| CATEGORII DOCUMENTE |
Planurile de actiune ale scolilor
Denumirea cursului
Planurile de actiune ale scolilor
Informatii generale
Descrierea cursului
Cursul ofera instruire privind principiile de realizare a planurilor de actiune ale scolilor (PAS), sistemul actual de planificare la nivel regional, local si la nivelul scolilor, abordarea participativa in realizarea planurilor, structura si continutul PAS si instruire privind tehnicile folosite in realizarea acestor planuri, inclusiv analiza SWOT si elaborarea obiectivelor SMART.
Grupul tinta
Inspectori scolari din toate judetele.
Importanta cursului pentru grupul tinta
Cursul le va permite acestora sa isi imbunatateasca abordarea monitorizarii PAS-urilor.
Structura cursului
Obiective
Activitati
Cursul se va baza pe diverse activitati si va fi interactiv. Vor fi prezentate temele variate specifice realizarii planurilor de actiune ale scolilor, care vor fi ulterior analizate si reluate printr-o serie de activitati (vezi 3.3. de mai jos si Anexa A).
Rezultate
Dupa aceasta sesiune de instruire, participantii ar trebui:
Sa aiba o imagine globala asupra cadrului general si abordarea specifica PAS
Sa realizeze durata de timp asociata si conexiunile existente intre PRAI, PLAI, PAS
Sa fi avut posibilitatea de a analiza anumite aspecte specifice cadrului si abordarii folosite in realizarea PAS, care pot fi aplicate, ulterior, in realizarea unui PAS pentru fiecare scoala in parte;
Sa aiba in vedere ghidul scris si mecanismele folosite pentru a monitoriza elaborarea PAS.
Informatii/cunostinte preliminare necesare
Nu este necesara detinerea anumitor cunostinte anterior acestui proiect.
Programul cursului
Datele desfasurarii cursului
2 zile
Locatie
Casa Corpului Didactic
Programul cursului
Ziua 1
Sesiunea 1 - Introducere
Prezentarea 1 - prezentarea formatorilor
Introducere in proiectul Phare TVET si in curs
Posibilitatea de a pune intrebari
Prezentarea 2
Cadrul realizarii Planului de actiune al scolii, perioada de timp asociata, prezentare generala a structurii PAS
Adaugarea prioritatilor stabilite in PLAI la cele stabilite in planurile de actiune elaborate la nivel national si regional
Pauza
Prezentarea 3
Elaborarea PAS - Proces si continut
Activitatea 2
Aspecte legate de buna practica
Masa de pranz
Sesiune plenara Rapoarte
primite de
Prezentarea 4
Analiza mediilor interne si externe - domeniu de aplicare si abordare. Planuri operationale; consultatii, monitorizare si revizuire
Activitatea 3
Surse de date pentru evaluarea impactului de mediu
Pauza
Activitatea 4
Studiu de caz in analiza SWOT
Inchidere
Ziua 2
Planuri operationale si obiective SMART
Prezentarile 5 si 6 - prezentarile formatorilor
Realizarea practica a Planului de actiune al scolii: beneficii, aspecte si probleme.
Exemple de buna practica - prezentari sustinute de 2 directori din 2 scoli din cadrul proiectului Phare 2001-2003
Pauza
Prezentarile 5 si 6- prezentarile formatorilor
Realizarea practica a Planurilor de actiune in scoli: beneficii, aspecte si probleme.
Exemple de buna practica - prezentari sustinute de 2 directori din 2 scoli din cadrul proiectului Phare 2001-2003 (formatorii)
Masa de pranz
Intrebari, propuneri, recomandari referitoare la curs
Pauza
Evaluare si concluzii
Inchidere
Anexe
A Materiale pentru curs
a) Ghid pentru pregatirea Planului de actiune al scolii (anexat acestui document)
b) Descrierea activitatilor in cadrul cursului (anexata acestui document)
c) Lucrare privind prioritatile stabilite la nivel national si regional
d) PRAI pentru toate regiunile de care apartin participantii la acest curs (toate PRAI pot fi, de asemenea, gasite si pe site-ul CNDIPT, www.tvet.ro)
e) PLAI pentru toate judetele de care apartin participantii la acest curs (cateva exemple pot fi, de asemenea, gasite si pe site-ul CNDIPT, www.tvet.ro)
f) Exemple de PAS (cateva exemple pot fi, de asemenea, gasite si pe site-ul CNDIPT, www.tvet.ro)
Ghid de elaborare a Planului de Actiune al Scolii (PAS)
Introducere privind ghidul
Lucrul in parteneriat
Partea a 2 - a - Analiza nevoilor - mediul extern
Partea a 3 - a - Analiza nevoilor - mediul intern
Analiza SWOT
Aspecte care necesita dezvoltarea
Partea a 3-a - Planul operational
Partea a 4- a - Consultare, monitorizare si evaluare
Lista de verificare privind intocmirea PAS
Anexe
Surse ale datelor si informatiilor si bibliografie
Exemple si modele
Planul de actiune pentru elaborarea PAS
Exemplu de plan de actiune pentru elaborarea PAS
Model SWOT
Model pentru planul de scolarizare
Plan de actiune pentru Partea a 3- a -planul operational
Model pentru Planul de Actiune al Scolii
Ghidul este menit sa va ofere sprijin in ceea ce priveste urmatoarele aspecte:
Ghidul ofera exemple care arata modul in care pot fi abordate aspecte diferite. In ceea ce priveste sectiunea 7, au fost incluse exemple de sectiuni scrise sau completate in scop demonstrativ.
