ZIDARIE - Proprietatile mecanice de rezistenta ale zidariei

ZIDARIE

1. Proprietatile mecanice ale zidariei

(1) Prevederile acestui capitol se refera numai la zidaria cu elementele mentionate la 3.1.1 1) (3), executata cu mortar pentru zidarie pentru utilizare generala (G) si cu toate rosturile complet umplute cu mortar.

(2) Pentru utilizarea zidariei cu mortare speciale (T, L), vezi precizarile de la 1.3.2.

(3) Zidaria cu rosturi verticale umplute partial sau neumplute si zidaria cu rosturi intrerupte (cu mortarul aplicat numai pe peretii exteriori ai elementelor pentru zidarie cu goluri verticale) nu poate fi folosita in prezent in Romania deoarece lipsesc date suficient de sigure privind comportarea acestora la actiunea seismica.

(4) Zidaria cu rosturi verticale tip 'nut si feder/lamba si uluc', indiferent de tipul si dimensiunile elementelor pentru zidarie, va fi utilizata numai pentru elemente nestructurale, si numai in conformitate cu prevederile din prezentul Cod si din Codul P100-1/2006.

1.1. Proprietatile de rezistenta ale zidariei.

1.1.1. Rezistenta la compresiune a zidariei

1.1.1.1. Rezistenta unitara caracteristica la compresiune a zidariei

(1) Rezistenta unitara caracteristica la compresiune a zidariei, f_k, va fi determinata pe baza rezultatelor incercarilor pe probe din zidarie, luand ca document normativ de referinta SR EN 1052-1, sau in conditiile stabilite la 1.1.(10).

(2) Cand nu exista date ale incercarilor, rezistenta unitara caracteristica la compresiune f_k a zidariei realizata cu mortar pentru utilizare generala (G), pentru incarcari normale pe planul rosturilor orizontale, va fi calculata, in functie de rezistentele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidarie si a mortarului, cu relatia

    (1)

unde:

K - constanta care depinde de tipul elementului pentru zidarie si de tipul mortarului;

f_b - rezistenta la compresiune standardizata a elementului pentru zidarie, pe directia normala pe rosturile orizontale, in N/mm² definita luand ca document normativ de referinta SR EN 771-1 si art.3.1.3.1.1.(2) din prezentul Cod;

f_m - rezistenta medie la compresiune a mortarului, in N/mm²;

(3) Pentru zidariile executate cu elementele fabricate curent in Romania -vezi 3.1.1.(2)- si cu mortar pentru utilizare generala (G), valorile K, stabilite luand ca document normativ de referinta EN 1996-1-1 , sunt urmatoarele:

Valorile coeficientului K pentru zidarie cu elementele fabricate in Romania

si mortar pentru utilizare generala (G)

Tabelul 1

(4) Pentru elementele pentru zidarie provenite din import din tarile care au adoptat documentul normativ de referinta EN 1996-1-1 se vor folosi valorile K date in acesta.

(5) Pentru elementele pentru zidarie provenite din import din tari care nu au adoptat documentul normativ de referinta EN 1996-1-1 valoarea coeficientului K va fi declarata de producator sau va fi determinata prin incercari conform 1.1.(10).

(6) Formula (1.) poate fi folosita pentru determinarea rezistentei caracteristice la compresiune a zidariei numai daca sunt satisfacute toate conditiile specificate in continuare:

rezistenta elementului pentru zidarie f_b 75 N/mm² ;

rezistenta mortarului satisface conditiile f_m 20 N/mm² si f_m 2f_b ;

zidaria este alcatuita in conformitate cu prevederile din prezentul Cod;

coeficientul de variatie a rezistentei elementelor pentru zidarie este

toate rosturile zidariei sunt umplute cu mortar;

grosimea zidariei este egala cu latimea sau lungimea elementului pentru zidarie, astfel incat nu exista rost de mortar paralel cu fata peretelui pe toata lungimea acestuia sau pe orice portiune din perete (figura 1a); in cazul in care exista rost de mortar paralel cu fata peretelui (figura 1b) valoarea rezultata din relatia (1.) se reduce cu 20%.

