Situatia actuala a sistemului de alimentare cu apa si canalizare

Sistemul de alimentare cu apa - situatia existenta

Municipiul Pitesti dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa dezvoltat intre 1906 (captarea Maracineni I) pana in prezent. Capacitatea maxima de productie a atins in anii 1985-1990 - 160000 m³/zi.

Elementele componente ale sistemului se prezinta in cele ce urmeaza.

Surse de apa

Sursa subterana Maracineni I, II, III dezvoltata incepand din anii 1906 prin captarea stratului freatic din lunca raului Doamnei. Asigura in prezent 150-200 dm³/s; apa contine fier la limita superioara (0.15 - 0.2 mg/l) care produce depozite si coroziune biologica in retea; prezinta risc sanitar major din punct de vedere al calitatii bacteriologice.

Sursa de suprafata lac Budeasa; priza fixa in barajul lacului de acumulare pentru Q=2200-2500 dm³/s; in perioadele calde dezvoltarea planctonului este favorizata pana la valori de 5 - 15 x10⁶ unit./dm^S

Aductiunea apei brute se realizeaza gravitational prin 2 fire Dn 1200 (tuburi PREMO) cu lungimea de 1.5 km.

Uzina de apa Budeasa

Constructia uzinei a inceput in anii 1966 si s-a extins in anii 1980.

Filiera tehnologica a uzinei cuprinde:

trei decantoare radiale D=45 m si un decantor Cyclator cu un diametru de 50 m;

13 cuve de filtre rapide de nisip cu suprafata unitara de 105m²;

gospodarie de coagulant si clor;

rezervoare de apa tratata cu un volum V=7400 m^S

Tehnologia productiei de apa este depasita moral si prezinta incompabilitati cu elementele calitatii sursei; bazinele de sedimente favorizeaza dezvoltarea planctonului.

Aductiuni apa tratata

Apa produsa in uzina Budeasa se pompeaza la complexele de inmagazinare prin aductiuni care traverseaza municipiul Pitesti.

Pe lungimi, diametre si material situatia se prezinta:

L₁=1060 m, Dn 600 mm, PREMO;

L₂=15105 m, Dn 800 mm, PREMO;

L₃=3580 m, Dn 1000 mm, PREMO;

L₄=4215 m, Dn 1000 mm, Otel.

Complexe de inmagazinare, repompare apa potabila

Apa potabila din uzina Budeasa este pompata la complexele de inmagazinare:

complex ZIN cu un volum de inmagazinare V=15000 m³;

complex Razboieni cu un volum de inmagazinare V=10000 m³;

complex Smeura cu un volum de inmagazinare V=13600 m³;

complex Schitului cu un volum de inmagazinare V=10000 m^S

Volumul total de inmagazinare V=56000 m³, volum care asigura respectarea conditiilor impuse de Legea 98/1999.

Disfunctiunile complexelor de inmagazinare sunt date de lipsa dotarii cu statii de clorare care sa asigure doza de minim 0.5 g/Cl₂/m³ conform legii 458/2002.

Statii de pompare

In tabelul urmator sunt date elementele de echipare si caracteristicile utilajelor din dotarea statiilor de pompare din sistemul de alimentare cu apa al municipiului Pitesti.

Tabelul S1. Elementele de echipare si caracteristicile utilajelor din dotarea statiilor de pompare.

Numarul de utilaje si capacitatea acestora reflecta dezvoltarea sistemului in ultimii 40-50 ani. Practic, toate utilajele sunt vechi, studiile efectuate 'in situ' la SP Budeasa si Razboieni indicand randamente apropiate valorii 0.5. Din aceasta stare rezulta consumul de energie prohibitiv la dublul valorilor curente.

Reteaua de distributie

Ansamblul retelei de distributie functioneaza: o zona gravitational (45% din lungime) si o alta zona prin pompare (55% din lungime).