Acest ghid a fost utilizat in cadrul unei sesiuni pilot cu un grup de scoli din Brasov.
Pe pagina de internet a CNDIPT puteti gasi copii ale Planurilor de Actiune ale Scolii elaborate de scolile si Centrul de Resurse implicate in faza pilot din judetul Brasov. Aceste planuri nu sunt prezentate drept exemple care trebuie copiate, ci ca exemple de planuri pentru elaborarea carora scolile au primit indrumari intr-o masura mai mare.
Termene pentru elaborarea si actualizarea PAS
In general, sugestiile care urmeaza se pot aplica proceselor PAS desfasurate pe parcursul oricarui an scolar. Planificarea actiunilor de elaborare a PAS-urilor pe parcursul anului scolar 2006-2007 va fi discutata in decursul sesiunilor de formare.
Planificarea si dezvoltarea trebuie privite ca un proces ciclic fara inceput si sfarsit, stabilind doar anumite obiective intermediare in timpul procesului. PAS trebuie revizuit si actualizat in mod continuu, in conformitate cu schimbarile care apar. Cu toate acestea, veti gasi in continuare sugestii privind obiectivele intermediare ale procesului:
In ultimii ani, abordarea planificarii in invatamant a trecut printr-un proces de reforma. La nivel national, Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat o "Sinteza a prioritatilor pe termen scurt si mediu pentru invatamantul pre-universitar" [1]. Acest document precizeaza masurile si sursele de finantare care se vor utiliza pentru pregatirea aderarii Romaniei la UE in 2007 si pentru cresterea eficacitatii si a calitatii sistemului educational in general. Veti gasi mai multe explicatii in legatura cu activitatile desfasurate ca parte a programului de reforma in fisele de proiect pentru Proiectele Phare 2001, 2002 si 2003. De asemenea, Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat un nou proiect de lege privind asigurarea calitatii - acesta poate fi gasit pe pagina de internet a ministerului. De asemenea, Guvernul Romaniei a elaborat si un Plan National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca si un Plan Comun de Actiune - ambele furnizand un context de politici pentru planificarea IPT, deoarece se refera la dezvoltarea economica si a resurselor umane pentru urmatorii ani. Toate aceste trei documente reprezinta lecturi esentiale pentru directorii de scoli si pentru cei implicati in planificare.
A fost introdusa, de asemenea, planificarea in invatamant la nivel regional. Fiecare Agentie de Dezvoltare Regionala a elaborat noi Planuri de Dezvoltare Regionala care cuprind capitole ce se refera atat la aspecte economice, cat si la resursele umane. Acestea ofera informatii privind dezvoltarea economica a regiunii in viitor (dar doar pana in 2006). Primele Planuri Regionale de Actiune pentru Invatamant au fost elaborate pentru intervalul de timp 2003-2010, in timp ce versiunile urmatoare au fost elaborate pe intervalul de pina in 2013. PRAI pune accentul pe formarea profesionala initiala pentru tineri. Se intentioneaza ca pe viitor acestea sa se extinda si sa aiba in vedere intreg invatamantul de dupa 14 ani atat pentru tineri, cat si pentru adulti.