Figura 1 Alcatuirea zidariei

(a) Fara rost de mortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui

(7) In absenta unor date obtinute conform 1.1.(10), rezistenta caracteristica la compresiune, perpendicular pe rosturile orizontale, a zidariei cu caramizi pline din argila arsa, pentru care d , si mortare pentru utilizare generala (G), va fi luata din tabelul 2a.

Rezistenta caracteristica la compresiune (f_k in N/mm²)

a zidariilor cu caramizi pline din argila arsa 240 x 115 x 63 mm

Tabelul 2a

NOTE. 1^o . f_med este rezistenta medie la compresiune a elementelor pentru zidarie declarata de producator avand ca document normativ de referinta SR EN 771;

2^o . f_m    este rezistenta medie la compresiune a mortarului definita in documentul normativ de referinta SR EN 998-2:2004;

3^o. Banca nationala de date pentru rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei realizata cu diferite combinatii de elemente de zidarie si mortare de uz curent este foarte redusa. Datele existente la INCERC Bucuresti se refera numai la zidarii realizate din caramizi pline 240x155x63 mm si caramizi cu goluri verticale 240x115x88 mm cu mortar M 2,5, M5 si M10 si au fost obtinute - in mare majoritate - inainte de adoptarea documentului normativ de referinta SR EN 1052-1.

(8) Pentru zidariile executate cu alte elemente produse in Romania - a se vedea 3.1.1.(2) - valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune se determina prin inmultirea valorilor din tabelul 2a, in functie de modul de tesere, cu urmatorii coeficienti de corectie:

f_d pentru elementele cu goluri verticale cu dimensiunile:

240 x 115 x 88 mm

240 x 115 x 138 mm

290 x 240 x 138 mm

f_d pentru elementele cu goluri verticale cu dimensiunile:

240 x 115 x 138 mm

290 x 140 x 138 mm

290 x 240 x 188 mm

f_d pentru elemente cu goluri din beton obisnuit si usor:

290 x 240 x 188 mm

(9) Pentru zidariile executate cu blocuri din BCA valoarea rezistentei caracteristice la compresiune se va lua din tabelul 2b.

Rezistenta caracteristica la compresiune (f_k in N/mm²)

a zidariilor cu blocuri din BCA fabricate in Romania

Tabelul 2b

(10) In absenta unor date obtinute conform 1.1.(10), rezistenta caracteristica la compresiune, pe directie paralela cu rosturile orizontale, poate fi determinata deasemeni cu relatia (1) in care:

• f_bh rezistenta la compresiune standardizata a elementului pentru zidarie pe directie paralela cu rostul orizontal;
• factorul de transformare d din tabelul 3.1a sau 3.1b. va fi luat
• pentru elementele pentru zidarie din grupa 2, coeficientul K din tabelul 1 va fi    multiplicat cu 0,5;
• pentru elementele pentru zidarie din grupa 2S coeficientul K din tabelul 1 va fi multiplicat cu 0.

1.1.1.2. Rezistenta unitara de proiectare la compresiune a zidariei

Rezistenta unitara de proiectare la compresiune a zidariei se va determina cu relatia

    (2)

unde:

• m_z - coeficientul conditiilor de lucru, conform 1.1.1.3;
• f_k - rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei determinata conform 1.1.1.1;
• g_M - coeficientul de siguranta al materialului, conform 2.3.2.3.

1.1.1.3. Coeficientii conditiilor de lucru pentru zidarie

Valorile coeficientului conditiilor de lucru 'm_z' pentru elementele structurale si nestructurale din zidarie, se vor lua, diferentiat in raport cu starea limita care se verifica, dupa cum urmeaza:

i. Pentru verificarile la starea limita ultima (ULS)

m_z,ULS = 1.0 - pentru toate cazurile, cu exceptia celor mentionate in

continuare;

m_z,ULS = 0.85 - pentru elementele cu aria sectiunii transversale < 0.30 m²;

m_z,ULS = 0.85 - pentru zidariile executate cu mortar de ciment (fara adaos de

var), pentru rezistenta de calcul la compresiune;

m_z,ULS = 0.75 - idem, pentru rezistentele de calcul la intindere din incovoiere,

forfecare in lungul rostului orizontal si eforturi principale de

intindere;

m_z,ULS = 1.25 - pentru verificarea rezistentei elementelor in cursul executiei.