In tabelul S2 sunt date lungimile pe diametre pentru ambele zone ale retelei. Diametrele sunt cuprinse intre 80 mm si 600 mm, indicele specific pe locuitor fiind 1.28 m/locuitor apropiat de valoarea altor municipii si orase din Romania: Targu Mures - 1.43 m/locuitor, Craiova - 1.32 m/locuitor, Cluj Napoca - 1.29 m/locuitor.

Din analiza tabelelor S3 si S4 se pot desprinde o serie de disfunctionalitati in exploatarea retelei de distributie.

In sinteza se poate concluziona:

85.57% din lungimea retelei este construita din tuburi de otel; zonele executate in perioada anilor 1975-1989 nu dispun de izolatii si protectie impotriva coroziunii;

34.9% din lungimea retelei are vechime peste 40 de ani;

numarul de bransamente din reteaua de distributie este 12860; dintre acestea 31% sunt necontorizate;

numarul de avarii in retea in anii 2001 si 2002 a fost:

: 1625 avarii din care 932 avarii la conducte si 692 la bransamente;

: 1123 avarii din care 600 avarii la conducte.

Tabelul S2. Lungimi pe diametre retea distributie apa potabila - Situatia existenta

Tabelul SS Lungimi pe materiale si diametre - situatia existenta.

Tabelul S4. Lungimi pe varsta si diametre - situatia existenta.

Statii de hidrofor

Pentru asigurarea presiunii la blocurile cu inaltime mai mare de p+4 exista 15 statii de hidrofor care deservesc 11192 apartamente cu 24324 persoane. Toate statiile de hidrofor sunt dotate cu electropompe vechi cu randamente 40-50%. In tabelul urmator sunt date caracteristicile functionale ale statiilor de hidrofor si populatia deservita.

Tabelul S5. Caracteristicile functionale ale statiilor de hidrofor .

In tabelul de mai jos sunt date consumurile energetice pentru anii 2000, 2001 si 2002 la toate statiile de pompare din sistemul de alimentare cu apa.

Tabelul S6. Consumurile energetice pentru anii 2000, 2001 si 2002.

In acest tabel reducerea consumurilor energetice intre anii 2000-2002 apare numai ca urmare a reducerii productiei si cerintei de apa datorata contorizarii la bransament si secundare; consumul specific de energie, raportat la 1 m³ de apa livrata ramane in intervalul de valori 0.725-0.75 kWh/m³ apa.

Sistemul de canalizare - Situatia existenta

Reteaua de canalizare

Reteaua de canalizare in municipiul Pitesti insumeaza 136,8 km si s-a dezvoltat o data cu orasul in sistem mixt:

exista o retea de colectoare unitare care colecteaza apele uzate si meteorice; acestea preiau colectoarele menajere si meteorice prin colectorul general A care traverseaza orasul de la Est la Vest;

exista o retea de ape meteorice care debuseaza in vaile Gavana, Trivale si descarca apele meteorice in raul Arges.

Din totalul lungimii de canalizare 54% este formata din canale stradale de diametre reduse 20, 25, 30 cm. Reteaua de canalizare este executata din tuburi din beton simplu si beton armat pentru sectiunile mai mari, peste 100/150 cm; in zona sectiunilor mari este utilizata cu precadere sectiunea de tip ovoid impusa de latimea mai redusa si asigurarea unor viteze minime relativ mai mari pe timp uscat.

In tabelul S7 se indica componenta retelei de canalizare cu nominalizarea tuturor componentelor tronsoanelor.

Canalizarea se dezvolta printr-un colector general denumit colectorul A, care traverseaza orasul de Vest la Est pe o lungime L=8958 m. Acest colector preia apele uzate menajere din zona cartierelor Balcescu-Garlei, ZIN, Gavana II si Gavana III, Garlei, pana in zona strazii Gaveni.

