METODE DE DEZVOLTARE A GANDIRII CRITICE

METODE DE DEZVOLTARE A GANDIRII CRITICE

• Gandirea critica este:

gandirea de nivel superior (raportata la taxonomia abilitatilor lui B.S.Bloom)

gandirea bazata pe deprinderile de argumentare si contraargumentare (din perspectiva filosofica)

gandirea critica, din perspectiva educatiei constructiviste se refera la imperativul trezirii constiintei, cresterii sentimentului de participare a celui care invata in construirea propriului destin

• Cadrul necesar predarii-invatarii pentru dezvoltarea gandirii critice

Gandirea critica se formeaza prin exercitiu, prin invatarea elevilor de a gandi critic, de a aduce argumente bazate pe cunostinte, teorii, experiente.

Pentru acesta este necesar un anumit cadru de desfasurare a lectiilor, ce consta in parcurgerea urmatoarelor etape:

evocarea

realizarea sensului

reflectia

In etapa evocarii elevii sunt solicitati sa-si aminteasca ceea ce stiu desre un subiect, despre o tema sau o problema ce urmeaza a fi predata-invatata.

Se urmaresc obiectivele:

constientizarea de catre elevi a propriilor cunostinte despre un subiect ce urmeaza a fi pus in discutie

implicarea activa a elevilor in activitatea de invatare

stimularea curiozitatii si interesului elevilor, motivarea angajarii intr-o situatie de invatare utentica si eficienta

In etapa numita realizarea sensului, elevii vin in contact cu noile afirmatii, straduindu-se sa inteleaga sensul si semnificatia acestora.

Contactul elevilor cu informatia noua se face cu ajutorul unor metode si mijloace didactice cat mai stimulative si mai apropiate de experienta lor de viata (pe cat posibil se recurge la analiza unor situatii autentice desprinse din experienta elevilor): lectura unui text, vizionarea unei secvente de film, o prelegere a unui invitat.

Obiectivele pedagogice ale acestei etape:

mentinerea interesului si sporirea implicarii elevilor in activittea de invatare, solicitate inca din etapa evocarii

incurajarea si stimulaea elevilor sa-si stabileasca scopuri, sa faca analize si sinteze, comparatii, abstractizari si generalizari, ajungand treptat la o conceptualizare adecvata

sustinerea efortului elevilor de a-si monitoriza propria intelegere

Reflectia, este etapa in care elevii reconsidera (reconstruiesc), datorita noilor semnificatii desprinse,ceea ce stiau sau credeau ca stiu.

Din punct de vedere pedagogic, in acesta etapa se consolideaza cunostintele, se fac transferuri in alte contexte, se largeste perspectiva de analiza a diferitelor evenimente.

Obiectivele pedgogice :

exprimarea cu proprile cuvinte noilor cunostinte

reconstruirea unor scheme mitale mai flexibile

integrarea in propria experienta a cunostintelor dobandite

Metode de dezvoltare a gandirii critice:

SINELG

Mozaicul

Predictia pe baza unor termeni dati

Tabelul predictiilor

Jurnalul cu dubla intrare

Tehnica cvintetului

Cubul

Ciorchinele

"Palariile ganditoare"

Turul galeriei

Proiectarea didactica

1. Definirea proiectarii didactice
2. Tipuri de proiectare didactica
3. Etapele proiectarii didactice
4. Proiectarea pe unitati de invatare

1. Definirea proiectarii didactice

Proiectarea oricarei activitati umane este o caracteristica a actiunii eficiente, a responsabilitatii si a competentei celui care realizeaza actiunea. Activitatea didactica, care are drept scop formarea fiintei umane nu poate sa faca abstractie de proiectarea acestor activitati.

C. Cucos inventariaza argumentele care justifica demersul anticipativ in educatie:

- educatia este un demers teleologic, prefigurat constient, inclusiv la nivelul microsecventelor sale (unitati de invatare, lectii)

- educatia constituie un act de mare complexitate si responsabilitate; prin urmare, ea se va consuma in acord cu o anumita programare si prescriere detaliata ale actiunilor specifice

- atingerea finalitatilor se face gradual, treptat, pe grupe de tinte cu grade de obiectivare diferite

- necesitatea optimizarii permanente a actului didactic si de adecvare la noi incitari

- securizarea cadrului didactic si eliminarea amatorismului si improvizatiei in predare

Proiectarea didactica reprezinta procesul deliberativ, de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi in realizarea instruirii si educatiei.