ii. Pentru verificarile la starea limita de serviciu (SLS)

m_z,SLS = 1.0 - pentru toate cazurile cu exceptia celor mentionate in continuare;

m_z,SLS = 2.0 - pentru elementele cu tencuiala obisnuita;

m_z,SLS = 1.5 - pentru elementele cu tencuiala hidroizolatoare care lucreaza sub

actiunea presiunii hidrostatice;

m_z,SLS = 1.2 - pentru elementele cu tencuiala decorativa si la constructii cu

finisaje de calitate superioara;

1.1.2. Rezistenta zidariei la forfecare in rost orizontal

1.1.2.1. Rezistenta unitara caracteristica a zidariei la forfecare in rost orizontal

(1) Rezistenta unitara caracteristica initiala la forfecare a zidariei - sub efort unitar de compresiune egal cu zero -, f_vk0, va fi obtinuta din rezultatele incercarilor pe zidarie efectuate avand ca document normativ de referinta SR EN 1052-3:2003 sau in conditiile stabilite la 1.1.(10).

NOTA. In cazul zidariilor cu mortare performante (definite conform 1.3.2.) valoarea f_vk0 este data in documentul de referinta SR EN 998-2:2004, anexa C.

(2) Daca nu sunt disponibile rezultate obtinute conform (1), valorile pentru rezistenta caracteristica initiala la forfecare a zidariei executata cu mortar pentru zidarie pentru utilizare generala (G), f_vk0, in N/mm², vor fi luate din tabelul 3 ( preluat din documentul normativ de referinta EN 1996-1-1.)

Rezistenta unitara caracteristica initiala la forfecare a zidariei (f_vk0) in N/mm²

Tabelul 3

(3) Rezistenta unitara caracteristica la forfecare a zidariei, f_vk, realizata cu mortar pentru zidarie pentru utilizare generala (G), cu toate rosturile umplute, se va lua egala cu cea mai mica dintre valorile:

i . Pentru elemente pentru zidarie din grupa 1

f_vk= f_vk0+0,4 s_d (3.a)

f_vk= (0,034 f_b+0.14 s_d (3.b)

ii . Pentru elemente pentru zidarie din grupa 2

f_vk= f_vk0+0,4 s_d (3.a)

f_vk= 0,9 (0,034 f_b+0,14 s_d (3.c)

unde:

• f_vk0 - rezistenta unitara caracteristica initiala la forfecare, conform tabelului

3;

• s_d efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare in

peretele de zidarie, in sectiunea considerata, corespunzator incarcarilor

de proiectare;

f_b - rezistenta standardizata la compresiune a elementelor pentru zidarie.

(4) Pentru zidariile executate cu elemente pentru zidarie din grupele 1 si 2 valorile rezistentei caracteristice la forfecare f_vk (in N/mm²) se vor lua din tabelele 4a si 4b. Pentru zidariile executate cu elemente din BCA din grupa 1, valorile rezistentelor caracteristice la forfecare in rost orizontal se vor lua din tabelul 4c.

Rezistenta unitara caracteristica la forfecare in rost orizontal f_vk a zidariei

cu elemente pentru zidarie din argila arsa din grupa 1

Tabelul 4a

Rezistenta unitara caracteristica la forfecare in rost orizontal f_vk a zidariei

cu elemente pentru zidarie din argila arsa din grupa 2

Tabelul 4b

Rezistenta unitara caracteristica la forfecare in rost orizontal f_vk a zidariei

cu elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat

Tabelul 4c

NOTE: 1^o In tabelele 4a, 4b si 4c, pentru cazurile din casetele posate, valoarea caracteristica este

data de rezistenta rostului orizontal (rezulta din relatia 3a) iar in celelalte cazuri este data de rezistenta

standardizata a elementului pentru zidarie (rezulta din relatiile 3b si 3c).