Pe tronsonul de colector A situat intre strada Gaveni si Statia de Epurare sunt preluate apele uzate si meteorice, canalizate de colectoarele principale din zona cartierelor Nord, Centru, Trivale, Exercitiu-Smeurei, Exercitiu, Banat, Razboieni si o parte din cartierul Craiovei.

Datorita faptului ca in decursul timpului in urma dezvoltarii localitatii s-a depasit capacitatea de transport, s-a executat suplimentar un canal de ape menajere pe tronsonul situat intre Argesana si strada Negru Voda, pe o lungime L=3052 m, cu Dn 30 si Dn 80 cm.

La intersectiile Bulevardului Republicii cu strazile Trivale, Craiovei si Maior Sontu sunt amplasate camere deversoare, care descarca colectorul pe timpul ploii, evitandu-se punerea lui sub presiune. Primul deversor situat la intersectia strazii Trivale cu Bulevardul Republicii evacueaza debitele de ape uzate, diluate cu ape meteorice, direct in raul Arges. Apele deversate de urmatoarele doua deversoare sunt transportate de colectoarele situate in zona inferioara a orasului catre statia de pompare de pe strada Targu din Vale de unde sunt evacuate direct in raul Arges. Aceste colectoare se intersecteaza cu colectoarele de ape meteorice care preiau apele pluviale din zona cartierelor Centru, Popa Sapca-Mihai Viteazul. In aceeasi statie de pompare ajung si apele meteorice din cartierul Tudor Vladimirescu. Apele cu dilutia peste 2Q_{uz or max} sunt pompate prin 5 conducte cu Dn 1000 mm direct in lacul Pitesti.

Apele uzate din zona cartierelor ZIN, Nord, Eremia Grigorescu-Tache Ionescu, Calea Bucuresti si Popa Sapca-Mihai Viteazul sunt colectate de o serie de canale menajere care se descarca in cel de-al doilea colector general al localitatii denumit C (in sistem unitar) cu lungimea L=8004 m. Acesta transporta apele uzate catre statia de pompare situata pe strada Targul din Vale (ape uzate). Apele uzate sunt pompate prin doua conducte de refulare din otel cu diametrul Dn 800 mm catre colectorul A.

Descarcarea apelor uzate in statia de epurare se realizeaza printr-un colector de tip ovoid 230/345, care preia debitele de ape uzate ale colectorului general A si a celor provenite de la statia de pompare a apelor uzate de pe str. Targul din Vale.

Conceptia retelei de canalizare reflecta existenta depresiunilor naturale (Trivale, Valea Rea, Gavana, Turcesti, Geamana), in care se realizeaza descarcarea directa a apelor pluviale; in timp lucrarile de amenajare a lacului de acumulare Pitesti pe raul Arges, au condus la imposibilitatea descarcarii directe a apelor meteorice si aceasta a impus realizarea unor lucrari complexe pentru evacuarea acestora. Datorita acestei situatii, zona inferioara a localitatii, situata pe malul drept al lacului de acumulare Pitesti se confrunta cu o serie de probleme ridicate de existenta apei subterane de infiltratie, de imposibilitatea evacuarii rapide a apelor metorice din zona (inundari frecvente a zonei), de dependenta de o statie de pompare dotata cu utilaje neperformante, care conduce la existenta unui gard de risc sanitar major in zona.

Deficientele pricipale ale retelei de canalizare existente in municipiul Pitesti se pot sintetiza astfel:

existenta unui numar important de canale, unde exista depuneri, deteriorari ale constructiei canalului prin actiunea apelor uzate, care conduc la blocaje in curgerea apelor, sau surpari ale canalului; sunt peste 3 km de colectoare Dn 30 - Dn 50 in zonele Balcescu, Gavana, Popa Sapca-Mihai Viteazul si Fratii Golesti, unde acestea sunt blocate partial cu material local sedimentat sau tuburile sunt erodate si apar prabusiri urmate de blocarea functionarii canalizarii;

