MOLIFTUL

(Picea excelsa)

De mult cu blocul de granit

El s'a facut tot una,

Si pe amandoi necontenit

Ii sguduie furtuna

B. P. Hasdeu

De-l vezi razlet, nestingherit sau numai cate doi-trei, la sfat, ca pe valea Timisului, in mijlocul pajistei verzi si langa paraul cu apa limpede, ce-i canta intr'una, admiri mandra-i infatisare. Un con regulat ii e forma, cu baza larga si cu varful terminat intr'un sfichiu, nici cat degetul aratator de gros, avand la capat umflatura mugurului ce-l inalta.

Aceiasi forma o are cand este puiet dragalas, mentinand-o pana ce devine flacauandru, cu coaja solzoasa, crescut indeajuns ca sa se indese unul in altul. Abea atunci ramurile de jos prind a se usca, desfrunzite, caci soarele nu poate patrunde pana la ele.

In padurea deasa e altul. Trunchiul drept ca un catarg nu poarta decat spre varf ramuri pletoase. Sfichiul terminal e acelas. Restul crengilor, de jos, sunt vreascuri.

Fig 12. In Bucegi (Des. C. Motas)

Isi datoreste forma de con regulat crengilor ce ies din loc in loc, roata, cam dela acelas nivel. Cele mai batrane sunt mai lungi; cele mai tinere mai scurte. Asa devine sageata gata sa sbarnie spre inaltul cerului.

Crengi si crengute sunt acoperite peste tot cu frunze scurte, in patru muchi si subtiri ca acele. Prin aceasta se recunoaste si o bucata de cetina rupta de vant.

Trunchiul are coaja roscata. De ajunge soarele pana la el e ca batut cu foi de trandafir, imbatranind, coaja prinde solzi, rotunji, cu marginele indoite, de se pot lesne desprinde. Un asemenea urias ce poate sa se inalte si la 40 m., e sustinut de radacini, care nu se prea adancesc in pamant. Nici nu au unde, caci piatra pe care cresc cu greu se lasa sfredelita. Lupta cu piatra naste un tablou ce arata vointa arborelui de a se tinea drept, intepenit. Radacinele sunt ca niste serpi incolotaciti. Se vara intre crapaturile pietrilor, le disloaca, le cuprinde sa nu se naruie, iti fac impresia unor brate vanjoase care tin stanca'n loc. Nu se adancesc, ci se intind la fata mai mult. Cand ploaia spala invelisul de tarna, le urmaresti pana la mare distanta de trunchiu.

Fig. 13. La sfat. Curtea de Arges. (Foto Mircea I. Simionescu)

Aceasta e insa peirea lor, impotriva vanturilor aspre se apara prin sprijin reciproc, impotriva suvoaielor care le rascolesc suportul radacinilor n'au nici o aparare. Pe Prislop, in M-tii Rodnei, pe o furtuna si rupere de nori, un asemenea molid inalt, sanatos, intr'o clipa fu trantit inaintea mea la pamant, de o impinsatira de vant. Prin roaderea apei, radacinele ramasesera in aer.

Fig. 14. Radacinile unui molift in lupta cu piatra (Des. C. Motas)

Pe cat e de mohorat si incruntat la infatisare, pe atata are si el, cand infloreste, clipe de suras si dragalasenie, aratate prin culori mai vii. Conurile cu florile barbatesti, atarna la capetele crengutelor tinere, ca niste cercelusi de granat. Pare ca s'a jucat cineva, nevazut, si a presarat copacul cu fragi, aninati, in caderea lor, de marginea cetinelor. Deschizandu-se, prin unele locuri si prin Mai, ploua pulberea polenului. Cand vantul scutura cetinele, molidul e invaluit ca intr'un subtire nor auriu, prin care se joaca razele de soare. Padurea surade.

E nevoie de atata noian de polen, caci conurile cu florile femeesti sunt putine, pe crengile dinspre varf. Si ele sunt rumenite, asteptand mirii adusi de vant.

Dupa ce nunta are loc, molidul isi iea haina zilnica de lupta si grea truda. Cucuruzii din varf, lungi de 4-5 cm. aplecati in jos, par uscati. Dupa ce se coace samanta, toamna tarziu, solzii se dau la o parte, spre a o lasa sa cada dela subsuoara lor, negrie cu cate o aripioara latita, putand fi lesne imprastiata de vant. Dupa aceia, cad si cucuruzii la pamant, intregi.

Recunosti lesne un molid dupa frunzele, tepuse in popor, de jur imprejurul crengutelor si dupa cucuruzii ce spanzura in jos, mai bine decat dupa trunchiul roscat.

Samanta poate incolti si peste 3-4 ani, ori unde cade si gaseste un pumn de tarna spre a-si infige primele radacini. Purtate lesne de vant, ajung in crapatura unei stanci din paretele drept ca zidul. In Cheile Bicazului, nu admiri numai lupta apei cu piatra, dar si molizii acatarati la mijlocul inaltimii peretilor de piatra, altfel goi. Trunchiul se indoaie de langa radacina si creste paralel cu paretele sau sa inalta singuratec pe coltul de stanca izolata.