2^o Pentru valori ale f_b diferite de cele din tabele (de exemplu, in cazul in care rezistenta standardizata

este obtinuta din rezistenta medie conform 3.1.3.1.1) valorile f_vk se vor determin prin interpolare sau

extrapolare.

(5) Pentru elementele pentru zidarie ceramice din grupa 2S, valoarea rezistentei initiale la forfecare f_vk0, va fi declarata de fiecare producator pe baza incercarilor efectuate conform metodei prezentate in documentul normativ de referinta SR EN 1052-3:2003. Pentru aceasta grupa de elemente ceramice producatorul fiecarui tip de element va confirma posibilitatea folosirii formulelor (3a) (3c) sau va comunica eventualele corectii necesare.

1.1.2.2. Rezistenta unitara de proiectare a zidariei la forfecare in rost orizontal

Rezistenta unitara de proiectare a zidariei la forfecare in rost orizontal, f_vd, se va calcula cu formula:

    (4)

in care:

• coeficientul de siguranta pentru material g_M se va lua conform 2.3.2.3.;
• coeficientul conditiilor de lucru m_z se va lua conform 1.1.1.3.

1.1.3. Rezistenta unitara la intindere din incovoiere perpendicular pe planul

zidariei

In cazul solicitarii la incovoiere, produsa de forte perpendiculare pe planul zidariei, vor fi luate in considerare rezistentele corespunzatoare urmatoarelor situatii de rupere:

• rezistenta la incovoiere dupa un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, f_x1;
• rezistenta la incovoiere dupa un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, f_x2.

Figura 2: Ruperea zidariei incovoiate perpendicular pe planul peretelui

(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular

cu rosturile orizontale, f_x1 pe rosturile orizontale, f_x2

1.1.3.1. Rezistentele unitare caracteristice la intindere din incovoiere

perpendicular pe planul zidariei

(1) Rezistentele unitare caracteristice la intindere din incovoiere ale zidariei, f_xk1 si f_xk2, vor fi obtinute din rezultatele incercarilor pe zidarie sau conform 1.1.(10).

(2) In cazul in care nu sunt disponibile date experimentale valorile rezistentelor unitare caracteristice la incovoiere ale zidariei, cu toate rosturile complet umplute, realizata cu mortar pentru zidarie pentru utilizare generala (G), f_xk1 si f_xk2, in N/mm², se vor lua din tabelul 5.

Rezistente unitare caracteristice la incovoiere perpendicular pe planul zidariei

Tabelul 5

^* Mortarul M10 nu se foloseste pentru elemente cu f_med = 5 N/mm² si pentru elemente din BCA

(3) In cazul zidariilor cu rosturi verticale de tip 'nut si feder', rezistentele caracteristice la incovoiere f_xk1 si f_xk2 vor fi declarate de producator, conform prevederilor de la 1.1.(10)

1.1.3.2. Rezistentele unitare de proiectare la intindere din incovoiere

perpendicular pe planul zidariei

Rezistentele de proiectare la intindere din incovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale zidariei se vor calcula cu formulele:

(5a )

(5b)

in care

• coeficientul de siguranta pentru material, g_M , se va lua conform 2.3.2.3.
• coeficientul conditiilor de lucru, m_z, se va lua conform 1.1.1.3.

1.1. Rezistenta caracteristica de ancorare

(1) Rezistenta caracteristica de ancorare prin aderenta a armaturii inglobate in beton va fi obtinuta din rezultatele incercarilor.

(2) Daca nu se dispune de date experimentale, rezistenta caracteristica de aderenta, f_bok, se va lua dupa cum urmeaza :

pentru armaturile inglobate in sectiuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu 150 mm (in elementele de confinare), din tabelul 6.;

pentru armaturile inglobate in mortar sau in sectiuni de beton cu dimensiuni mai mici de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 7.