colectorul general A - in zona Centru pe o lungime de aproape 2 km, datorita pantelor de constructie reduse, prezinta, la ploi, capacitate depasita si se pune sub presiune; in aceste situatii se inunda subsoluri si constructii subterane;

zona joasa a localitatii se confrunta cu numeroase probleme prin imposibilitatea de evacuare rapida si completa a apelor meteorice pe timpul ploilor, lucru care conduce la stationarea apei pe strazi si spatiile adiacente;

consumul de energie la statia de pompare pentru evacuarea apelor meteorice din zona dig-lac Pitesti;

sunt numeroase zonele in care capacitatea retelei de canalizare este depasita; zone dens populate (blocuri) unde s-a executat numai reteaua de ape uzate care ilegal a fost racordata si pentru preluarea apelor meteorice;

colectoarele din zona inferioara a localitatii preiau cantitati mari de ape de infiltratie ( 250 dm³/s)

Tabelul S7. Componenta retelei de canalizare - situatia existenta.

Nota:    CG - Colector General

CP - Colector Principal

CS - Colector Secundar

Statii de pompare existente in reteaua de canalizare

Statia de pompare Targul din Vale

Asigura pomparea apelor uzate care sosesc pe colectorul general C din zona cartierelor Mihai Viteazul-Popa Sapca, Calea Bucurestilor, Eremia Grigorescu, Nord si ZIN, atat pe timp uscat cat si pe timp de ploaie . Este dotata cu 3 electropompe (2+1) Brates 600 cu urmatoarele caracteristici: Q = 2200 m³/h, H = 14 m, P = 130 kW. Apele uzate influente in statie sunt pompate prin intermediul a doua conducte de refulare din otel, cu diametrul Dn 800 mm in colectorul general de canalizare A.

Apele influente in statia de pompare sunt trecute prin gratare rare si deznisipatoare in amonte de bazinele de aspiratie ale grupurilor de pompare.

Deficientele pricipale ale compexului de pompare sunt:

exploatarea defectoasa a gratarelor si deznisipatoarelor; datorita defectiunilor utilajelor, practic canalele gratarelor si deznisipatoarelor sunt pline cu depuneri;

randamentul grupurilor de pompare se situeaza sub 0,55.

In cazul avariilor la alimentarea electrica a statiei de pompare se pune in functiune un grup de pompare format din 3 motopompe Wolla cu caracteristici asemanatoare pompelor Brates 600.

Statia de pompare dig-lac

Prin executia lacului de acumulare Pitesti cu digul mal drept peste cota terenului, pentru asigurarea retentiei, nu a mai fost posibila descarcarea directa in raul Arges a debitelor de ape uzate si meteorice in perioada ploilor.

Intrucat in timp s-a renuntat la executia canalului colector, care sa descarce apele diluate, gravitational in aval de lacul Pitesti, s-a executat o statie de pompare, amplasata in incinta gospodariei de canalizare.

sinand seama de caracterul ei provizoriu, considerentele care au stat la baza proiectarii statiei de pompare au fost: amplasarea cat mai aproape de lacul de acumulare (refulari scurte), de drumul de acces si de furnizorii de energie.

Obiectivul principal este pomparea apelor diluate (uzate plus meteorice) in lacul Pitesti, in perioada de ploi. Statia de pompare este dotata cu 3 electropompe cu ax vertical, de tip DVR 2-87 avand urmatoarele caracteristici: Q = 2400 m³/h, H = 10,0 m, P = 320 kW.

In bazinul de aspiratie al statiei de pompare se colecteaza si debitele de infiltratie din lacul Pitesti printr-un dren amplasat sub canalul colector.