Planurile Regionale de Actiune pentru Invatamant sunt planuri pe termen lung pentru dezvoltarea IPT in regiune, elaborate in colaborare. Acestea contin:
Planurile Locale de Actiune pentru Invatamant sunt planuri generale pe termen lung pentru dezvoltarea IPT in judet precizand modul in care judetul si institutiile din cadrul acestuia:
vor contribui la realizarea prioritatilor si tintelor regionale
vor pune in aplicare actiunile stabilite la nivelul unui judet
vor aborda prioritatile specifice/unice de dezvoltare ale fiecarui judet, mai ales in ceea ce priveste zonele de restructurare
vor reanaliza reteaua scolara din judet in conformitate cu planul regional
vor furniza tipurile, nivelurile si numarul de calificari adecvate pentru a raspunde nevoilor de competente de la nivel local si regional (atat profesionale cat si generale)
vor imbunatati eficienta lucrului in parteneriat din cadrul judetului (in special colaborarea cu partenerii sociali)
vor planifica asigurarea eficienta a resurselor in cadrul judetului
In afara de consultarea PRAI si PLAI din zona in care este amplasata scoala, directorii si persoanele implicate in planificare trebuie, de asemenea, sa ia in considerare planurile regionale si locale de actiune pentru invatamant ale judetelor/regiunilor vecine, pentru a putea aborda problemele si evolutiile comune din diferite judete/regiuni. Acest lucru este foarte important pentru "scolile de specialitate" care ofera specializari la nivel regional sau national, cum sunt scolile care ofera specializare in poligrafie, pescuit sau selarie si pentru cele aflate la granita unei regiuni sau a unui judet, cum sunt de exemplu scolile din Sinaia.
Un anumit timp, scolile au elaborat planuri care stabileau directiile de dezvoltare pentru o serie de domenii cum ar fi calificarile noi, dezvoltarea profesionala a personalului, renovarea cladirilor, achizitia de echipamente noi. Pentru anul scolar 2004-2005 modalitatea de abordare a dezvoltarii scolii a fost revizuita astfel incat sa se asigure concordanta cu cadrul de planificare la nivel national, regional si local.
Planurile de Actiune/Dezvoltare ale scolii sunt planuri de dezvoltare a IPT in cadrul unei scoli individuale sau al unui grup de scoli. Aceste planuri definesc scopul si rolul fiecarei scoli, precum si rolul pe care acesta il va avea in realizarea programului de dezvoltare a IPT de la nivel national, regional si local. PAS descrie modul in care fiecare scoala:
va contribui la realizarea prioritatilor, tintelor si actiunilor regionale si locale
va imbunatati calitatea educatiei si a instruirii oferite de scoala
va raspunde cerintelor pietei muncii si nevoilor individuale
va indeplini programul de reforma pentru IPT
va ajuta la asigurarea unei forte de munca calificate in mod corespunzator in zonele de restructurare
va contribui la programele de formare continua pentru tineri si adulti
va lucra in parteneriat cu alte scoli, parteneri sociali si organizatii autorizate in vederea furnizarii unor servicii eficace si a stabilirii de retele de colaborare locale
va asigura utilizarea eficienta a resurselor (fizice si umane)
Directorii si personalul din cadrul scolii trebuie sa recunoasca din ce in ce mai mult importanta de a lucra in parteneriat atat la nivel regional cat si la nivel local, de a desfasura activitati riguroase de auto-evaluare atat la nivel institutional cat si individual, precum si importanta unei abordari care sa puna clientul pe primul loc.
Alte organizatii, cum ar fi Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca, Consiliile Locale si Judetene si angajatorii locali vor fi, de asemenea, incurajate sa integreze prioritatile din cadrul PRAI si PLAI in propriile activitati de planificare, pentru a asigura o abordare "unitara" a planificarii la nivel local.
Se intentioneaza ca planificarea sa se bazeze pe o perspectiva pe termen mai lung. In general, tinerii raman in sistemul de invatamant de dupa 14 ani pentru cel putin patru ani. Planificarea trebuie sa aiba in vedere situatia economica si sociala care va exista in momentul cand acesti tineri obtin calificarea si nu situatia din momentul intrarii acestor tineri in sistemul IPT. Din acest motiv PRAI si PLAI sunt elaborate pentru intervalul de timp 2003-2010. Desi este dificil de asigurat o perspectiva pe termen lung, deoarece prognozele sunt uneori greu de obtinut, aceasta perspectiva este esentiala pentru o planificare eficienta a necesarului de abilitati pentru viitor. De aceea, directorii de scoli si persoanele implicate in planificare trebuie sa se asigure ca studiile si colectarea datelor includ prognoze pentru viitor precum si nevoile si situatiile curente.
Avand in vedere schimbarile situatiei economice din Romania si trecerea de la o economie centralizata la o economie de piata, este important ca scolile sa isi analizeze cu atentie rolul si pozitia strategica. Planificarea la nivel regional si local capata din ce in ce mai multa amploare, in timp ce scolile dobandesc un grad tot mai mare de autonomie. Daca vor exista aceleasi tendinte ca in alte parti ale UE, asteptarile clientilor vor creste. Acest lucru poate genera o crestere a competitiei intre furnizorii de formare profesionala (atat publici, cat si privati).