Rezistenta caracteristica de aderenta a armaturilor in

betonul elementelor de confinare (N/mm²)

Tabelul 6

Rezistenta caracteristica de aderenta a armaturilor in

mortar sau in betonul din ZIA (N/mm²)

Tabelul 7

1.2. Proprietati de deformabilitate ale zidariei.

1.2.1. Relatia efort unitar - deformatie specifica (s e

(1) Pentru calculul rezistentei sectiunilor elementelor structurale si nestructurale din zidarie, se foloseste o lege constitutiva (relatia efort unitar - deformatie specifica) de tip elasto-plastic cu ductilitate limitata si fara rezistenta la intindere, care poate avea una dintre urmatoarele forme:

liniar - parabolica;

parabolic - dreptunghiulara;

dreptunghiulara.

Figura 3 Relatia efort-deformatie pentru zidaria solicitata la compresiune axiala

(2) Pentru simplificarea relatiilor de calcul, in prezentul Cod se foloseste relatia s e de forma dreptunghiulara, cu precizarile care sunt date in text pentru fiecare caz in parte.

(3) Valoarea deformatiei specifice ultime (e_uz) se va lua dupa cum urmeaza:

pentru elemente din argila arsa din grupa 1 : e_uz

pentru elemente din argila arsa cu goluri verticale din grupa 2 : e_uz

pentru elemente din argila arsa cu goluri verticale din grupa 2S: valoarea e_uz va fi declarata de producator conform 1.1.(10);

pentru elemente din BCA : e_uz

pentru elemente cu goluri din beton obisnuit: e_uz

pentru elemente cu goluri din beton usor: e_uz

(4) Prevederile prezentului Cod privitoare la calculul rezistentei de proiectare a zidariei (capitolul 6.6.) si ale Codului P100-1/2006, privitoare la valorile factorului de comportare q si la numarul maxim de niveluri admis, nu se aplica in cazurile in care legea constitutiva a zidariei este de tip 'fragil' (aproximativ liniara, cu e_uz e ). Domeniile de utilizare si modelele/ metodele de calcul pentru aceste zidarii vor fi stabilite prin Agremente tehnice eliberate de autoritatile competente din Romania.

1.2.2. Modulul de elasticitate al zidariei

1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal

(1) Pentru calculul deformatiilor longitudinale ale elementelor structurale si nestructurale din zidarie simpla se folosesc, in functie de situatia de proiectare respectiva, urmatoarele valori ale modulului de elasticitate longitudinal:

• modulul de elasticitate secant de scurta durata, E_z;
• modulul de elasticitate de lunga durata, E_z,ld.

(2) Modulul de elasticitate secant de scurta durata E_z va fi determinat prin incercari utilizand metoda prezentata in documentul normativ de referinta SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform pct. 1.1.(10).

(3) In absenta valorilor determinate conform (2), modulul de elasticitate secant de scurta durata al zidariei nearmate (E_z), executata cu elemente pentru zidarie din grupele 1 si 2, cu mortar pentru zidarie pentru utilizare generala (G), cu toate rosturile complet umplute cu mortar, va fi luat din tabelul 8, in functie de rezistenta caracteristica a zidariei la compresiune f_k.

Valorile modulului de elasticitate secant de scurta durata al zidariei (E_z)

Tabelul 8

(4) Pentru zidariile executate cu elemente pentru zidarie din grupa 2S valorile modulului de elasticitate secant de scurta durata, E_z, vor fi declarate de producator, conform prevederilor de la 1.1.(10).

(5) In cazul zidariei simple cu armaturi in rosturile orizontale valorile E_z stabilite ca mai sus vor fi majorate cu 10%.

(6) Modulul de elasticitate echivalent de scurta durata al zidariei confinate (ZC) si al zidariei cu inima armata (ZIA) se va calcula cu relatia

unde

E_z si E_b - modulii de elasticitate longitudinali ai zidariei si betonului;

I_z si I_b - momentele de inertie ale sectiunilor de zidarie si de beton,

calculate in raport cu axele principale de inertie ale peretelui.

In cazul zidariei confinate cu armaturi in rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de relatia (7) se vor majora cu 10%.

(7) Modulul de elasticitate de lunga durata E_z,ld se va determina din valoarea modulului secant de scurta durata E_z , redusa conform relatiei (8), pentru a tine cont de efectele curgerii lente,:

    (8)

unde

F coeficientul final de curgere lenta dat in tabelul 9.