Luand in considerare situatia existenta a canalizarii in zona inferioara a orasului, bazinul de aspiratie al statiei de pompare indeplineste si functia de a tranzita apele uzate si de infiltratie pe timp uscat catre statia de pompare Targul din Vale. In acest scop in bazinul de aspiratie a fost lasata o cuneta de 80 cm, care dirijeaza pe timp uscat apele intr-un colector Dn 80 cm din tuburi din beton, in lungime de 70 m, care se descarca in canalul de alimentare al gratarelor statiei de pompare Targul din Vale.

La intrarea apei in bazinul de aspiratie al statiei de pompare a apelor meteorice a fost prevazut un gratar fix pentru retinerea corpurilor mari.

Apele meteorice colectate in statia de pompare sunt pompate prin intermediul a 5 conducte de refulare din otel, cu diametrul Dn1000 mm, in lacul Pitesti. Conductele de refulare subtraverseaza digul mal drept al lacului Pitesti la partea inferioara a acestuia.

Deficientele in functionarea Statiei de Pompare dig-lac sunt:

starea de uzura a agregatelor de pompare este avansata; apar numeroase deficiente la punerea in functiune pe timp de ploaie; aceasta pentru ca initial pompele au fost destinate vehicularii apei curate; randamentele utilajelor se situeaza la 40 - 50%;

apar numeroase avarii la partea electrica a utilajelor si alimentarii statiei; pentru aceasta a fost prevazut un grup electrogen actionat de un motor termic.

In situatia de nefunctionare a statiei de pompare se inunda zona strazilor: Targul din Vale, Raurilor, Gh. Sincai, Costache Negri, Vlad sepes, Sf. Vineri, Bailor, Viilor, Popa Sapca.

Statia de epurare

Statia de epurare este amplasata pe malul drept al raului Arges, la aproximativ 5 km aval de centrul municipiului Pitesti, pe terenul delimitat de raul Arges si calea ferata Bucuresti - Pitesti.

Etapa I a fost pusa in functiune in anul 1971, etapa II in 1978 si etapa III in 1989. Schema tehnologica cuprinde trei linii tehnologice. Liniile tehnologice I si II sunt identice; linia tehnologica III nu dispune de gratare, deznisipatoare si seperatoare de grasimi; pe aceasta linie exista doua decantoare secundare.

Cele trei linii tehnologice pe fluxul apei fiind identice ca principiu de functionare, constructie si dotare tehnologica cu exceptiile mentionat, vor fi descrise doar componentele unei linii tehnologice, urmand ca pentru celelalte doua sa fie mentionate datele tehnice, iar acolo unde este cazul diferentieile fata de linia descrisa si problemele pe care aceste diferentieri le impun.

Camera deversoare

Camera deversoare este o constructie hidrotehnica din beton armat care preia integral apele uzate care urmeaza a fi prelucrate in Statia de Epurare. De aici, prin doua stavilare de admisie (distributie) apele sunt distribuite spre cele doua linii de pre-epurare: gratare, deznisipatoare si separatoare de grasimi.

Aceasta camera a fost construita astfel ca la depasirea unui Q_{max orar} = 2050 l/s corespunzator etapei a doua extindere, surplusul de apa sa deverseze peste un prag aflat la interiorul canalului,    printr-o conducta de otel Dn 1000 mm si sa poata fi trimis catre bazinele de retentie.

Gratare mecanice

Linia I este prevazuta cu 4 gratare dupa cum urmeaza:

2 buc. gratare rare cu distanta intre bare d = 40 mm;

2 buc. gratare dese cu distanta intre bare d = 20 mm.

Gratarele rare sunt gratare plane cu curatire mecanica. Gratarele dese sunt gratare curbe cu curatire mecanica (greble rotative).

Deznisipatoare

Tip - deznisipator: orizontal, longitudinal.

Evacuare nisip: sistem air - lift - montat pe un pod rulant (raclor).

Caracteristici functionale:

timpul mediu de trecere a apei t = 30 65 secunde;

dimensiunea minima a particolelor separate = 0,2 0,25 mm;

viteza medie de curgere pe sectiune = 0,1 0,3 m/s.

