SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

GENERALITATI

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in suprastructurile de poduri si anume:

grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat;

placi turnate monolit din beton armat;

cadre, arce si bolti din beton armat;

elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar, elemente tip cornisa pentru parapeti si placi, prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt);

monolitizarea elementelor prefabricate.

In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat, se vor aplica prevederile cuprinse in capitolul 11: 'Suprastructuri din beton precomprimat'.

Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele decat cele cuprinse in prezentul caiet de sarcini, se vor intocmi caiete de sarcini speciale.

Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de catre o organizatie de proiectare autorizata, cu respectarea stricta a prevederilor din STAS 10111/2-87 'Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat - prescriptii de proiectare' si in special a capitolului 5.

Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate.

Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat, va cuprinde detaliile de executie a suprastructurii si programul de asigurare a calitatii lucrarilor.

Proiectul de organizare a lucrarilor, la fiecare lucrare in parte va fi intocmit de catre antreprenor si va preciza in special locul si conditiile de depozitare si de intretinere ale materialelor, componentelor, prefabricatelor si ale oricaror altor dispozitive necesare executiei.

Plansele de executie insotite de note de calcul vor cuprinde toate elementele necesare executiei, inclusiv plansele tehnologice cu fazele succesive de executie.

Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. In zonele puternic armate, cu concentrari de eforturi (de exemplu cuzineti), desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara si intr-o asemenea maniera incat sa arate compatibilitatea intre planul de armare si conditiile efective de betonare.

Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.

Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie, traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi totale).

Planurile vor contine explicit:

calitatea otelurilor;

tolerantele de pozitionare;

pozitia innadirilor si detaliile de innadire;

dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor;

in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru manipulare;

De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de reluare a betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire si modul de tratare a suprafetei de la care se reia betonarea.

Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a razelor de curbura si a diametrelor armaturilor.

Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de ordine, tipul otelului, diametrul, un crochiu cu traseul si modul de dispunere, lungimi partiale si lungime totala desfasurata, greutatea nominala si numarul de bare asemenea.

Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe.

La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 012-99 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.

LUCRARI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:

esafodaje, schele si sprijiniri la elementele de suprastructura de forma: grinzi si placi drepte;

cintre, schele si sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau bolta;

Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.

Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Beneficiarul poate cere ca acestea sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei.

Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca lucrarile definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect.

Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in cele admise in ANEXA III.1 ale "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 012-99.

La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul: 'Schele, esafodaje si cintre'.

COFRAJE

Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu, acestea pot fi de trei tipuri:

cofraje obisnuite utilizate la suprafete nevazute;

cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce, bolti si stalpi);

cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, cornise de trotuare, parapete, etc.

Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va obtine aprobarea beneficiarului.

La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99, precum si de cele cuprinse in capitolul 'Cofraje'.

La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va tine seama de prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 013-2002, precum si de cele cuprinse in capitolul 'Cofraje'.

MATERIALE DE CONSTRUCTIE

Agregate

Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 'Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali', SR EN 12620-2003 Agregate pentru beton si "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 012-99 si "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 013-2002

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj.

Pietrisul: se va folosi pietris de rau sau criblura, 7 (8) - 16 si 16 - 31 (25) mm. care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.

In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si anume:

nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7;

pietris sorturile 7 -16 si 16 - 31;

criblura sorturile 8-16 si 16-25.

Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice.

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.

Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate.

Ciment

Cimentul va corespunde SR 388 - 95 'Ciment Portland', SR 3011 - 1996, SR 1500- 1996, SR 7055 - 1996 si SR EN 197-1-2002 .

Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri.

Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99 si "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 013-2002.

Armaturi

Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1-89 'Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate' si STAS 438/2-91 'Sarma trasa pentru beton armat' si va fi insotit de certificatele de calitate ale producatorului.

Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99.

Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de eventualele urme de rugina sau ulei si de alte impuritati.

Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul, etc.) in conditiile precizate de "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99 si "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 013-2002

La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din capitolul "Armaturi".

BETOANE

Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform "Codului de practica pentru betoane" NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.

La adoptarea retetei la statia de betoane, se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.

Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.

Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.

Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului "Betoane" din prezentul Caiet de sarcini si ale "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99 -Anexa III-1.

Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului, tinand cont de prevederile capitolului "Betoane" din prezentul Caiet de sarcini.

Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.

In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.

Betonul preparat avand, de regula, temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-30 C, trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida. {n situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intarzietori, conform "Codului NE 012-99" si Codului NE 013-02. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. {n perioada dintre preparare si turnare, se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din "Codul NE 012-99" si Codului NE 013-2002. Jgheaburile si autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru.

La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime, iar in timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa nu se produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.

ELEMENTE PREFABRICATE.     MONTAJ SI MONOLITIZARE

In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.

Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si supravegheata permanent de maistri cu experienta dobandita in lucrari similare.

Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau de modul de alcatuire a structurii.

Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de securitate.

La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, atat in ce priveste asigurarea amplasamentului, cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea.

Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.

Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza, vor fi bine curatate cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet de aer.

Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1 - "Abateri admisibile pentru elementele din beton si beton armat" din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99.

La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor.

Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.

La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor, prevazandu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale placilor.

La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.

Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.

Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11 din "Codul de practica NE 012-99" - Partea B - beton precomprimat si Codul de practica NE 013-2002.

Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile STAS 6657/1-89, STAS 7009 - 79 si STAS 8600 - 79.

Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99 si "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 013-2002

RECEPTIA LUCRARILOR

Incercarea lucrarilor

Antreprenorul are in intregime, in sarcina sa, cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect sau prin standardele si normativele in vigoare. Aceste incercari se executa in prezenta Consultantului si Proiectantului.

Tot antreprenorul are in sarcina asigurarea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii precum si dispozitivele, schelele sau accesele necesare efectuarii operatiunilor de masurare.

Proiectele de incercare se vor intocmi de catre o firma specializata, care poate fi chiar firma care a proiectat lucrarea.

Operatiunile de incercare propriu-zise si prelucrarea datelor vor fi efectuate de catre o firma specializata, ce va fi acceptata de proiectant si beneficiar.

Refacerea lucrarilor cu defecte

In cazul cand o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul propune Consultantului programul de reparatii spre aprobare.

Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare, Constructorul va proceda astfel:

efectuarea releveului detaliat al defectelor;

evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;

asigurarea unei expertize tehnice efectuata de catre expert tehnic atestat, care va evalua situatia si va da solutii de remediere;

intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de toate justificarile necesare.

montarea in lucrare a dispozitivelor de control necesare, eventual sa asigure personal de executie;

In functie de constatarile si de studiile efectuate, beneficiarul poate sa procedeze astfel:

sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii;

sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala antreprenorului;

In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:

defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale aderente;

in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul poate propune beneficiarului un program de remediere, care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile necesare.

La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand totusi se aplica, aceasta nu se va face decat cu aprobarea Consultantului.

Fisurile deschise care pot compromite, atat aspectul cat si durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectand prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din beton si beton armat. Tratarea fisurilor se poate face si cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre beneficiar si a instructiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective.

La terminarea lucrarilor antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.