1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal

(1) Modulul de elasticitate transversal, G_z, pentru zidaria nearmata, cu elemente pentru zidarie din toate grupele (1, 2, 2S), se determina cu relatia:

G_z = 0.4 E_z    (9)

unde

E_z - modulul de elasticitate secant de scurta durata, cu valorile corespunzatoare situatiei de proiectare respective, stabilite conform 1.2.2.1.

In lipsa unor date mai exacte, stabilite prin incercari, modulul de deformatie transversala echivalent pentru peretii de zidarie confinata (ZC) si peretii de zidarie cu inima armata (ZIA) se va calcula cu relatia:

G_ZC(ZIA) = 0,40 E_ZC(ZIA)    (10)

2. Proprietatile fizice ale zidariei

(1) Urmatoarele proprietati fizice ale zidariei sunt relevante pentru obiectul Codului:

curgerea lenta;

variatiile de volum datorate modificarilor umiditatii;

dilatarea termica.

(2) Valorile de proiectare ale acestor proprietati trebuie sa fie determinate prin incercari sau stabilite conform 1.1.(10).

(3) In absenta unor date mai exacte, valorile de proiectare respective vor fi luate, orientativ, in limitele indicate in tabelul 9.

Valorile principalelor proprietati fizice ale zidariei

Tabelul 9

Pentru zidaria executata cu elemente din grupa 2S, valorile principalelor proprietati fizice ale zidariei, din tabelul 9 vor fi declarate de producator conform 1.1.(10).

3. Durabilitatea zidariei

3.1. Generalitati

Cladirile din zidarie vor fi proiectate astfel incat sa aiba durabilitatea necesara pentru a fi utilizate in conformitate cu cerintele si cu durata de exploatare stabilite prin tema de proiectare, in conditiile specifice ale mediului inconjurator.

3.2. Clasificarea conditiilor de mediu inconjurator

3.2.1. Conditii de microclimat de expunere

(1) La proiectarea cladirilor din zidarie vor fi luate in considerare conditiile de microclimat la care va fi expusa zidaria in timpul exploatarii.

(2) Pentru stabilirea conditiilor de microclimat de expunere ale zidariei, se va tine seama si de:

efectul finisajelor si al placajelor de protectie;

modul in care detaliile de finisaj impiedica mentinerea/acumularea apei pe fatade.

(3) Conditiile de microclimat de expunere a zidariei terminate se incadreaza in clase de expunere, definite dupa cum urmeaza:

MX1 - mediu ambiant uscat;

MX2 - expus la umiditate sau umezire;

MX3 - expus la umezire cu cicluri de inghet-dezghet;

MX4 - expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape cu saruri;

MX5 - mediu ambiant chimic agresiv;

(4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua in considerare:

factorii climatici specifici ai amplasamentului:

ploaia si zapada;

actiunea simultana a vantului cu ploaia;

variatiile de temperatura;

variatiile umiditatii

severitatea expunerii la umezire;

expunerea la cicluri inghet/dezghet;

prezenta compusilor/substantelor chimice care, in contact cu apa, pot conduce

la reactii care afecteaza integritatea zidariei.

3.3. Durabilitatea componentelor zidariei

3.3.1. Elemente pentru zidarie

(1) Elementele pentru zidarie vor fi suficient de durabile pentru a rezista, in conditiile relevante de expunere, pe toata durata de exploatare proiectata a cladirii.

(2) In cazul zidariilor aparente se vor respecta prevederile documentului normativ de referinta SR EN 771-1 privind conditiile de folosire a elementelor pentru zidarie in functie de densitatea acestora.

3.3.2. Mortar

Mortarul pentru zidarie va fi suficient de durabil pentru a rezista, in conditiile relevante de microclimat de expunere, pe toata durata de exploatare proiectata a cladirii si nu va contine componenti care pot avea efect daunator asupra proprietatilor sau durabilitatii mortarului, otelului sau altor materiale cu care se afla in contact.

3.3.3. Otel pentru armaturi

(1) Otelul pentru armaturi, inglobat in beton sau in mortar, va fi suficient de durabil, astfel ca, atunci cand este pus in opera in conditiile prevazute la capitolul 8, sa reziste la conditiile locale de expunere pe toata durata de exploatare proiectata a cladirii.