Pedagogii americani R.M. Gagne si L.J. Briggs folosesc pentru proiectarea didactica sintagma "design instructional", in sensul de act de anticipare si de prefigurare a unui demers educational, astfel incat sa fie admisibil si traductibil in practica.

2. Tipuri de proiectare didactica

L.Vlasceanu distinge doua tipuri de proiectaari avand drept criteriu perioada de timp:

a. proiectarea globala

b. proiectarea esalonata

Proiectarea globala are ca referinta o perioada mai mare de instruire- ciclu sau an de studii- si opereaza cu obiective, continuturi si criterii de evaluare mai largi, ce au in vedere activitatile din institutiile scolare. Concretizarea acestui tip de proiectare se realizeaza indeosebi prin dimensionarea planurilor de invatamant si a programelor.

Proiectarea esalonata se materializeaza prin elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline si apoi unei lectii, aplicabile la o anumita clasa de elevi.

Asadar putem observa faptul ca, proiectarea globala creeaza cadrul, limitele si posibilitatile proiectarii esalonate. Cadrul didactic realizeaza o proiectare esalonata, raportandu-se la trei planuri temporale: anul scolar, semstrul scolar, ora scolara. El realizeaza o proiectare anuala si semestriala a disciplnei pe care o preda, apoi o proiectare a unitatilor de invatare. Documentul orientativ pentru elaborarea acestor planificari este programa scolara a disciplinei respective.

Modelul didacticist al proiectarii pedagigice secaracterizeaza prin:

este centrat pe continuturi, indeosebi pe actiuni specifice procesului de predare

continuturile isi subordoneaza obiectivele, metodologia si evaluarea didactica intr-o logica a invatamantului informativ

relatiile dintre elementele activitatii didactice sunt intamplatoare, disparate, nediferentiate si nedefinite pedagogic, stabilindu-se mai ales sub presiunea continutului si a sarcinilor de predare

intretine dezechilibre in formarea formatorilor -initiala si continua- intre pregatirea de specialitate (predominanta si adesea monodisciplinara) si pregatirea psihopedagogica

Modelul curricular al proiectarii pedagogice presupune urmatoarele caracteristici:

este centrat pe obiective si propune actiuni didactice specifice procesului complex de predare-invatare-evaluare

punctul de plecare il constituie obiectivele stabilite pentru elev in spiritul unui invatamant formativ, bazat pe valorificarea potentialului de autoinstruire- autoeducatie a fiecarui elev/student

intre toate elementele activitatii didactice (obiective-continut-metodologie-evaluare) se stabilesc raporturi de interdependenta, determinate de rolul central al obiectivelor pedagogice

asigura echilibru dintre pregatirea de specialitate a formatorilor(conceputa interdisciplinar, cu o disciplina "principala" si cel putin una "secundara") si pregatirea psihipedagogica.(Cucos,pp.313-314)

3. Etapele proiectarii didactice

I.Jinga si I. Negret propun un algoritm al proiectarii didactice sub forma raspunsurilor la patru intrebari:

Algoritmul proiectarii didactice

Etapa precizarii obiectivelor - este cea mai importanta etapa- consideram noi- deoarece identificarea si stabilirea clara a obiectivelor este garantia succesului in educatie, toate celelalte componente ale procesului de invatamant: continutul, strategiile de predare-invatare si evaluare raportandu-se la obiectivele stabilite.

Realizarea acestei etape este nu numai dificila, dar si de mare responsabilitate pentru educator deoarece el va trebui sa delimiteze, sa formuleze conduite si achizitii educative pe care sa le redea in termeni de comportamente concrete, identificabile si comensurabile.

Etapa a doua - analiza resurselor - cuprinde operatiile de identificare a continutului invatamantului, a resurselor psihologice si a celor materiale care determina buna desfasurare a procesului de invatamant.

Etapa a treia - elaborarea strategiei didactice - este etapa in care creativitatea si experienta didactica a educatorului pot fi valorificate la maximum. Aceasta etapa mai este cunoscuta si ca "etapa celor 3 M" - adica: Metode - Mijloace - Materiale. Combinatia celor trei variabile (3M) in proiectarea didactica trebuie astfel realizata incat fiecare variabila sa potenteze valoarea celeilalte, printr-un efect de sinergie, ajungandu-se, in final, la cresterea eficientei procesului didactic.