Este mai putin probabil sa fie alocate fonduri pentru calificarile in urma carora absolventii nu isi gasesc un loc de munca. Excesul de calificari pentru sectoarele aflate in declin, in special pentru anumite domenii de fabricatie, trebuie indepartat astfel incat resursele sa poata fi alocate unor domenii noi. Acest lucru va avea implicatii in ceea ce priveste atat personalul, cat si resursele fizice. Obtinerea de rezultate bune nu va mai fi suficienta pentru ca o scoala sa continue sa obtina fonduri pentru anumite calificari. Aceasta poate duce, de asemenea, la o revizuire a modului de administrare a retelei scolare sau la reducerea numarului de scoli. Trebuie luate in considerare diferite modele de colaborare si management, cum ar fi de exemplu o abordare de tip federativ care a fost adoptata in unele tari din UE.
In acest context, scolile individuale nu pot fi privite in mod izolat. Fiecare dintre ele joaca un anumit rol in oferta de formare profesionala din cadrul regiunii si din regiunile invecinate. Fiecare scoala detine un rol distinct in cadrul planului general pentru invatamantul profesional si tehnic din regiune. Fiecare scoala trebuie sa inteleaga foarte clar modul in care rolul sau strategic il completeaza pe cel al altor scoli din zona si in ce fel acesta difera de cel al altor scoli.
Fiecare scoala trebuie sa contribuie pentru a asigura egalitatea sanselor indiferent de varsta, sex, etnie, deficiente sau situatia socio-economica a elevilor sau de situarea geografica a acestora. Scolile vor lucra pe baze de colaborare pentru atingerea acestui obiectiv. Directorii scolilor, managerii, consiliile de administratie si personalul trebuie sa analizeze:
ce fel de scoala este (sau doreste sa fie)
valorile care sunt importante in cadrul scolii
pietele carora scolile incearca sa li se adreseze si daca aceste piete au fost bine identificate, avand in vedere activitatile altor furnizori
daca aceste piete se vor schimba in viitor
in ce fel rolul si scopurile scolii difera de cele ale altor scoli (atat publice, cat si private) din regiune
daca scoala adopta cu adevarat principiul orientarii spre client sau daca activitatile sale au in centru oferta
modul in care scoala poate colabora indeaproape cu o serie de alti parteneri, inclusiv cu alte scoli si tipul acestor parteneriate si retele de colaborare
Un prim pas in analizarea pozitiei strategice este identificarea celorlalti factori interesati si implicati. Acestia nu se limiteaza numai la celelalte scoli, dar pot cuprinde, de asemenea, furnizori privati de formare profesionala, autoritati locale, alte agentii publice dintr-un anumit sector, agenti economici locali, parinti, elevi. Toti acestia au o anumita influenta asupra pozitiei si rolului strategic pe care scoala le va adopta in cele din urma. Cine sunt clientii scolii? Doar agentii economici locali sau exista si alti clienti? In ce mod se poate asigura scoala ca tine cont de nevoile viitoare ale clientilor si ale pietei?
Intocmirea unei diagrame a factorilor interesati poate fi un instrument util pentru stimularea discutiilor despre cei care au un anumit interes in legatura cu scoala si cu activitatile acesteia. O astfel de diagrama a factorilor interesati va poate ajuta la:
identificarea tuturor factorilor interesati care sunt cu adevarat importanti pentru scoala
evaluarea tipurilor de relatii cu factorii interesati si a influentei acestora
stabilirea prioritatilor in ceea ce priveste relatiile cu factorii interesati
analizarea schimbarilor care se doresc in ceea ce priveste relatia curenta cu factorii interesati
elaborarea unor strategii pentru atingerea rezultatului dorit
Pe internet, exista exemple numeroase de diagrame ale factorilor interesati - cautati "stakeholder mapping[4]".
Desi scolile sunt organizatii "non-profit", au multe trasaturi comune unei afaceri. In Marea Britanie, de exemplu, directorii de scoli IPT se considera drept conducatorii unei afaceri si adopta multe practici folosite in domeniul afacerilor.
Scolile, la fel ca cei care conduc o afacere pot dori sa se diferentieze de alte scoli, pentru a-si asigura o pozitie competitiva. Exista o serie de modalitati prin care o scoala se poate diferentia si anume:
Imagine - scolile deja se diferentiaza din acest punct de vedere. Unele datorita spatiilor de care dispun, locului sau mijloacelor pe care le ofera, altele datorita renumelui de scoala "buna"
Sprijin - acesta este un aspect care poate fi imbunatatit in multe dintre scoli. In UE, se obisnuieste sa se faca diferente intre scoli in functie de sprijinul pe care il ofera elevilor - nu doar sprijin financiar, ci si sprijin si ajutor individual pentru a raspunde nevoilor individuale de invatare.
Pret - in scolile IPT, poate insemna taxele pentru adulti sau, de exemplu, costul manualelor etc pentru tineri. De asemenea, poate insemna costul transportului si/sau al cazarii.