(2) Pentru asigurarea durabilitatii se va folosi otel pentru beton armat (otel carbon), protejat prin masurile date in continuare, sau otel rezistent la coroziune.

(3) Pentru clasa de expunere MX1, otelul poate fi neprotejat (cu exceptia zidariei de placaj).

(4) Pentru clasele de expunere MX2 si MX3, protectia otelului se poate realiza prin:

inglobare in mortar sau beton;

galvanizare;

acoperire cu rasini epoxidice;

sau printr-o combinatie a acestor procedee.

(5) Protectia armaturilor prin inglobare in mortar trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

tipul si marca minima a mortarului vor fi:

mortar de ciment-var M5 - pentru incaperi cu umiditate relativa interioara permanenta a aerului

mortar de ciment cu adaos de plastifianti M10 - pentru incaperi cu umiditate relativa interioara permanenta a aerului > 60%;

acoperirea laterala cu mortar a barelor dispuse in rosturile orizontale va fi    20 mm la peretii care se tencuiesc ulterior si 35 mm la peretii care raman netencuiti; grosimea stratului de protectie va fi sporita pana la 45 mm in cazul peretilor care trebuie sa ramana netencuiti (zidarie aparenta sau de placaj), in conditiile de expunere MX4 si MX5;

zidaria va fi tencuita cu mortar M2.5.

(6) Protectia armaturilor din elementele de confinare prin inglobare in beton se asigura prin prevederea in proiecte a unui strat de acoperire minim a carui grosime va corespunde cerintelor din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90, Art.6.1.

(7) Protectia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc de minimum

900 g/ m² sau cu o acoperire de zinc de minimum 60 g/m² completata cu o acoperire cu rasina epoxidica cu grosime medie recomandata 100 mm.

NOTA: Otelul va fi galvanizat dupa fasonare.

3.3. Durabilitatea betoanelor

Pentru betoanele care intra in alcatuirea cladirilor de zidarie se vor avea in vedere prevederile generale referitoare la durabilitate prezentate in documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90 NE 012-99 si masurile specifice din prezentul Cod.

3.3.5. Straturi de rupere a capilaritatii

(1) Straturile pentru ruperea capilaritatii vor avea durabilitatea corespunzatoare tipului de cladire la care se utilizeaza si conditiilor de mediu respective; ele vor fi alcatuite din materiale care sa nu poata fi strapunse la utilizare si vor fi capabile sa reziste la eforturile mecanice fara sa favorizeze producerea condensului.

(2) Straturile pentru ruperea capilaritatii pot fi realizate din :

materiale plastice;

tencuieli hidrofuge.

3.3.6. Elemente de legatura pentru pereti

(1) Elementele de legatura pentru pereti si prinderile lor vor fi capabile sa reziste la actiunea relevanta a mediului inconjurator si la miscarile relative intre straturi. Ele vor avea rezistenta la coroziune corespunzatoare mediului in care sunt utilizate.

(2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidarie sau ale stratului exterior al fatadelor ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din otel inoxidabil.

3.3.7. Eclise, scoabe si corniere

Eclisele, ancorele, scoabele si cornierele inglobate in zidarie vor avea rezistenta la coroziune corespunzatoare conditiilor de mediu in care sunt utilizate. Protectia acestora se va realiza cu orice procedeu recunoscut in practica curenta pentru conditii de mediu similare.

Durabilitatea zidariei aflata sub nivelul terenului

Zidaria aflata sub nivelul terenului va fi proiectata astfel incat sa nu fie afectata defavorabil de conditiile terenului sau va fi protejata in mod corespunzator.

In acest scop:

se vor lua masuri pentru a proteja zidaria de efectele umezelii provenite din contactul cu pamantul, mai ales impotriva propagarii umiditatii prin capilaritate;

in cazul in care, prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament, se constata ca terenul contine substante chimice care pot afecta integritatea si durabilitatea zidariei, aceasta va fi proiectata din materiale rezistente la aceste substante sau va fi protejata corespunzator (de exemplu, cu tencuieli rezistente la actiunile chimice respective).