lucrari silvotehnice

 

1.Lucrarile silvotehnice pentru arboretele din unitatea de studio 37A, 74, 75A, 75B, 76A, 35B, 77, 78, 79A, 80, 26B, 28A, 38B, 39A, 65B, 26C, 26D, 28B, 28C, 28E, 38C, 41C, 44A, 45A, 46, 47,48,49, 52A, 62A, 66C, 67, 70, 71B, 76Cdin cadrul U.P. VII Polatiste, Ocolul silvic Petrosani, Directia silvica Hunedoara.

Capitolul 1.

1. Date cu character general

1.1: Necesitatea proiectarii lucrarilor silvotehnice.

Proictarea lucrarilor silvotehnice se refera la studiul tehnologic de aplicare a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor precum si a tratamentelor indicate intr-o padure data in vederea realizarii in cele mai bune conditii tehnice si economice a obiectivelor fixate pentru gospodarire fondului forestier.Aceasta gospodarire rationala va fi intensive si va consta in elaborarea si aplicarea unor actiuni (programe) pe o perioada determinate de ingrijire de punere in valuare si de regenerare a padurii.

Prin respectivul proiect urmeaza sa se stabileasca pentru fiecare u.a. in parte, natura si volumul lucrarilor de executat, solutile tehnice optime , modul lor de aplicare, mijloacele necesare si costul, eficienta lucrarilor.

Prin ansamblul de lucrari mentionate se doreste asigurarea integritatii si continuitatii fondului forestier, ameliorarea structurii, diversificarea functilor pentru a obtine in final efecte productive si de protectie maxima, cu efective materiale minime, fara a deregla (degrada) stabilitatea ecosistemica a padurii.

Pentru aplicarea celei mai bune solutii se procedeaza la analiza aprofundata a caracteristicilor stationale si de vegetatie si a conditiilor tehnologice date.

Pentru fiecare arboret in parte si pentru unitatea structurala in ansamblu, trebuie sa se adopte natura si caraterul lucrarilor corespunzatoare se va estima valoarea lucrarilor necesare pe perioada data (10 ani) si se stabilesc solutiile tehnice de detaliu pentru fiecare gen de lucrare in parte, iar la urma se evalueaza efortul si efectivul economic scontat.

1.2. Localizare studiului

a) Marea unitate geografica in care se incadreaza U.P VII Polatiste.

Geografic, padurile sunt situate in regiunea Muntilor Parang, de-a lungul paraului Polatiste, intre defileul Jiului si golul alpin de sub Muntii Parang.

b)Vecinatati, limite, hotare.

d)     Suprafata totala a U.P. ,U.S, Pentru U.S repartitia acestor suprafete pe trupuri de padure.

e) Impartire pe subunitati de productie.

In raport cu telul de productie sau protectie, ca si in regimul de gospodarire adoptat, in cadrul U.P VII Polatiste a fost necesara si justificata din punct de vedere ecologic si economic, constituire urmatoarelor subunitati de gospodarire:

- S.U.P."A" - codrul regulat, sortimente obisnuite, avand suprafata de 1681 ha, care pot fi conduse la varsta inaintata, regenerare urmand a se asigura din samanta;

- S.U.P."M" -conservarea deosebita, cu suprafata de 1844 ha, in care se vor efectua lucrari de ingrijire , taieri de igiena sau conservare.

Capitolul 2

2.1) Analiza conditilor morfologice si geomorfologice

a)     Mare unitate geologica si alcatuirea geologica a terenului

Unitate de productie VII Polatiste est situate in tinutul Carpatilor Meridionali, pe versantul nord-estic al Muntilor Parang, in cheile Polatistei si in zona dintre acestea si Masivul Parang.

Unitatea geomorfologica este versantul, configuratia terenului este ondulata iar pe unele portiuni framantata si chiar abrupturi si chei.

b)Principalele roci si matariale parentale

Padurile unitatii de productie VII Polatiste vegeteaza pe substrate alcatuite din rocii cunoscute sub numele de grup cristalin II sau cristalinul Parang (autohton). Acestea sunt roci de epizona slab metamorfozate: roci sericitoase, filitoase, cuartite negre si chiar gnaisuri si amfibolite.

De asemenea, aici pot fi inntalnite roci de granit massive de tip Reciu, infrageticul autohton format din serpentenite, gabrouri (malul drept al Vaii Polatiste, Cutreasa).

Acest complex de roci este traversat de o fasie ingusta de gresii si conglomerate tertiare.

c )Principalele forme de relief

Unitatea geomorfologica este versantul.

d )Configuratia terenului

Configuratia terenului este ondulata iar pe unele portiuni framantata si chiar abrupturi si chei

e)Expozitia generala si de detaliu

Situatia categoriilor de inclinare este prezentata :

- usoara:<16 grade cu un procent scazut de 1% din suprafata UP VII

- moderata:16-30 grade cu un procent de 34% din suprafata UP VII

- repede: 31-40 grade cu cel mai mare procent acesta fiind de 42% din suprafata UP VII

- foarte repede:>40 grade avand un procent de 23% din suprafata UP VII

f) Altitudine minima, maxima si medie

UP Vii Polatiste atinge o altitudine maxima de 1850m si incepe de la o altitudine minima de 540m si o altitudine medie de1195 m

g) Reteaua hidrografica si influenta sa asupra relifului.

