Descrierea generala a teritoriului deservit cultivarii speciilor lemnoase forestiere

I. 1. Elemente de identificare a U. P.

Obiectul prezentului amenajament il constituie unitatea de productie si protectie III. Fagetel, din cadrul Ocolului Silvic Borsec, Directia Silvica Miercurea-Ciuc.

Unitatea se situeaza in Carpatii Orientali, Muntii Giurgeului, in cadrul bazinului hidrografic al raului Bistricioara si al afluentilor acestuia.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, unitatea apartine orasului Borsec, judetul Harghita. Principala cale de acces in teritoriul unitatii de productie si protectie este drumul D. N. 12C-Toplita-Piatra-Neamt (D. P. 1).

Suprafata totala a unitatii teritorial-administrative a orasului Borsec este de 1411, 2ha.

I. 2. Limite

Limitele unitatii de productie si protectie sunt naturale (culmi, ape)si sunt evidente. Limitele fondului forestier sunt materializate pe teren prin semne conventionale cu vopsea rosie.

I. 3 Trupuri de padure

Fondul forestier al unitatii e constituit dintr-un

singur trup de padure (Borsec), cu sase bazinete componente, conform tabelului urmator:

Intreaga suprafata a unitatii este cuprinsa in raza teritoriala Borsec.

I. 4. Administrarea fondului forestier

Fondul forestier national proprietate publica de stat al acestei unitati este administrat de ROMSILVA R. A., Directia Silvica Miercurea-Ciuc, prin Ocolul silvic Borsec.

I. 5. Suprafata fondului forestier

I. 6. Geologie

U. P. III. se incadreaza in zona cristalino-mezozoica, substratul litologic fiind alcatuit, in cea mai mare parte, din sisturi (sericitoase, sericito-cloritoase), cuartite, calcare, etc. ale seriei de Tulghes (sedimogena-vulcanogena acida). In partea sudica apare travertinul, roca calcaroasa cu duritate redusa, exploatat in cariere.

I.6.1.        Geomorfologie

U. P. III. este situata in grupa centrala a Carpatilor Orientali, muntii. Giurgeului (limita nordica).

Unitatea geomorfologica predominanta este versantul, avand configuratia ondulata si inclinarea moderata. Expozitia generala este partial insorita, expozitia de detaliu fiind prezenta in fisele de descriere parcelara.

Altitudinea minima este de 735m. Majoritatea suprafetelor paduroase este situata intre 800m. si 1000m.

In ceea ce priveste repartitia fondului forestier in raport cu inclinarea terenului, situatia este urmatoarea:

I. 6. 2.     Hidrologie

Reteaua hidrologica este foarte bine dezvoltata si este formata din raul Bistricioara si cateva paraie cu debitul mic Valea Vinului, p. Pietros, p. Ursului, p. Hansker, p. Nadasa, p, Cupelor, p. Ciungilor, etc. )

Fondul forestier este mai putin afectat de caracterul torential al apelor, datorita bunei acoperiri cu padure a fondului forestier .

I. 6. 3.     Clima

Din punct de vedere climatic, unitatea se incadreaza in zona climatului temperat-continental cu influente oceanice, tinutul muntilor josi, ce determina precipitatii bogate cu maximul in mai-iunie si un maxim secundar in decembrie.

*Date ce caracterizeaza regimul termic:

temperatura medie anuala 5C

temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) -6C

temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) 14C

data medie a primului inghet 1 oct.

data medie a ultimului inghet 10mai

perioada de vegetatie 140zile

*Cantitatea de precipitatii

precipitatii anuale 800-1200mm

in sezonul de vegetatie 450-600mm

cantitatea maxima in 24 de ore 63. 5mm

zile cu precipitatii 14/an

zile cu ninsoare 60/an

zile cu strat de zapada 140/an

*Vanturile predominante sunt cele din directia nord-vest si vest, cu viteze reduse in depresiune (3-4m/s)si mai ridicate in vaile lungi si crestate (7-9m/s).

Intensificarea vitezei vantului la +20 m/s, alaturi de precipitatii bogate (zapada)conduce la doboraturi masive de vant, ce sunt frecvente in zona (doboraturi masive s-au inregistrat des in anii 1995, 1998, 2000).

I. 6. 4.     Solul

A. Solul brun-acid tipic a fost identificat pe versantii cu expozitii variate si inclinare de la moderat la foarte repezi.

Substratul litologic este reprezentat de sisturi (sericitoase, sericito-cloritoase, sericito-grafitoase, cuartite).

*Textura este usoara pana la mijlocie, nediferentiata pe profil.

*Gradul de saturatie in baze este sub 55%.

*Aciditatea este moderata pana la puternica.

*Grosimea fiziologica este mijlocie.

*Fertilitatea este mijlocie pana la ridicata pentru molid si puieti.

Solul brun-acid tipic este cel mai raspandit tip de sol si ocupa 86% din suprafata.

Subtipurile de sol brun-acid sunt:

Solul brun-acid litic cu o pondere de 3% din suprafata, asemanator celui tipic, dar limita superioara este situata intre 20 si 50 cm adancime.

