI

IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE

EXECUTATE LA CALD

CUPRINS

Cap.I Generalitati

Art.1 Obiect si domeniu de aplicare

Art.2 Definirea tipurilor de mixturi

Cap.II Natura si calitatea materialelor

Art.3 Agregate

Agregate pentru stratul de baza

Agregate pentru straturile imbracamintilor bituminoase

Art.4 Filerul

Art.5 Lianti

Art.6 Emulsie bituminoasa cationica

Art.7 Polimeri

Art.8 Aditivi

Art.9 Fibre

Art.10 Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare

Cap.III Fabricarea mixturilor

Art.11 Compozitia mixturilor

Art.12 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Art.13 Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltica

Art.14 Statia de preparare a mixturilor asfaltice

Art.15 Controlul fabricarii mixturilor asfaltice

Cap.IV Punerea in opera a mixturilor asfaltice

Art.16 Elementele geometrice

Art.17 Transportul

Art.18 Lucrari pregatitoare

Pregatirea stratului support

Amorsarea stratului support si a rosturilor de lucru

Art.19 Asternerea mixturilor asfaltice

Art.20 Compactarea

Art.21 Tratarea suprafetelor

Art.22 Controlul punerii in opera a mixturilor asfaltice

Cap.V Conditii tehnice

Art.23 Elemente geometrice si abateri limita

Caracteristici de suprafata

Cap.VI Receptia lucrarilor

Art.24 Receptia preliminara

Art.25 Receptia finala

Cap. VII Referinte

Cap. I - GENERALITATI

Art. 1 Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini priveste straturile de baza si imbracamintile bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.

Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la ranforsarea sistemelor rutiere flexibile si semirigide ale drumurilor publice.

1.3 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

Art. 2 Definirea tipurilor de mixturi

2.1 Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform SR 7970 - 2001.

2.2 Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald, conform SR 174 - 2002, sunt alcatuite in general, din doua straturi :

stratul superior denumit strat de uzura

stratul inferior denumit strat de legatura

In unele cazuri, la propunerea proiectului, imbracamintea bituminoasa se executa intr-un singur strat, respective strat de uzura.

In cazul structurilor rutiere prevazute cu strat de baza din mixtura asfaltica cilindrata, executata la cald, imbracamintea poate fi executata intr-un singur strat, daca asa rezulta din calculul de dimensionare.

CAP. II - NATURA, CALITATEA MATERIALELOR

Art. 3 Agregate

Agregate pentru straturi de baza

3.1.1 Agregatele naturale care se pot utiliza la prepararea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza sunt urmatoarele:

Agregate naturale de cariera

o        criblura sort 4 - 8; 8 - 16 si 16 - 25

o        nisip de concasaj sort 0 - 4

o        savura sort 0 - 8

Agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare, conform STAS 662 - 89; (tabel 6; 11 si 12)

o        nisip natural sort 0 -3; 3 - 7 sau 0 - 7

o        pietris sort 7 - 31

o        pietris sortat pe sorturile 7 - 16 si 16-31

o        pietris concasat sort 7 - 16 si 16-31

Filerul, care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 - 79

3.1.2 Fiecare tip si sort de agregat natural trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate, avand pante de acurgere a apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.

3.1.3 In cazul cand se asigura uniformitatea loturilo livrate, se pot utiliza si produse de balastiera sau cariera nesortate (balast, amestecuri de cribluri si savura) care trebuie sa se incadreze in limitele de granulozitate cu sau fara adaosuri complementare de corectie. In cazul utilizarii balastului, conform STAS 662 - 89, pe langa conditiile de incadrare in limitele de granulozitate, acesta trebuie sa corespunda urmatoarelor prescriptii:

sortul trebuie sa fie 0 - 31

granulozitatea continua

echivalent de nisip (pe fractiunea 0-3) minim 80 %

3.1.4 Pentru filer nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau fractiuni fine recuperate de la exhaustorul statieide asfalt, decat in conditiile in care acesta (inlocuitorul) corespunde din punct de vedere al continutului de argila determinat prin metoda valorii de albastru, conform SR 667 (max.2).

3.1.5 Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri de filer cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

3.1.6 Tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de baza, conform SR 7970-2001, sunt:

Tip AB1 - Anrobat bituminos cu agregate mijlocii:

o        30 - 55 % granule cu dimensiunea peste 3,15 mm a ciururilor cu ochiuri rotunde si respective

o        22 - 47 % granule cu dimensiunea peste 4 mm a sitelor cu ochiuri patrate (conform SR EN 933-2-1988)

Tip AB2 - Anrobat botuminos cu agregate mari;

o        50 - 75% granule cu dimensiunea peste 3,15 mm a ciururilor cu ochiuri rotunde si respective

o        37 - 66% granule cu dimensiunea peste 4 mm a sitelor cu ochiuri patrate ( conform SREN 933-2-1988)

3.1.7 Limitele procentelor de agregate naturale si filer, din cantitatea totala de agregate pe tipuri de mixturi asfaltice pentru stratul de baza trebuie sa corespunda cu prevederile din tabel 1.

Tabel 1

Continutul de filer (conform STAS 539) trebuie sa fie minim 4 %.

3.1.8 Granulozitatea amestecului de agregate naturale trebuie sa fie cuprinsa pentru fiecate tip de mixtura asfaltica in limitele din tabel 2.