Reteaua hidrografica din U.P VII Polatiste, este reprezentata de paraul Polatiste care constituie "coloana vertebrala" a unitatii de productie. Acesta isi are obarsia in parcelele 83 si 84 si separa unitateaa de productie in doua jumatati aproximativ egale; are o lungime totala de 11.1 Km si se varsa in raul Jiu, langa borna 19. In drumul sau colecteaza paraie mai mici: Prisloaapele, Surupata si Cureasa pep arte dreapta tehnica si paraul Stolojoaia pe partea stanga. Aceste, paraie impreuna cu afluenti ail or, formeaza a retea hidrografica foarte bine dezvoltata. Debitul apelor este in general constant, insa in timpul ploilor torentiale creste foarte mult, producand surari si ruperi de maluri.

Date generale de geologie si geomorfologie

Tabel.1

2.2 Analiza conditiilor climatice

2.2.1. Regimul termic

Tab.2

Fig.1.Evolutia anuala a temperature medii lunare

2.2.2.Regimul pluviometric

Cantitate medie anuala de precipitatii este de 693 mm. Lunile cu precipitatiile cele mai mari sunt mai si iunie. Frecventa ploilor torentiale este scazuta. Nu s-au smnalat perioade de seceta accentuate.

Fig 2 Evolutia anuala a precpitatilor medii lnare

2.2.3.Regimul eolian

Fig 3 Fregventa vantului

2.2.4. Caractere generale a climei

2.3. Caractere stationale

Nr.art	U.a.	Cod Tip Statiune	Denumirea Tipului de Statiune	Suprafata ocupata
				Ha
	37A	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
		3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	75A	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	75B	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	76A	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	35B	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
		3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
		3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	79A	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
		3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	26B	1320	Montan subalpin de molidisuri Pi, podzolic cu humus si Vaccinium
	28A	2120	Montan de molidisuri <Bi, sancarie si eroziune
	38B	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	39A	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	65B	2311	Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium
	26C	2311	Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium
	26D	2311	Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium
	28B	2311	Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium
	28C	2311	Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium
	28E	2311	Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium
	38C	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	41C	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	44A	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	45A	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
		3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
		3120	Montan de amestecuri < Bi, stancarie si eroziune excesiva
		3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
		3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	52A	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	62A	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	66C	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
		3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
		3120	Montan de amestecuri < Bi, stancarie si eroziune excesiva
	71B	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria
	76C	3332	Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

2.4 Caractersticile solului sau a conditilor edafice

Capitolul 3

Studiul vegetatiei forestiere din unitatile de studiu

Tabel 6. Descrierea tipurilor de padure

Cel mai de inntalnit sol brun eumezobazic molic (31 % din suprafata) este des intalnit in zona de dealuri pana in zona Montana acupand 5 % din suprafata tarii. Prezinta textura nediferentiata pe profil, de la mijlocie-grosiera pana la fina, in functie de materialul parental ce a stat la baza formarii solului. Structura este grauntoasa in orizontul Ao si poliedrica in Bv, fiind foarte stabile.

Continutul in humus este mai mare de 2% si este de tip mull, cu raportul C/N <15. Reactia solului este slab moderata acida (ph-ul 5 -6,5), iar gradul de saturatie in baze >=55%.Asigurarea cu substante nutritive si activitatea microbiologica sunt relative bune.

Fertilitatea solurilor brune eumezobazice este conditionata de volumul edafic si expozitia versantilor.

Caracteristicile arboretelor in rapot cu tipul de structura, compozitie, provenienta, origine.

Putem observa ca padurile pluriene au cea mai mare pondere in cadrul U.P VII Polatiste aceste acoperand 56.2 % diin suprafata intregei unitati de productie iar arboretele echiene participa intr-o pondere apropiata de cea a arboretelor pluriene.Se poate observa ca in arboretele din U.P VII Polatiste originea arborilor este diversificata dar majoritatea au origine semincera naturale.

Stuctura pe specii a arboretelor

Din tabelul de mai sus putem obrerva dominanta fagului in unitatea de productie acesta predominand pe 77.3% din suprafata apoi fiind urmat de molid cu reprezentanta pe 21.1% , iar in amestecul de fag si molid se pot gasi raslet exemlare de bad, larice si duglas.

Structura arboretelor in functie de consistenta

Putem spune ca arboretul U.P. VII Polatiste are o consistenta aproape plina pe 66.8% din suprafata unitati de productie, dar ne atingand in nici una din unitatile amenajistice consistenta plina si nu apar nici unitati amenajistice cu limita inferioara a consistentei desi 33.2% din suprafata U.P.-ului contine un arboret cu o consistenta slaba

Structura arboretelor in raport cu varsta

...graphic....

Structura Arburetelor pee tape si faze de dezvoltare

3.9. Caracterizarea generala a subarboretului

Apar exemplare de paducel, alun, mesteacan, dar mixt si intim raspandite, in general pe 0.4 din suprafata arburetului.Acesta are un rol important in fixarea solului dar si sursa de hrana si adapost pentru vanat.

3.10. Caracterizarea generala a semintisului

Semintis utilizabil se gaseste doar in arboretele de fag si molid cu varsta de peste 80 in general pe 0.4 din suprafata ceea ce reprezinta aprox 20% din totalul arboretelor din cadrul up-ului.

3.11.Tipul de flora indicatoare este reprezentata de Asperula-Dentaria, cel mai des intalnita si Vaccinium , intr-o proportie mai mica.

Este necesara mentinera sub control a suprafetelor ocupate de acestea, putand deveni invadante impidicand instalarea semintesului si producand intelenire solului.