Calitate - desi este evident ce presupune, scolile trebuie sa stabileasca in ce mod pot face dovada calitatii si sa identifice care sunt caracteristicile care asigura calitatea formarii pe care o ofera. Desi toate scolile trebuie sa asigure un grad inalt de succes al elevilor, unele scoli vor dori sa se limiteze la oferirea unui "serviciu de baza", pe cand altele vor pune la dispozitie servicii mai sofisticate.
Proiectare - modul in care sunt elaborate si predate cursurile de formare. Desi exista probabil mai putina flexibilitate in aceasta activitate decat in orice alta afacere, exista o anumita posibilitate de diferentiere, de exemplu prin oferirea unor cursuri in regim intensiv (full time) si seral (part time), a unor ore diferite de incepere a orelor, a unei combinatii intre modul traditional de prezenta si invatarea la distanta etc.
Multe scoli din Romania adopta deja una sau mai multe dintre aceste strategii, fie in mod constient sau fara sa isi dea seama si isi promoveaza imaginea folosindu-se de aceasta oferta pe care o au. De exemplu o scoala isi poate face reclama ca fiind un centru regional de formare intr-un anumit domeniu sau se poate concentra pe nivelul inalt de sprijin pe care il asigura anumitor categorii de elevi sau pe rezultatele foarte bune pe care le obtin elevii. Cu toate acestea, este important ca modalitatea aleasa sa fie analizata indeaproape si sa fie una intentionata si menita sa asigure o pozitie durabila. De asemenea, este foarte dificil sa se faca o diferentiere eficienta pe baza tuturor criteriilor de mai sus in acelasi timp! Care este cea mai importanta strategie de diferentiere? Prin ce anume este scoala diferita de alte scoli care ofera aceleasi calificari?
Scolile pot fi de asemenea diferentiate prin aria de cuprindere a activitatilor pe care le desfasoara si a serviciilor pe care le ofera. Aceasta introduce ideea segmentarii care este foarte importanta din punct de vedere al promovarii pe piata. De exemplu, unele scoli pregatesc numai tineri, pe cand altele au de asemenea cursuri pentru adulti. Unele scoli se limiteaza la calificari dintr-un singur domeniu, pe cand alte scoli ofera calificari in mai multe domenii. Unele scoli ofera calificari doar pentru nivelurile 1 si 2, pe cand altele ofera calificari pentru nivelul 3 si/sau 4. Segmentarea se poate referi la toate activitatile scolii sau la o anumita calificare. De exemplu, in afara de diferentele mentionate mai sus, unele scoli au cursuri cu orar diferit pentru aceeasi calificare pentru a raspunde nevoilor diferitelor grupuri de clienti. Strategiile referitoare la aria de cuprindere a activitatilor scolii pot fi:
Nesegmentare - adica, o masura se potriveste tuturor. In cadrul scolii, adultilor si tinerilor cu orice fel de abilitati li se ofera aceleasi calificari in acelasi fel.
Segmentare - adica, atentie acordata unor segmente clar diferentiate. Segmentarea de piata si cunoasterea segmentelor carora scoala li se adreseaza sunt lucruri importante care trebuie avute in vedere.
Nisa - este atentia acordata unui singur segment. Aceasta strategie poate fi potrivita atunci cand scoala ofera calificari intr-un domeniu foarte specializat sau doreste sa ofere cursuri de formare in acel domeniu - poate un domeniu nou.
Particularizarea - adica modalitati diferite pentru fiecare client. In aceasta categorie se incadreaza de exemplu cursurile de formare pentru companii.
Multe scoli doresc sa se extinda pentru a-si mentine viabilitatea financiara. In aceste conditii, exista o serie de modalitati strategice:
Strategii de patrundere - castigarea unui numar mai mare de clienti de pe piata actuala (de exemplu, mai multi tineri de 16 ani doresc sa devina bucatari sefi)
Strategii de dezvoltare a produsului - elaborarea unor noi calificari sau noi modalitati de organizare a predarii calificarilor actuale, de exemplu invatamantul la distanta
Strategii de dezvoltare a pietei - prin intermediul carora se largeste dimensiunea generala a pietei, de exemplu prin stabilirea ca grupuri tinta a grupurilor slab reprezentate
Strategii de diversificare - prin care scolile isi largesc aria de activitati, de obicei prin activitati intr-un domeniu foarte apropiat de cel al scolii
Strategii de intrare si control - acestea cuprind fuziuni, colaborari si parteneriate etc.