Caracteristici echipamente mecanice:

elevator pneumatic - 2 electrosuflante SRD 20 - Q = 750 m³/h, H = 5000 mm H₂O;

pod rulant actionat electric.

Separatoare de grasimi

Functioneaza pe principiul separarii grasimilor prin flotatie artificiala, realizata cu insuflare de aer in bule fine prin placi poroase.

Timpul mediu de trecere a apei este de 5 12 minute.

Insuflarea aerului se realizeaza prin placi poroase din pietris margaritar.

Tip suflante: SRD 40.

Decantoare primare

Decantorul primar aferent L1 are urmatoarele caracteristici constructive:

tip radial D = 45 m;

V = 7100 m³;

t_t = 1,67 h.

Statia de pompare namol primar aferenta decantorului este dotata cu electropompe ACV 150 - 4 bucati.

Bazine de aerare L1

Tipul INKA - insuflare de aer de joasa presiune (0,1 atm) la 0,8 m sub nivelul apei.

Volumul V = 14000 m³ (3 baterii 4 cuve).

Insuflarea aerului este permanenta si este realizata cu electroventilatoare.

Recircularea namolului prin intermediul unei statii de pompare.

Statia de electroventilatoare aferenta:

2+1 electroventilatoare;

Q = 75000 m³ aer /h;

N = 400 kW;

H = 1100 mm H₂O.

Decantoare secundare

Linia I este prevazuta cu un decantor (DS₁) radial cu urmatoarele caracteristici:

D = 45 m;

V = 7950 m³;

Pod raclor cu sistem de evacuare hidraulica a namolului - functionare permanenta.

Statia de pompare namol activ este echipata cu:

3 electropompe BRATES 400, Q = 600 m³/h; 2 electropompe BRATES 350 Q=1000 m³/h; 2 electropompe SRD 20 Q = 1300 m³/h.

Linia tehnologica II

Asa cum s-a aratat, cele trei linii sunt in principiu identice, existand totusi urmatoarele diferentieri.

Pentru LII singura diferenta importanta este legata de volumul decantorului primar aferent acestei linii.

Acesta are urmatoarele caracteristici:

tip RADIAL;

D = 45 m;

V_u = 4700 m³;

t_t = 1,4 h.

Statia de pompare a namolului primar este comuna pentru liniile I si II, pomparea namolului facandu-se succesiv din cele doua decantoare conform programului de exploatare.

Bazinul de aerare si decantorul secundar ale liniei II sunt identice cu cele de la linia I.

Linia tehnologica III

Diferentieri fata de linia I apar la urmatoarele obiective:

Decantor primar;

Tip RADIAL;

V_u = 3900 m³;

t_t = 0,92 h;

Dotare: 2 decantoare secundare (DS₃ si DS₄) cu D = 50 m; V_u     = 6700 m³ fiecare; t_dec = 3,5 h.

Analiza eficientei statiei de epuare

Un studiu (995/1998) elaborat de ICPEAR-ECOIND Bucuresti a analizat in detaliu pe baza de probe prelevate 'in situ' eficienta filiereri tehnologice a Statiei de Epurare Pitesti, pe perioada de un an.

Deznisipare - randametele de reducere a suspensiilor variaza intre 5 - 11%; apar numeroase situatii in care concentratia suspensiilor in efluent este mai mare decat in influent;

Separatoare de grasimi - se inregistreaza eficiente de 33 - 37%, in multe situatii fiind sub 10%;

Decanatre primara

Linia I - suspensii 28%; CCO-Cr - 20 %; CBO₅ - 6%;

Linia II - suspensii 43%; CCO-Cr - 21%; CBO₅ - 21%;

Linia III - suspensii 28%; CCO-Cr - 21%; CBO₅ - 18%.

Eficientele de epurare globala pentru anul 1998 se prezinta in tabelul urmator.