Puiul creste incet; an cu an isi ingroasa trunchiul cu inelele ce-i spun varsta. Pe un trunchiu taiat din padurile Lotrului, expus la o expozitie din Sibiu, s'au putut numara peste 400 de inele. Samanta a incoltit cam pe vremea lui Petru Rares.

Fig 15. Cucuruz de molift.

Moliftul alcatueste bogatia padurilor noastre de munte. Imbracamintea intunecata a Carpatilor din Ceremus pana'n Godeanu este formata din dese paduri de molid. In Oltenia il intalnesti si la 1700 m., in Moldova si Bucovina pana la 1400 m. Mai sus il opreste clima. Incearca in tiraliori sa se urce, dar trebue sa se lese biruit. Il vezi pe coastele Bucegilor sau pe Piatra Mare. Se desprind cativa din armata deasa. Folosesc grohotisurile, de-si adancesc radacinele. Vantul iute insa le rupe cetinele, de raman cu crengile zdrentuite intinse in partea incotro bate vantul. Trunchiul se indoaie, cetenile se rup. Ajung ca sperietoarele din lanurile cu grau. La urma nu mai rezista.

In padurea de molid domina aproape intr'una amurgul. Sub ele rar se vede cate o floricica ci numai frunzele uscate, pe care aluneci ca pe niste placi de metal. In schimb ciuperci se gasesc destule.

De altfel in afara de vant si suvoaie, in afara de nametii care indoaie cetenile pletoase pana le rup, moliftul, ca si bradul, are multi dusmani mai ales marunti. Cand se lasa norii de mironosite peste ei, larvele lacome ale acestor fluturi cu infatisare nevinovata, le dau gata frunzele. De pe hectare intregi trebuesc doborati. Ca mironositele sunt si alti fluturi, muste, viespi, gandaci cu coarne de tap, care nu le cruta nici frunzele nici trunchiul.

Fig. 16. Cate se pot scoate din molizi si brazi in afara de cherestea. (Des. D-ra A. Stanescu

Cel mai rau dusman insa e omul. Ii taie fara crutare, fara sistema. In urma lui muntii devin plesuvi, numai rugi, cu brazda suvoaielor ce-i salbatacesc. Pustii au ramas muntii rezesilor dorneni, ai acelor vranceni. Pustii incep sa ramaie M-tii Lotrului din sus de Ciunget. Nimeni nu-i apara. Trunchiurile doborate, curatite de cetini, sunt duse la vale, iarna pe lunecusul viroagelor inzepezite, vara pe uluce de scanduri. Pe Lotru, dupa ce se dau drumul haiturilor, ca apa sa fie mai multa si mai iute, fata raului si numai butuci; se isbesc unii de altii, pana ce sunt prinsi la mal cu tepini, carligele de fier cu coada lunga. Legati ca plute, sunt manati departe, de pe Neagra-Sarului pe Bistrita, apoi pe Siret pana la Galati, unde plutele, primitive ca mijloace de transport, legate cu odgoane de tei, salta in jurul Vaselor oceanice. Pentru transportul lor s'au asezat cai ferate inguste, pana'n adancul vailor. Ferestrae numeroase le stau in cale. Si noaptea uneori, de grabiti ce sunt lacomii exploatatori, sa aude scartiitul ferestraelor-discuri, retezand bustenii sau schimbandu-i in scanduri ori leaturi. Cele mai moderne ferestrae din Europa intreaga s'au instalat la noi dupa razboiu, ca sa se plesuveasca mai repede muntii, Daca nu conteneau, silite de imprejurari, peste 10 ani eram nevoiti noi sa aducem lemn de molid si brad din tari departate. Padurile de molift si brad acopereau odata muntii nostri. Azi am ramas a 14-a tara din Europa in privinta bradetului.

Nenorocirea moliftului (zis si molid, brad-negru, salha) e lemnul lui. Dela chibrituri, pana la catarguri de corabie ori stalpi de telegraf; dela scandurile pentru podea, pana la acoperisurile cu sindrila; dela hartia de scris, pana la mobilele ori lazile de impachetat, vieata zilnica a omului e legata de lemnul de molift si brad. E cel mai insemnat copac dintre toti copacii nostri. Pe langa multe calitati, are si pe aceia de a fi un minunat lemn de resonanta. Moliftul bucovinean este cel mai cautat din Europa, pentru fabricarea pianelor.

Nu numai lemnul e folosit, ci si frunza, coaja si radacinile. Din frunza se scoate esenta de brad, mirositoare; coaja se foloseste in tabacarie, iar radacinile subtiri, ca de guma, dau ganjuri minunate. Pe deasupra, din el, ca si din celelalte rasinoase, se extrage rasina.

E arborele asupra caruia trebue indreptata toata atentiunea nu numai pentru ca acopera cea mai mare. parte din muntii nostri, pazindu-i de distrugerea puhoaielor si reguland deci mersul raurilor de mai din vale, dar si pentru ca e izvorul unei bogatii naturale insemnate, care nu poate fi secata prin lacomia de castig a celor de azi.