Este important sa ne amintim faptul ca din punct de vedere al educatiei, obiectivul este acela de a raspunde nevoilor unui numar cat mai mare de persoane care aleg invatamantul profesional si tehnic initial si continuu. Acest lucru inseamna ca strategiile de patrundere pot sa nu fie intotdeauna cele mai utile. Pentru a spori numarul persoanelor care beneficiaza de invatamantul profesional si tehnic, este posibil sa fie nevoie ca piata pentru IPT sa fie largita prin dezvoltare de piata. Altfel, tot ceea ce se va intampla va fi ca scolile sa intre intr-o competitie agresiva pentru atragerea acelorasi elevi. Acest lucru este cunoscut drept "agitare" - acelasi tip de elevi se muta dintr-o parte a sistemului in alta. In aceste conditii, scolile mai slabe sau mai putin viabile din punct de vedere financiar vor disparea. Desi acest lucru inca se poate intampla in unele cazuri, cei din domeniul educatiei aspira in general mai degraba sa sporeasca gradul general de participare cu fondurile avute la dispozitie decat sa limiteze piata. Acest lucru este foarte important pentru a asigura egalitatea sanselor. De aceea scolile trebuie sa se gandeasca in ce mod pot contribui (alaturi de altii) la dezvoltarea pietei. Dezvoltarea si diversificarea produsului pot avea ambele un rol, daca tintesc piete noi.
In anumite conditii, retragerea de pe o anumita piata poate aduce avantaje, de exemplu atunci cand numarul elevilor se afla in scadere sau cererea pentru o anumita meserie pe piata se afla in scadere si oferta este prea mare. In acest caz, in loc de a astepta cresterea cererii sau a deveni nerentabil, o retragere strategica din acea activitate poate fi alegerea potrivita.
O scoala isi poate schimba pozitia pe piata prin schimbarea calificarilor pe care le ofera, a serviciilor pe care le pune la dispozitie sau a grupurilor de clienti pe care le deserveste.
Importanta ca pozitia scolii sa fie privita in raport cu pozitia altor scoli a fost deja subliniata. In acelasi timp, scoala trebuie sa se considere parte a unei retele care ofera servicii de formare profesionala in regiune. In cadrul sesiunilor de formare privind "Lucrul cu intreprinderile" la care toti ati participat a existat o activitate despre crearea unei retele de parteneriat in jurul scolii. Aceste retele sunt de asemenea importante la nivelul judetului si al regiunii. Desi retelele despre care s-a discutat in cadrul seminarului privind "lucrul cu intreprinderile" au facut referire in principal la agentii economici, retelele de parteneriat pot cuprinde toate tipurile de factori interesati mentionati mai sus. De asemenea, pot avea legatura cu o serie larga de activitati, nu doar cu asigurarea practicii la locul de munca.
O arie de activitati in care colaborarea poate aduce multe beneficii este aceea a resurselor. Resursele sunt limitate, dar cu toate acestea exista o cerere tot mai mare ca scolile sa ofere acele calificari care sunt cautate pe piata muncii. Unele tipuri de pregatire profesionala implica cheltuieli mari de investitie, pe cand alte tipuri de pregatire profesionala, cum ar fi cea in domeniul productiei alimentare implica, de asemenea si costuri de regie ridicate. Scolile au nevoie din ce in ce mai mult de calculatoare si programe de calculator care isi pierd imediat actualitatea. In unele zone geografice, elevii au cu greu acces la calificari potrivite care sa le permita sa urmeze traseul profesional dorit si sa le asigure sanse mari de gasire a unui loc de munca in viitor. Resursele trebuie folosite intr-un mod cat mai eficient. Nu exista prea mult loc pentru suprapuneri, ineficienta si/sau risipa in folosirea acestor resurse. Acest lucru inseamna ca scolile si alte organizatii trebuie sa analizeze modalitati de colaborare pentru a folosi cat mai eficient posibil resursele si pentru a le impartasi.
Planul de actiune al scolii va trebui sa ia in considerare reteaua de parteneriate care trebuie stabilita pentru sprijinirea activitatilor scolii si pentru folosirea cat mai eficienta a resurselor din regiune. Mai multe indrumari privind retelele de colaborare intre scoli veti gasi in sectiunea 6.
Asadar, inainte de a intra in detaliile
procesului de planificare este important ca personalul scolii si
ceilalti factori interesati sa analizeze pozitia
strategica a scolii. Acest lucru va ajuta la clarificarea misiunii.
Vi s-a cerut sa incepeti scrierea planului cu "prezentarea scopului",
dar aceasta poate fi privita ca o declaratie a misiunii. Nu
uitati ca aceasta trebuie sa fie SCURTA si
Multe organizatii isi concentreaza intr-o masura foarte mare atentia pe continutul planurilor lor. Evident, acest lucru este important, dar o aceeasi importanta o are si modul in care planul respectiv este elaborat.