Tabel 2

Mixturile asfaltice pentru stratul de baza pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera, din amestec de agregate naturale de cariera si balastiera sau numai din agregate naturale de balastiera, in funtie de clasa tehnica a drumului, respectiv categoria tehnica a strazii si de tipul mixturii, tabel 3.

Cand exista surse locale avantajoase, agregatele naturale de cariera si pietrisurile concasate se pot utiliza si la clasele si categoriile tehnice de drumuri, respective de strazi, inferioare fata de prevederile din tabel 3.

Tabel 3

Art.3.2 Agregate pentru imbracaminti bitumnoase

3.2.1 Pentru prepararea mixturilor asfaltice la imbracamintile bituminoase, agregatele naturale utilizate sunt urmatoarele:

o        agregate naturale de cariera, conform SR 667, dupa cum urmeaza:

- criblura, sorturile: 4-8; 8-16 si 16-25

- nisip de concasaj, sort 0-4

o        agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare, conform STAS662, dupa cum urmeaza:

- pietris concasat, sorturile: 4-8; 8-16 si 16-25

- pietris, sorturile: 4-8; 8-16 si 16-25

- nisip natural, sort 0-4

3.2.2 Clasa minima a rocii din care se obtine agregatele naturale de cariera , trebuie sa corespunda, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, prevederilor SR 667, ce sunt prezentate in tabelul 4 din prezentul caiet de sarcini.

Clasa minima a rocii Tabel 4

3.2.3 Criblura provenita din calcare cristaline nu se foloseste la straturi foarte subtiri, tratamente si imbracaminti bituminoase pentru drumuri publice.

3.2.4 Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii (A, B, C, D, E) de provenienta a agregatelor naturale de cariera, conform prevederilor STAS 667, trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 5.

Caracteristicile rocilor Tabel 5

3.2.5 Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate, cu pante de scurgere a apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.

3.2.6 Filerul, ca agregat natural trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539-79. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 739 -79, conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0,02 mm sa fie 20%.

3.2.7 Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau fractiuni recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt, decat in cazul in care continutul de argila determinat prin metoda valorii de albastru (VA) este max. 2%. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre si a betonului asfaltic rugos, se interzice folosirea fractiunilor fine recuperate de la exhaustorul statiei.

Filerul se depoziteaza potrivit conditiilor precizate la punctul 3.1.5.

Tipurile de mixturi asfaltice pentru executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald prevazute de SR 174-1-2002, sunt clasificate si simbolizate in functie de natura materialelor componente, granulozitate si de dimensiunea maxima a granulelor agregatelor, prezentate in tabelul 6.

Tipuri de mixturi asfaltice pentru imbracaminti bituminoase Tabel 6

3.2.10 In functie de clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii, din tipurile de mixturi asfaltice clasificate in tabelul 6, se pot utiliza pentru stratul de uzura a imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald, tipurile prevazute de SR 174-1-2002 si sunt mentionate in tabelul 7.

Tipuri de mixturi asfaltice in stratul de uzura Tabel 7

SR 174 -1/2002 face precizari:

Bitumul aditivat se utilizeaza in cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%.

Betonul asfaltic cu pietris concasat se utilizeaza cu acordul administratorului drumului judetean si comunal.

3.2.11 Tipurile de mixturi asfaltice utilizate in stratul de legatura a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald, sunt mentionate in tabelul 8.

Tipuri de mixturi asfaltice in stratul de legatura Tabel 8

Bitumul aditivat se utilizeaza in aceleasi conditii ca si pentru stratul de uzura, numai in cazul in careadezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub 80%.

3.2.12 Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate pe tipuri de mixturi asfaltice pentru imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald, trebuie sa corespunda cu prevederile din tabelul 9.

Tabel 9

Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise destinate stratului de lagatura a imbracamintilor bituminoase este de minimum 2%.

Granulozitatea amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa fie cuprinsa in limitele din tabel 10 si zonele granulometrice din figurile 1 - 8 din STAS 174-1-2002.

Art.4 Filerul

4.1 Ca filer, se va folosi felerul de calcar care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 539-79, cu respectarea precizarilor de la articolele 3.1.4 si 3.1.5, pentru stratul de baza si articolele 3.2.6 si 3.2.7 pentru straturile din imbracamintile bituminoase din prezentul caiet de sarcini.

Art.5 Lianti

5.1 Pentru realizarea straturilor de baza si a imbracamintilor bituminoase cilindrate executate la cald, se utilizeaza urmatorii lianti pe tipuri de mixturi asfaltice:

Liantul pentru mixturile asfaltice in stratul de baza este:

Bitumul neparafinos pentru drumuri, conform SR 754 - 1999.

Bitum de tip D60/80, pentru zona climaterica calda

Bitum de tip D80/100, pentru zona climaterica rece.

Zonele climaterice sunt delimitatate conform SR 174-1-2002.

Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixtutii asfaltice prevazut de SR 7970-2001, pentru stratul de baza, trebuie sa fie:

minim 80%, pentru agregate naturale de cariera, in cazul drumurilor de clasa tehnica I si II, si strazilor de categoria tehnica I si II

minim 75%, pentru agregatele naturale de balastiera, in cazul drumurilor de clasa tehnica II - V si strazilor de categoria tehnica III-IV.