Tabelul S8. Domenii de variatie a randamentelor de epurare globala.

Se concluzioneaza ca filiera tehnologica nu este capabila sa asigure la evacuare limitele impuse pentru indicatorii CCO-Cr, CBO₅, MTS, N si P.

Pe baza analizelor efectuate in anii 1996-1998 se apreciaza ca aportul de impurificare adus de efluentul Statiei de Epurare Pitesti este important in ceea ce priveste azotatii si incarcarea organica.

Fermentarea namolului

Namolul rezultat din decantoarele primare si namolul in exces de la decantoarele secundare este pompat in concentratoare de namol pentru namol proaspat. Sunt trei unitati concentratoare de namol cu D = 20 m.

Statia de Epurare este dotata cu o capacitate de fermentare a namolului formata din:

4 unitati 4000 m³;

2 unitati 3000 m^S

Dintre rezervoarele de fermentare a namolului (RFN) cu volum de 4000 m³ functioneaza doar 3 unitati (RFN nr.7 in reparatii structura).

Unitatile de 3000 m³ si 4 RFN vechi de 600 m³ fiecare se afla in stare de conservare intrucat prezinta defectiuni importante la structura (corodarea armaturii cupolei si pericolul de prabusire) si instalatii tehnologice.

In Statia de Epurare functioneaza doar 3 RFN. Acestea lucreaza in sistem mezofil, in perioada de iarna, temperatura in fermentator nedepasind 20 ^oC. Apar deficiente importante la incalzirea si recircularea namolului. Alimentarea RFN se realizeaza discontinuu, atat vara cat si iarna (4-6 ore).

Evacuarea namolului fermentat se realizeaza prin pompare.

Statia de Epurare dispune de 4 gazometre cu un volum de 1000 m³; dintre acestea doua sunt permanent in reparatii.

Gazul produs este utilizat in centrala termica la cazane echipate cu arzatoare cu biogaz. Apar frecvent defectiuni in procesul de ardere a biogazului datorita lipsei instalatiilor de purificare-filtrare a biogazului (continutul de metan este doar 68-72%).

Platforme de uscare

In cadrul Statiei de Epurare exista 11 platforme betonate, cu dimensiunile 20 50 m prevazute cu drenuri si 32 de platforme 10 50 m, dintre care doar 6 sunt betonate.

Apa drenata de la platformele de uscare este trimisa in amonte de decantoarele primare.

Deshidratarea namolului

Jumatate din cantitatea de namol fermentat este prelucrata in statia de deshidratare cu filtre presa.

Sunt doua concentratoare de namol    fermentat cu diametrul de 20 m, unde namolul se conditioneaza chimic cu clorura ferica si polielectrolit. Namolul conditionat este trimis prin pompare in statia de deshidratare mecanica cu filtre presa.

Sunt 6 filtre presa cu o suprafata totala de filtrare de 750 m².

Namolul deshidratat este trimis cu benzi transportoare intr-un depozit cu suprafata de 7400 m², prevazut pentru acumularea unui volum de 60000 m^S

Concluziile studiilor sistematice efectuate de ICPEAR in 1998-1999 asupra namolului din Statia de Epurare Pitesti arata:

amestecul de namol din decantorul primar si in exces din decantorul secundar are w = 97 - 98% si un continut de substante organice de 65-70 % din substanta uscata;

namolul fermentat are umiditatea 95 - 97,7 % si substante organice 70 - 80% in substanta uscata;

namolul biologic recirculat are umiditatea 99 - 99,7 % si un continut de substante organice de 67 -77 %;

namolurile de pe paturile de uscare au umiditatea de 83 % si un continut de substante organice de 57,6 %.

Intrucat fermentarea namolului si conditionarea namolului fermentat functioneaza cu mari deficiente, nici instalatia de deshidratare cu filtre presa nu realizeaza parametrii proiectati; apar numeroase defectiuni in functionarea acesteia.