Planificarea trebuie sa fie o activitate continua, ciclica, fara inceput si sfarsit. Cu toate acestea, majoritatea organizatiilor intocmesc un plan actualizat la aceeasi data in fiecare an pentru a isi putea stabili directiile planificarii si pentru a putea sa stabileasca un program anual privind dezvoltarea. Planurile de succes sunt acele planuri care transpun cele scrise pe hartie in actiuni care produc o diferenta. Deseori planurile pot fi doar exercitii pe hartie, stand neutilizate pe raft. Acest lucru se intampla frecvent, deoarece nu exista un sentiment de proprietate din partea tuturor membrilor personalului si a factorilor interesati pentru ca acestia nu au fost implicati in elaborarea planului. In aceste conditii, planul poate fi dificil de pus in aplicare.
Pentru a exista un sentiment de proprietate si responsabilitate fata de acest plan, este importanta implicarea unei varietati cat mai mari de factori interesati in elaborarea planului. Printre acestia trebuie sa se numere cadre didactice, personal administrativ si de sprijin. De asemenea, trebuie sa aiba loc consultari si discutii care sa ofere informatii in vederea intocmirii planului, cu parinti, tineri, agentiile pentru ocuparea fortei de munca, angajatori si asociatii ale angajatorilor, consilii locale si judetene si alti factori interesati. Planul nu trebuie sa fie un document elaborat exclusiv de director sau membrii conducerii superioare. In mod similar, cu cat activitatile de zi cu zi includ mai multe procese de analiza si evaluare, cu atat mai usor personalul va putea fi implicat in procesul de planificare a actiunilor la nivelul scolii.
Pasul 1 il reprezinta identificarea factorilor interesati (vezi 3.1 de mai sus) care pot avea un anumit impact asupra dezvoltarii scolii si/sau care pot fi beneficiarii serviciilor sau produselor scolii. Aceasta va va ajuta sa planificati in mod eficient consultarea, discutiile si implicarea eficienta in elaborarea PAS. Nu uitati ca celelalte scoli (inclusiv scolile IPT) din cadrul regiunii dumneavoastra vor reprezenta factori interesati. Lucrand impreuna cu aceste scoli si planificand oferte si servicii educationale complementare, veti putea realiza mai mult decat daca veti concura pentru a oferi lucruri identice.
Pasul 2 - Dupa identificarea factorilor interesati, stabiliti modalitatea de lucru pentru planificare si intocmiti un plan de proiect pentru elaborarea PAS. Astfel, va va fi mai usor sa conduceti procesul de elaborare a planului si veti avea posibilitatea de a urmari progresul realizat. In Anexa 2, veti gasi un model optional. Modalitatea de lucru trebuie sa includa urmatoarele:-
discutii cu membrii personalului referitoare la: ce isi doreste scoala sa devina in viitor (ex. pana in 2010), cum isi percepe scoala rolul sau in cadrul comunitatilor locale, judetene si regionale, modul in care contributia scolii trebuie/ ar putea fi integrata cu cea a altor scoli, modul in care aria sa de activitati ar putea sa se schimbe in viitor, de exemplu prin oferirea mai multor servicii educationale pentru adulti. Membrii personalului din cadrul organizatiei trebuie sa impartaseasca un scop comun.
analiza mediului extern - identificarea seturilor de date care trebuie colectate (seturile de date stabilite de comun acord a fi colectate trebuie clar definite)
aplicarea unui model de auto-evaluare - in ce mod se va realiza, care vor fi termenele de realizare, care va aria sa de cuprindere?
stabilirea surselor de date /informatii care se vor utiliza, stabilirea responsabilitatii pentru colectarea datelor si a termenelor pentru aceasta activitate
planificarea analizarii datelor - cine va face acest lucru si care este termenul limita?
stabilirea de comun acord a unei modalitati si a responsabilitatii pentru formularea concluziilor care rezulta din analiza mediului intern si extern - in ce mod vor fi verificate aceste concluzii cu factorii interesati?
mecanismele pentru formularea si convenirea obiectivelor si tintelor
modalitatea de analizare a problemelor care au dus la formularea obiectivelor astfel incat sa poata fi stabilite actiuni pentru depasirea acestor probleme.
introducerea elementelor de planificare operationala prin implicarea unui numar mare de membri ai personalului, de exemplu prin intalniri ale echipelor de lucru
modul in care alte activitati, de exemplu activitatile de elaborare a planurilor privind parteneriatele locale sau desfasurarea auto-evaluarii, vor fi integrate intr-un singur plan de actiune.
scrierea planului - de catre cine. Formatul in care va fi distribuit - prin internet, pe hartie?