In cazul cand adezivitatea bitumului determinata , conform STAS 10969/3, se situeaza sub valorile admisibile, este necesar ca bitumul sa fie aditivat.

Liantii pentru mixturile asfaltice din imbracamintile bituminoase sunt:

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754-99, de tip D60/80 si D80/100.

Bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari.

Bitum aditivat.

Bitumul neparafinos pentru drumuri de tip D60/80 si tip D80/100 utilizat la imbracamintile bituminoase, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele utilizate la lucrarea respectiva, in caz contrar se utilizeaza bitum aditivat.

5.4 Liantii utilizati in functie de tipul imbracamintii bituminoase cilindrate executate la cald, conform SR 174-1-2002, sunt mentionati in tabelul 11.

Liant utilizat in functie de tipul imbracamintii Tabel 11

5.5 Caracteristicile liantilor utilizati la prepararea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si imbracamintea bituminoasa cilindrata executata la cald, trebuie sa corespunda cu prevederile din tabelul 12

5.6 Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este de tip D80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754-99 si conditiei suplimentare ca indicele de instabilitate coloidala sa fie de maxim 0,5 si se determina conform reglementarilor in vigoare.

Prepararea bitumului modificat cu polimeri trebuie sa se efectueze conform reglementarilor tehnice in vigoare.

5.7 Bitumul aditivat de tipul D60/80 si D80/100, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754-99 pentru bitumul neparafinos pentru drumuri D60/80 si respectiv D80/100, cu exceptia adezivitatii care pe agregatele naturale utilizate trebuie sa fie de minim 80%, indiferent de clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii.

5.8 Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D60/80a si tip D80/100a, este bitumul D60/80 si respectiv D80/100, care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754-99. Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform reglementarilor tehnice in vigoare.

5.9 Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, astfel:

Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare.

Bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali, prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanenta pentru evitarea separarii componentelor si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare sa fie minimum 140 gradeC.

Bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie 120-140 gradeC.

Art.6 Emulsie bituminoasa cationica

6.1 Pentru lucrarile de amorsare a stratului suport se utilizeaza emulsie bituminoasa cu rupere rapida, conform prevederii STAS 8877-72 sau a altor reglementari tehnice in vigoare.

6.2 Emulsia bituminoasa cationica se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual sistem de incalzire. In cazuri speciale, emulsia se poate stoca si in butoaie metalice curate.

Art.7 Polimeri

7.1 Pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase se utilizeaza polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari si ei trebuie sa corespunda declaratiei de conformitate de calitate emisa de producator.

Polimerii trebuei sa fie agrementati tehnic, conform reglementarilor in vigoare.

7.2 Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinand seama de caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul modificat cu polimeri, mentionate in tabelul 12, din prezentul caiet de sarcini.

Art.8 Aditivi

8.1 Aditivii utilizati la prepararea bitumului aditivat folosit ca liant la fabricarea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald, sunt produse tensioactive, de compozitie si si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii, emisa de producator. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:

sa fie compatibili cu bitumul

sa fie stabil termic la minimum 200 gradeC

se amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale acestora

sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar afectuat de laborator autorizat, tinand seama de respectarea caracteristicilor prevazute in tabelul 12, din prezentul caiet de sarcini si a precizarilor de la articolul 5.7 si 5.8.

Art.9 Fibre

9.1 Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia imbracamintii bituminoase sunt fibre sau granule din celuloza bitumate sau nebitumate, care trebuie sa fie agrementate tehnic, conform reglementarilo in vigoare.

Se pot utiliza si alte tipuri de fibre cu conditia ca acestea sa fie agrementate tehnic.

9.2 Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de laborator autorizat tinand seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute de SR 174-1-2002, privind determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall confectionate in functie de intensitatea de topire la temperatura de 135+ grade C, iar incercarile conform STAS 1338-2.

Art.10 Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare

10.1 Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective de produs si prescriptiile aratate la articolul3, pct 3.1 si 3.2, precum si la art.4 - art. 9.

10.2 Studiul de laborator pentru elaborarea dozajelor si verificarea calitatii materialelor se face de catre laboratorul antreprenorului constructor sau de catre alt laborator autorizat.

10.3 Pe parcursul executiei lucrarilor, verificarile si determinarile minime care se executa pe santier de catre laboratorul antreprenorului, se efectueaza pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal din depozitele de agregate naturale, respectiv din tancul sau rezervoarele de depozitare a liantului si constau in urmatoarele:

a)               Bitum liant (SR 754-99 si SR174-1-2002)

- penetrarea la 25 gradeC STAS 42-68

- punct de inmuiere inel si bila IB STAS 60-69

- ductilitatea la 25 grade C SR 61-97

- conditii de depozitare, regimul temperaturilor

b) Cribluri ( SR 667-2001)

- granulozitate STAS 730-89; SREN 933-2-98

- coeficient de forma STAS 730-89

- continut de fractiuni sub 0,09; 0,10 STAS 730-89;

SREN 933-2-98

- continut de argila anexa la SR 667-2001

- natura mineralogica STAS 6200/4-81

c)               Pietris - pietris concasat (STAS 662-89)