Solul brun-acid gleizat cu o pondere de 4% din suprafata, cu limita superioara sub 125 cm adancime.

B. Rendzina a fost identificat pe versanti cu expozitii partial insorite si pante de la moderat la repezi.

*Substratul litologic este reprezentat de roci magmatice bazice.

*Textura este mijlociu de fina datorita acumularii argilei rezultate din alterarea calcarelor. Continutul de humus este mai mare de 10%.

*Gradul de saturatie in baze este de peste 80%.

*Aciditatea este slab acida pana la neutra.

*Grosimea fiziologica este variabila.

*Fertilitatea este mare; rendzina este raspandit pe 5% din suprafata.

C. Solul brun feriiluvial tipic a fost identificat pe versantii cu expozitii partial insorite si umbrite cu inclinari de la moderat la repezi.

*Substratul litologic este reprezentat de sisturi.

*Textura este nisipo-lutoasa, nediferentiata de profil. Acest tip de sol este nestructurat sau structurat.

*Gradul de saturatie in baze este mai mic de 30%.

*Aciditatea este puternica.

*Grosimea fiziologica este mijlocie.

*Fertilitatea este mijlocie-redusa.

Subtipul de sol brun feriiluvial identificat in aceasta zona este solul brun feriiluvial litic, asemanator cu cel feriiluvial tipic, dar are limita superioara intre 20-50 cm adancime.

D. Podzolul tipic a fost identificat pe versanti cu expozitii partial insorite si inclinare moderata.

*Substratul litologic este format din roci dure, silicoase.

*Textura este usoara. Continutul maxim de humus este de 10-27%.

*Gradul de saturatie in baze este de 15-30%.

*Aciditatea este sub 4%.

*Grosimea fiziologica este mijlocie.

*Fertilitatea este redusa.

I. 6. 5. Statiuni forestiere

Statiunile se suprapun peste doua etaje de vegetatie in proportie de aproximativ egal, adica etajul montan de molidisuri (49%) si etajul montan de amestecuri (51%).

I. 6. 6.     Etaje fitoclimatice

a)      Etajul molidisurilor pure (49%) cu conditii climatice mai dificile ca in etajul din aval, in sensul ca sezonul de vegetatie este mai scurt, cad mai multe precipitatii, iar temperaturile medii sunt mai scazute cu cateva grade. 36% sunt arborete cu productivitate superioara.

Dintre factorii limitativi mai principali ar fi deficitul de substante organice, activitatea biologica mai slaba, gerurile tarzii si timpurii.

b)      Etajul de amestecuri (51%) contine arborete pure de molid si amestecuri de molid cu brad si alte rasinoase, mai putin fag. Conditiile stationale ale acestui etaj sunt bune, atat ca sol, cat si ca temperatura, fapt care aici, in majoritatea cazurilor se inregistreaza productivitate superioara (96%).

Aici se realizeaza regenerari naturale foarte valoroase, in general amestecuri de brad, molid, fag. In ceea ce priveste factorii limitativi, se remarca in acest etaj o tendinta de acidificare, fapt ce va inrautati conditiile stationale, fapt ce ar putea fi remediat prin protejarea si introducerea foioaselor.

I. 6. 7.     Formatii forestiere si caracterul actual al tipului de padure

Formatii forestiere existente:

molidisuri 671. 7 ha

molideto-bradete 276. 0 ha

amestecuri 428. 9 ha

Total: 1376. 6 ha

Arboretele derivate, nesemnificative ca pondere, sunt rezultatul conducerii necorespunzatoare a procesului de regenerare, ingrijire si conducere a arboretului.

Arboretele artificiale se realizeaza in mare parte din molidisuri, fapt normal in ceea ce priveste regenerarea molidisului.

Arboretele artificiale pe baza de amestec vor putea fi conduse la caracterul natural fundamental prin urmarirea cu taieri de ingrijire din faza incipienta.

I. 6. 8.     Arborete de tipul II

Pentru gospodarirea diferentiata, in functie de telul propus, arboretele de tipul II functional au fost incadrate in doua S. U. P.

In arboretele din care se urmareste recoltarea de seminte forestiere, s-au propus doar taieri de igiena. In arboretele-conservare deosebita s-au prevazut urmatoarele categorii de lucrari:

completari in arborete tinere cu consistenta redusa

lucrari de ingrijire si conducere

taieri de igiena pentru extragerea arborilor uscati sau in curs de uscare, puternic atacati de insecte, cazuti, rupti sau doborati de vant si zapada

taieri de conservare in arboretele ajunse la varsta exploatabilitatii de protectie (peste 120 ani).

Prin lucrarile prevazute se va ameliora starea fitosanitara a padurilor si se va imbunatati capacitatea lor productiva.

Aceste lucrari se vor executa pentru extragerea exemplarelor de specii pionere coplesitoare, imbunatatirea starii fitosanitare a arboretului, ameliorarea mediului intern al padurii, ameliorarea compozitiei arboretului, etc.