Etapa a patra - evaluarea - vizeaza stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii in concordanta cu obiectivele operationale formulate in etapa intaia. Prin evaluare se va stabili raportul obiective/rezultate cat si eficienta activitatii didactice in raport cu resursele.

Conform noului curriculum,planificarea/proiectarea calendaristica/semestriala este un document administrativ, care asociaza intr-un mod personalizatelemente ale programei(obiective cadru-obiective de referinta si continuturi) cu alocarea de timp considerata optima de catre cadrul didactic,pe parcursul unui an scolar.

S.Panturu descrie etapele de parcurs in realizarea planificarii calendaristice si semestriale. (p.227)

- realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinta si continuturi in unitati de invatare

- stabilirea succesiuni de parcurgere a unitatii de invatare

- alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de invatare in concordanta cu obiectivele de referinta/competentele vizate si continuturile delimitate

redam mai jos un model orientativ de planificare calendaristica si semestriala.

Scoala..  Cadru didactic.

Disciplina  Clasa.

Aria curriculara..  Disciplina cu nr.ore/saptamana..

An scolar.

In continuare, autorul mai sus citat face urmatoarele precizari:

- unitatile de invatare se indica prin titluri (teme) stabilite de cadrul didactic

Proiectarea pedagogica a unei unitati de invatare detaliaza proiectarea semestriala si presupune urmatoarele activitati:

ð     precizarea obiectivelor specifice unitatii de invatare respective, pornind de la obiectivele de referinta formulate in proiectarea semestriala;

ð     analiza continutului capitolului/ unitatii de invatare;

ð     delimitarea activitatiilor/ lectiilor care asigura realizarea obiectivelor specifice corelate cu continuturile unitatii de invatare;

ð     formularea obiectivelor operationale (concrete) corespunzator fiecarui obiectiv specific;

ð     precizarea resurselor necesare realizarii obiectivelor operationale;

ð     metodologia de evaluare a realizarii obiectivelor operationale.

De mentionat ca, in conceptia actuala, prin unitate de invatare se intelege

"O structura didactica deschisa si flexibila, care are urmatoarele caracteristici:

ð     determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta sau competente specifice;

ð     este unitara din punct de vedere tematic;

ð     se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;

ð     se finalizeaza prin evaluare

Pentru disciplinele de specialitate din domeniul ariei curriculare "Fabricarea produselor din lemn", o unitate de invatare se constituie - de regula - dintr-un capitol al unei discipline.

Exista situatii in care, anumite capitole mai dezvoltate ca si continut si structurate pe doua sau mai multe subcapitole, sa permita proiectarea ca unitate de invatare a subcapitolelor.

Structura unui proiect de unitate de invatare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente [16]:

Proiectarea unitatii de invatare...

Scoala..  Cadru didactic.

Disciplina  Clasa.

Unitatea de invatare..  Nr. Ore alocate..

An scolar.

TEORIA SI PRACTICA EVALUARII

(lector univ. drd. Mihaela Voinea)

Obiective: La sfarsitul acestui curs, studentii vor fi capabili sa:

defineasca corect conceptele specifice teoriei si practicii evaluarii

analizeze critic formele evaluarii prin prisma avantajelor si dezavantajelor pe care le presupun

exemplifice functiile evaluarii raportate la predare si invatare

elaboreze diferite teste de evaluare educationala respectand conditiile elaborarii testelor educationale

argumenteze necesitatea metodelor complementare de evaluare

manifeste atitudine pozitiva si responsabila fata de activitatea evaluativa

Tematica cursului:

1. Conceptul de evaluare
2. Istoricul T.P.E
3. Functiile evaluarii
4. Strategii de evaluare
5. Reforma sistemului de evaluare in invatamantul romanesc
6. Metode de evaluare a rezultatelor scolare
7. Probele de evaluare si calitatea acestora
8. Tipologia itemilor
9. Aprecierea rezultatelor scolare
10. Erori in aprecierea rezultatelor scolare

Bibliografie:

P.Lisievici,2002, Evaluarea in invatamant, teorie, practica, instrumente, Ed.Aramis, Bucuresti

I.T.Radu, 2000, Evaluarea in procesul didactic, E.D.P,, Bucuresti

A.Stoica, 2003, Evaluarea progresului scolar. De la teorie la practica, Editura Humanitas Educational Bucuresti,

A.Stoica, (coord.) 2002, Evaluarea curenta si examenele.Ghid pentru profesori. Editura Prognosis Bucuresti,