- granulozitate STAS 4606- 80

- forma granulelor STAS 730-89; STAS 4606-80

- continut de fractiuni sub 0,63mm STAS 730-89

- parte levigabila STAS 4606-80

- natura mineralogica STAS 4606-80

d) Nisip de concasare (SR 667-2001)

- granulozitate STAS 730-89; SREN 933-2-98

- continut de impuritati STAS 4606 - 80

- coeficient de activitate STAS 730-89

e) Savura ( SR 667-2001)

- granulozitate STAS 730-89; SREN 933-2-98

- continut de impuritati STAS 4606-80

f) Nisip natural ( STAS 662-89)

- granulozitate STAS 4606-80

- continut de impuritati STAS 4606-80

- echivalent de nisip STAS 730-89

g) Balast ( STAS 662-89)

- granulozitate STAS 4606-80

- echivalent de nisip STAS 730-89

h) Filer ( STAS 539-79)

- finetea de macinare si umiditatea

i) Emulsie bituminoasa cationica (STAS 8877-72)

j)        Polimeri - conform declaratiei de conformitate a calitatii emisa de

producator si a agrementului tehnic

k)               Aditivi - conform declaratiei de conformitate a calitatii si a

agrementului tehnic

l) Fibre - conform declaratiei de conformitate a calitatii emisa de producator si a agrementului tehnic.

Cap. III FABRICAREA MIXTURILOR

Art.11 Compozitia mixturilor

11.1 Compozitia mixturilor asfaltice cu care se va realiza stratul de baza sau straturile imbracamintii asfaltice se atabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, cu respectarea conditiilor tehnice din standardele de produs, declaratia de conformitate a calitatii materialelor componente si a agrementelor tehnice si a prevederilor prescriptiilor tehnice prevazute de caietul de sarcini.

Studiul il face antreprenorul in cadrul laboratorului sau central sau il comanda la un laborator de specialitate autorizat si agrementat.

11.2 Studiul de compozitie pentru fiecare categorie de mixtura asfaltica sustinut de incercarile efectuate si rezultatele obtinute se supun aprobarii beneficiarului.

11.3 Dupa verificare caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, aproba reteta ( formula) prezentata de antreprenor.

11.4 Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul si unele adaosuri se stabilesc in functie de greutatea materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine.

11.5 Limitele procentelor, ale sorturilor componente din agregatul total trebuie sa corespunda cu prevederile din:

tabel 1, pentru stratul de baza

tabel 9, pentru straturile din imbracamintea bituminoasa

11.6 Granulozitatea agregatelor naturale, in functie de fiecare tip de mixtura asfaltica, trebuie sa fie cuprinsa in limitele prevazute in tabele din prezentul caiet de sarcini, astfel:

tabel 2, pentru mixturile asfaltice din stratul de baza

tabel 10, pentru mixturile asfaltice din imbracamintile bituminoase, cu zone granulometrice ale amestecului din fig.1 pana la fig. 8 din SR 174-1-2002

11.7 Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator, conform prevederilor STAS 1338/1-84; STAS 1338/2-87 si STAS 1338/3 si prin alte metodologii prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. Continutul optim de liant trebuie sa corespunda limitelor din:

tabel 13, pentru mixturile asfaltice din stratul de baza ( STAS 7970-2001)

tabel 14. pentru mixturi asfaltice din imbracamintile bituminoase ( SR 174-1-2002)

Continut optim liant pentru mixturi asfaltice. Strat de baza Tabel 13

11.8 Continutul optim de liant pentru imbracamintile bituminoase conform prevederii SR 174-1-2002 sunt, in functie de tipul stratului, tipul mixturii asfaltice, clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii mentionat in tabelul 14.

Continut optim de liant pentru mixturi asfaltice

Tabel 14

In cazul mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase prevederile SR 174-1-2002 recomanda ca raportul filer/liant pe tipuri de mixturi asfaltice si tipul stratului sa fie cuprins in limitele din tabelul 15.

Tabel 15

11.10 Abaterile admise la controlul compozitiei mixturii asfaltice fata de dozajul prescris trebuie sa fie conform tabel 16, ce corespund cu prevederile SR 7970-2001 si SR 174-2.

Tabel 16

11.11 Conform prevederii SR 7970-2001 abaterile pentru continutul de agregate concasate, la mixturile asfaltice pentru stratul de baza pot fi de + 10% din procentul de agregate concasate prevazute in proiectul lucrarii (dozajul prescris).

11.12 Continutil de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF8 si MASF16, variaza in limitele (0,3..1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibrei utilizate.

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator de catre un laborator de specialitate autorizat, astfel incat rezultatele determinarilor ale caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall trebuie sa corespunda limitelor din tabel 21.

Art.12 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

12.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere precum si din stratul gata executat pentru verificare calitatii mixturilor asfaltice.

12.2 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2, iar rezultatele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 17.

Tabel 17

Prelevarea probelor ale mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase pe parcursul executiei lucrarilor precum si din stratul gata executat se efectueaza conform SREN 12697-27, iar caracteristicile fizico-mecanice trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 18 si 19, pentru mixturile asfaltice preparate cu bitum neparafinos si bitum aditivat.

Tabel 19

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 20.

Tabel 20

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 21.

Tabel 21

(*) vehicole de transport marfa si autobuze in 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva

45⁰C - zona climaterica rece

60⁰C - zona climaterica calda

12.6 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete tip Marshall, ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat sa face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2

12.7 Pentru mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, conform prevederii SR 174-1-2002, epruvetele cilindrice tip Marshall se confectioneaza in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5 ⁰C, conform regulamentelor in vigoare, iar incercarile pe epruvete cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338-2.

12.8 Caracteristicile prevazute in tabele 19, 20 si 21 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare.

12.9 Testul Schellenberg pentru tipurile de mixturi asfaltice stabilizate cu fibre, MASF8 si MASF16 se efectueaza conform prevederii din anexa B la SR 174-1-2002.

Art.13 Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltica

13.1 Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor stratului de baza sau a imbracamintilor bituminoase, de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere I.B. cu maximum 9 ⁰C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.

Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice stabilizate cu fibre de tip MASF ale imbracamintilor bituminoase.

13.2 Extragerea si recuperarea bitumului se face,

- in cazul mixturilor asfaltice din stratul de baza, conform STAS 1338-2,
- in cazul mixturilor asfaltice din imbracamintile bituminoase se face conform SREN 12697-1, SREN 12697-3 si SREN 12697-4.
In cazul cand nu se dispune de aparatura prevazuta de SREN 12697-3 sau SREN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2
Determinarea punctului de inmuiere I.B. se face conform STAS 60 -

Art.14 Statia de preparare a mixturilor asfaltice

14.1 Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica si volumetrica a bitumului si filerului precum si cu dispozitiv de malaxare fortata a componentelor.

14.2 Instalatiile de preparare a mixturilor asfaltice pot fi de tip:

cu flux discontinu si

cu flux continu

Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie sa fie dotate cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii pe componentele mixturii in limitele de toleranta prevazute in tabelul 16, din caietul de sarcini, conditie esentiala in acceptarea instalatiei de catre dirigintele lucrarii.

14.3 Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice este dat in functie de tipul de bitum utilizat si de tipul de mixtura fabricat, care trebuie sa corespunda prevederilor standardelor care le reglementeaza.

14.4 In cazul mixturilor asfaltice pentru stratul de baza, regimul termic aplicat la preparare trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in tabelul 22.

Tabel 22

14.5 In cazul mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase, regimul termic la preparare trebuie sa fie asrfel:

- pentru mixturile asfaltice preparate cu bitum sau bitum aditivat trebuie sa corespunda prevederilor SR 174-2-. si sa se incadreze in limitele prevazute in tabelul 23.

Tabel 23

- Pentru mixturile asfaltice preparate cu bitum modificat, regimul termic la preparare trebuie sa se incadreze strci in prevederile normativului AND 549-99 (tabel 7), cu precizarea ca temperatura bitumului pe perioada de amestecarecu polimerul pentru modificare trebuie sa fie cuprinsa intre 160 - 180 ⁰C.

- Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibra de tip MASF, regimul termic de preparare trebuie sa corespunda normativului AND 539 - 2000 si a prevederilor SR 174-2, cu precizarea ca:

Adaugarea fibrelor de celuloza trebuie sa se faca automat, cu dozarea gravimetrica, cu echipamente corespunzatoare.

Fibrele de celuloza se adaoga in malaxor dupa ce au fost introduse agregatele incalzite, impreuna cu filerul.

Agregatele minerale impreuna cu fibrele de celuloza in functie de tipul acestora se amesteca in stare uscata minim 20 secunde pentru a se asigura o dispensie uniforma, dupa care se adauga bitumul, procesul de malaxare continuand pana la realizarea unui amestec omogen. Durata totala de amestecare in functie de determinarea Marshall sau testul Schellenberg poate fi pana la 100 secunde.

Art.15 Controlul fabricarii mixturilor asfaltice

15.1 Mixturile asfaltice produse in statiile de preparare, sunt supuse controlului pe intreg fluxul de fabricatie, constand din incercari preliminare de informare, controluil functionarii corecte a instalatiei, regimul de temperaturi, verificari asupra compozitiei mixturii, a caracteristicilor fizico-mecanice, in concordanta cu standardele si Normele tehnice care le reglementeaza.

15.2 Controlul fabricarii mixturilor se face pe intreg procesul tehnologic vizand, sintetic:

A - incercari preliminare de informare

B - control de calitate

C - control de receptie, cu o frecventa a determinarilor prevazute in tabelul 24.

Tabel 24

- Conform conditiilor din SR 7970-2001, SR 174-1, Normative, AND 539-2000, AND 549-1999 si tabele 17, 18, 19, 20 si 21 din prezentul caiet de sarcini.

A - incercari preliminare de informare

B - control de calitate

C - control de receptie

Cap. IV PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE

Art.16 Elementele geometrice

16.1 Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice sunt in functie de natura stratului si tipul de mixtura.

16.2 Elementele geometrice pentru stratul de baza trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 25.

Tabel 25

16.3 Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile din imbracaminti bituminoase trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 26.

Tabel 26

16.4 Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase cilindrate executate la cald in functie de clasa tehnica a drumului si categoria tehnica a strazii, trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 27.

Tabel 27

Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate iRi, cu analizatorul de profil longitudinal, indice exprimat in m/km, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m cu pana, exprimat in mm.

16.4.2 Rugozitatea se determina fie prin masuratori cu pendulul SRT, fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. In cazul cand sunt litigii, rugozitatea se determina cu pendulul SRT.

Art. 17 Transportul

17.1 Transportul mixturilor asfaltice preparate pentru punererea lor in opera se efectueaza cu autocamioane speciale cu bene metalice care trebuie sa fie curate de orice corp strain inainte de utilizare. Folosirea de produse pentru caratirea benelor, susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu mixtura sunt interzise.

17.2 Numarul mijloacelor de transport este determinat de capacitatea statiei de preparare a mixturilor asfaltice precum si de capacitatea de asternere la punctele de lucru, astfel incat sa nu se produca intreruperi pe intreg fluxul tehnologic in detrimentul calitatii lucrarii.

17.3 Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care trebuie intinsa dupa incarcarea cu mixtura asfaltica, indiferent de distanta de trensportsi conditiile atmosferice.

Art.18 Lucrari pregatitoare

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii asfaltice in functie de tipul stratului care trebuie executat, stratul suport se pregateste avand in vedere urmatoarele operatiuni:

18.1.1 Verificarea cotelor stratului suport conform prevederilor proiectului de executie

18.1.2 In cazul in care cotele stratului suport nu corespund cu prevederile proiectului, acesta se aduce la cotele prevazute in proiect fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfatica ( daca profilul longitudinal sau transversal prezinta denivelari de peste 3 cm, sub dreptarul de 3m) fie prin frezare.

18.1.3 Remedierea defectiunilor existente din stratul suport, se efectueaza conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare.

18.1.4 Curatirea temeinica a stratului suport prin maturarea mecanica a suprafetei acestuia pentru indepartarea in totalitate a corpurilor straine de pe suprafata lui.

Amorsarea stratului suport si a rosturilor de lucru

18.2.1 Amorsarea stratului suport si a rosturilor de lucru se realizeaza mecanizat cu dispozitiv special reglabil pentru asigurarea uniformitatii de asternere a materialului de amorsare.

18.2.2 De regula ca material pentru amorsare se foloseste emulsia cationica cu rupere rapida. Pot fi utilizate si alte materiale pentru amorsare, dar care sa fie agrementate tehnic astfel incat, in functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea amorsajului sa fie de (0,3-0,5) kg/m².

18.2.3 La imbracamintile bituminoase executate pe un strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat cand grosimea straturilor rutiere de mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic

In cazul cand stratul suport din beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase armate cu geosintetice.

Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm.

Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta convenabila si in concordanta cu ritmul de lucru a raspanditorului de mixturi asfaltice, astfel incat emulsia sa fie rupta iar bitumul ramas pe suprafata stratului suport sa aiba luciul caracteristic, fara urme de apa fie provenite din ruperea emulsiei fie provenite din recente precipitatii.

Art.19 Asternerea mixturilor asfaltice

19.1 Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru stratul de baza sau straturile imbracamintilor bituminoase se face numai in anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 ⁰ C, in conditiile unui timp uscat.

19.2 Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea suportului.

19.3 Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit se efectueaza numai mecanizat, cu repartizoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.

Numai in cazul lucrarilor executate in spatii inguste ( de exemplu in zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual.

19.4 In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii asfaltice se poate face intr-unul sau mai multe straturi avand in vedere grosimile minime de asternere prevazute in tabelele 25 si 26 si grosimea maxima de asternere pentru stratul de baza prevazuta in tabelul 25, in functie de modul de asternere (mecanizat sau manual).

19.5 Asternerea mixturii asfaltice trebuie sa se faca in mod uniform si continu pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

19.6 In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120 ⁰C se procedeaza astfel:

scoaterea repartizatorului din zona de intrerupere

compactarea imediata a suprafetei nivelata

indepartarea resturilor de mixturi ramasa in capatul benzii

curatirea concomitenta a buncarului si grinzii finisoare-vibratoare a repartizatorului

Aceste operatiuni se fac in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.

19.7 Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute, astfel:

Pentru stratul de baza :

Tabel 28

19.8 in cazul mixturilor asfaltice pentru straturile din imbracamintea bituminoasa, temperatura la asternere si compactare trebuie sa fie, in functie de natura bitumului utilizat, conform tabelului 29.

Tabel 29

19.9 In cazul mixturilor asfaltice pentru straturile din imbracamintea bituminoasa preparate cu bitum modificat, temperatura la asternere si compactare trebuie sa corespunda cu prevederile din tabelul 7 a normativului AND 549 - 99.

19.10 In cazul mixturilor asfaltice pentru straturile din imbracamintea bituminoasa stabilizate cu fibre, temperatura la asternere si compactare va fi conform prevederilor din Normativ AND 539-2000, astfel:

la inceput de compactare de circa 150 ⁰C

la sfarsit de compactare, minim 120 ⁰C.

Art.20 Compactarea

20.1 Compactarea mixturilor asfaltice se face aplicand tehnologii corespunzatoare care sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura caracteristicile tehnice si gradul de compactare, dupa cum urmeaza:

Pentru mixturile asfaltice in stratul de baza, caracteristicile tehnice si gradul de compactare trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 30.

Tabel 30

Pentru mixturile asfaltice in straturile imbracamintilor bituminoase, caracteristicile tehnice si gradul de compactare trebuie sa corespunda prevederilor din tabel 31.

Tabel 31

20.2 Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori " in situ".

20.3 Gradul de compactare reprezinta procentul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall, preparate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.

20.4 Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori " in situ" cu gamadensimetrul.

20.5 Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100..200) mm netulburate.

20.6 Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina la inceputul lucrarilor pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performanta acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele pentru productia curenta.

20.7 Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale sunt in functie de tipul stratului.

20.8 In functie de tipul stratului, componenta atelierului de compactare si numarul minim de treceri este indicat in tabelul 32.

Tabel 32

20.9 Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Pe sectoarele in rampa prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea stratului. Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, stratul se compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

20.10 La executia imbracamintilor bituminoase se acorda o atentie deosebita realizarii rosturilor de lucru. La reluarea lucrului pe aceiasi banda sau pe banda adiacenta zonele aferente rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratului astfel ca sa rezulte o muchie vie verticala care se amorseaza.

20.11 La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive asternerea si compactarea se efectueaza separat pentru fiecare strat separat.In acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu minimum 10 cm. Se urmareste asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicandu-se la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a carei suprafata trebuie sa fie uscata si curata. In cazul cand cel de al doilea strat nu poate fi asternut in acest termen, aderenta se asigura prin o curatare temeinica a primului strat si amorsarea lui.

20.12 Suprafata fiecarui strat se controleaza in permanta, micile denivelari care apar corectandu-se pe toata latimea dupa prima trecere a compactorului.

20.13 Compactarea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre se realizeaza cu :

- compactor cu rulouri netede in tandem sau compactor cu trei tamburi lestati la 8 - 10 tone.

Prima trecere se face static, imediat in spatele repartizatorului si cat mai aproape de acesta.

Urmatoarele doua treceri se pot face cu compactorul vibrator ( compactor vibrator cu vibratii de greutate mai mica sau egala cu 6 tone) urmata de 4 - 8 treceri statice.

Nu se va actiona mai mult de doua treceri cu vibrator actionat. Este de preferat compactarea statica.

La asterneri cand stratul suport este rigid ( beton de ciment), pe poduri, vibrarea este interzisa.

20.14 La compactarea straturilor din mixturi asfaltice stabilizate cu fibre nu se vor folosi compactoare pe pneuri sau mixte, datorita aderentei mari a mixturii asfaltice stabilizate cu fibre de pneuri, caz in care se vor utiliza numai compactoare cu rulouri netede.

20.15 Deschiderea traficului pe sectoarele pe care s-a asternut mixtura asfaltica stabilizata cu fibre de celuloza se poate face cand temperatura stratului dupa compactareeste mai mica de 60 ⁰C si dupa trecerea a cel putin 12 ore de la sfarsitul compactarii.

Art. 21 Tratarea suprafetei

21.1 In cazul stratului de baza se recomanda sa se aplice imediat dupa executie in acelasi sezon de lucru straturile imbracamintii bituminoase. In cazul cand nu poate fi indeplinita aceasta conditie, suprafata stratului de baza trebuie protejata prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau straturi bituminoase foarte subtiri executate la rece, conform normelor tehnice specifice.

21.2 In cazul imbracamintilor bituminoase suprafata stratului de uzura se trateaza prin raspandirea a 2 - 3 kg/m² nisip sort 0 - 3,15 ( 0 - 4) bitumat cu 2 - 3 % bitum si cilindrat, pentru inchiderea porilor suprafetei stratului, cu acordul partilor de specialitate interesate. (executant, proiectant si beneficiar)

Aceasta tratare nu se aplica in cazul betoanelor asfaltice rugoase.

21.3 Pentru celelate tipuri de mixturi pentru stratul de uzura, de tipul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, a celor preparate cu bitum modificat sau aditivat, tratarea suprafetei acestora se face conform Normelor Tehnice care la reglementeaza.

21.4 Pe sectoare ce se executa in sezonul rece, sau care s-au executat in zone umbrite cu trafic redus si pe baza rezultatelor de laborator obtinute pe probele prelevate din imbracaminte, comisia, la receptia preliminara, stabileste masurile si solutia care trebuie aplicata pentru tratarea si protectia suprafetei imbracamintii asfaltice.

Art.22 Controlul punerii in opera a mixturii asfaltice

22.1 Controlul punerii in opera a mixturilor asfaltice are in vedere respectarea procesului tehnologic , vizand:

respectarea conditiilor de transport

modul de pregatire a stratului suport, privind cotele acestuia, starea de remediere a defectiunilor, curatirea, amorsarea.

modul de asternere a mixturilor asfaltice privind respectarea perioadei si a temperaturilor atmosferice optime de asternere, regimul de temperaturi ale mixturilor asfaltice, grosimile de asternere, respectarea cotelor nivelmentului in profil longitudinal si profile transversale.

modul de compactare, privind respectarea componentei atelierului de compactare, a numarului minim de treceri, regimul de temperaturi inainte si dupa compactare, gradul de compactare.

22.2 Verificarea respectarii elementelor geometrice prevazute in proiect astfel incat abaterile admise a acestora sa se inscrie in limitele prevazute in tabelele 25 si 26 iar caracteristicile de suprafata sa corespunda prevedrilor din tabelul 27.

Controlul calitatii stratului bituminos pe intreg procesul tehnologic vizeaza :

A.             - incercari preliminare de informare

B.              - control de calitate

C.              - control de receptie cu o frecventa a determinarilor prevazute in tebelul 33.

Tabel 33

Cap. V CONDITII TEHNICE

Art.23 Elemente geometrice si abateri limita

23.1 Elementele geometrice ale stratului de baza si din imbracamintea bituminoasa vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului. Abaterile limita locale de la elementele geometrice prevazute in proiect sunt cele prevazute in tabelul 25, pentru stratul de baza si in tabelul 26, pentru imbracamintea bituminoasa.

23.2 Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase privind planeitatea, uniformitatea, rugozitatea si omogenitatea acestuia trebuie sa se inscrie in conditiile de admisibilitate din tabelul 27, in functie de clesa tehnica a drumului si a categoriei tehnice a strazii.

Cap.VI RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile ce fac obiectul prezentului caiet de sarcini se receptioneaza in doua faze: 1. Receptie preliminara

2. Receptie finala

Art.24 Receptia preliminara

24.1Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se face conform normelor in vigoare. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatiea tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei, potrivit procedurilor art.10, 15, 22 si 23 din prezentul caiet de sarcini si constatarilor consemnate in perioada de executie de catre organul de control (beneficiar, proiectant, diriginte etc).

In urma analizei acestor documente, comisia de receptie decide receptia lucrarilor cu care ocazie se incheie procesul verbal de receptie preliminara.

Art.25 Receptia finala

25.1 Receptia finala se face conform prescriptiilor legale in vigoare. Perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive este de un an de la data receptiei preliminare.

La receptia finala, comisia de receptie trebuie sa verifice, dupa caz, modul de solutionare a eventualelor consemnari retinute de catre comisia de receptie in faza preliminara, constatarile si observatii retinute de catre beneficiar pe perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor (perioada de garantie), modul de solutionare si remediere.

REFERINTE

STAS 42 - 68 Bitumuri. Determinarea penetratiei

STAS 60 - 69 Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda inel si bila

4. SR 61 - 97 Bitum. Determinarea ductilitatii

5. STAS 113 - 74 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass

6. SR 174 - 1 - 2002 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate

executate la cald. Conditii tehnice de calitate

7. SR 174 - 2 - 1997 Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a

mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate

8. STAS 539 - 79 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere

9. STAS 662 - 89 Agregate naturale de balastiera

10.SR 667 - 2001    Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de

drumuri

11.SR 754 - 1999    Bitum neparafinos pentru drumuri

12.STAS 863 - 85    Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare

13.STAS 1338/1 - 84    Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la

cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confecti-

onarea epruvetelor

14.STAS 1338/2 - 87    idem. Metode de determinare si incercare

15.STAS 1338/3 - 84    idem. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si

decofrarea epruvetelor

16.STAS 2900 - 89    Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor

17.SR 4032 - 1 - 2001    Lucrari de drumuri. Terminologie

18.SR 7970 - 2001    Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi bituminoase

cilindrate executate la cald.Conditii tehnice generale de calitate.

19.STAS 8849 - 83    Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetei de rulare.

Metode de masurare.

20.STAS 8877 - 72    Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru

lucrari de drumuri.

21.STAS 10144/3 - 91    Strazi. Elemente geometrice. Prescriptii de proiectare

22.STAS 10969/3 - 83    Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumului pentru drumuri

la agregate naturale. Metoda de determinare cantitativa

23.SREN 933-2-98    Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 2 - Analiza granulometrica. Site de control,

dimensiunea nominala a ochiurilor

24.SREN 12697-1-2002    Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturile asfaltice

preparate la cald. Partea 1 - Continutul de bitum solubil

25.SREN 12697-3-2002    Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturile asfaltice

preparate la cald. Partea 3 - Recuperarea

bitumului: Evaporator rotativ.

26.SREN 12697-4-2002    Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturile asfaltice

preparate la cald. Partea 4 - Recuperarea bitumului,

coloana de fractionare

27.SREN 12697-27-2002    Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturile

asfalticve preparate la cald. Partea 27 - Prelevarea probelor

28.SREN 12697-28-2002    Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturile

asfaltice preparate la cald. Partea 28 - Pregatirea probelor

pentru determinarea continutului de bitum, a continutului

de apa si a compozitiei granulometrice

29.STAS 599 - 87    Lucrari de drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii

tehnice generale de calitate

30.STAS 730 - 89    Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri.

Metode de incercare

31.STAS 1339 - 79    Lucrari de drumuri. Dimensionarea sistemelor rutiere

32.STAS 4606 - 80    Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti

minerali. Metode de incercare

33.STAS 6200/4 - 81    Piatra naturala pentru constructii. Prescriptii pentru

determinarea caracteristicilor petrografice si mineralogice

si a compozitiei chimice

34.STAS 6400 - 84    Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii

tehnice generale de calitate

35.STAS 115 - 80 Bitumuri. Determinarea continutului de substante solubile

in solventi organici

36.STAS 5489 - 80    Produse petroliere. Determinarea punctului de inflamabili-

tate in vas deschis Marcusson.

37.STAS 8098 - 68    Bitumuri. Determinarea continutului de parafina.

38.STAS 8099 - 74    Bitumuri. Determinarea pierderii de masa prin incalzire.