Pasul 3 - programarea unui anumit timp pentru a face posibila indeplinirea sarcinilor de elaborare a planului. In unele scoli din cadrul UE, anumite zile dedicate dezvoltarii profesionale a personalului sunt alocate desfasurarii de activitati de planificare. Timp de o zi sau mai multe zile membrii personalului lucreaza pe baza unui program structurat, ceea ce le da posibilitatea de a cerceta unele aspecte legate de dezvoltare si de a planifica actiuni pentru rezolvarea problemelor. Deseori, activitatea de planificare face parte din intalnirile obisnuite ale echipelor de lucru din cadrul scolii. Uneori aceste intalniri au loc intre cadrele didactice ale unei catedre, de exemplu membrii catedrei de silvicultura analizeaza modalitati de imbunatatire a rezultatelor elevilor, iar alteori poate avea loc o intalnire intre reprezentantii diferitelor catedre, de exemplu atunci cand se discuta o tema precum invatarea centrata pe elev. O singura persoana sau un grup restrans de persoane trebuie sa detina responsabilitatea pentru colectarea tuturor contributiilor si intocmirea planului pe baza contributiei colective a factorilor interesati.
Ati putea programa anumite intalniri cu membrii personalului pentru activitati de planificare, in vederea sprijinirii elaborarii planului de actiune al scolii, folosind una dintre modalitatile de organizare a intalnirii enumerate mai sus.
"Dezvoltarea scolii reprezinta un proces de planificare la nivelul scolii menit sa indrume si sa orienteze scoala catre indeplinirea misiunii sale"[5]. "Desi un plan este elaborat atat in contextul regional si local al planului strategic privind invatamantul, acesta reflecta caracterul unic al mediului scolii respective" . Cu alte cuvinte, planul scolii se bazeaza atat pe perspectiva regionala, cat si pe cea locala, dar precizeaza atat modul in care scoala individuala va contribui la atingerea obiectivelor regionale si locale, cat si modul in care aceasta va raspunde nevoilor prezente si viitoare ale comunitatii din imediata apropiere (vezi Sectiunea 3 de mai sus).
Daca este bine intocmit, planul trebuie sa contina opiniile colective ale factorilor interesati, opinii referitoare la punctele tari ale scolii, la problemele cu care se confrunta scoala si la mijloacele de abordare a acestor probleme si de imbunatatire a calitatii serviciilor oferite de scoala. In contextul sistemului IPT din Romania, este foarte important sa ne asiguram ca planul precizeaza calificarile si abilitatile de care tinerii au nevoie pentru a-si gasi un loc de munca in viitor. Acestea vor fi atat abilitati profesionale, cat si generale. La fel de importante vor fi, de asemenea aspectele referitoare la consiliere si orientare, educatia privind cariera, dezvoltarea infrastructurii si a resurselor umane, precum si diferitele modalitati de predare si invatare.
Planul de actiune al scolii trebuie sa acopere toate activitatile scolii:
Programele pentru tinerii din cadrul invatamantului profesional si tehnic de zi pentru toate nivelurile
Modalitatile de furnizare a informatiilor despre scoala, calificari disponibile si activitati de orientare privind calificarile potrivite
Educatia privind cariera in colaborare cu alti parteneri
Cursuri de formare pentru adulti - fie cursuri de zi, fie serale
Serviciile oferite agentilor economici, de exemplu cursuri scurte particularizate
Activitatile comerciale, generatoare de venit, cum ar fi de exemplu producere de alimente si vanzarile
Alte servicii furnizate comunitatii (daca este cazul)
Cu toate acestea, cea mai mare atentie in acest moment trebuie acordata formarii profesionale initiale. Este important ca acest plan sa integreze toate celelalte planuri de actiune in care scoala este implicata, cum ar fi de exemplu Planul de Parteneriat, planul privind implicarea in retelele de orientare profesionala, invatarea centrata pe elev, planul de actiune privind auto-evaluarea etc.
Modelul propus pentru elaborarea Planului de Actiune/Dezvoltare al Scolii are patru parti: -
Plan de Actiune al Grupului Scolar xxxxx
Profilul prezent al scolii (scurta introducere despre scoala)
Analiza rezultatelor anului trecut
Contextul national
Obiectivele si tintele la nivel regional si local
Analiza mediului extern
Analiza mediului intern
Analiza SWOT- rezumat si matrice
Rezumatul aspectelor principale care necesita dezvoltare (prioritati si obiective generale)
Obiectivele (specifice) si tintele scolii
Actiuni pentru scoala (incluzand responsabilitatile, termenele si resursele)
Planul de scolarizare pentru anul 2004-2005
Planul de parteneriat al scolii - pentru colaborarea cu intreprinderile si cu alti factori interesati
Planul de dezvoltare profesionala a personalului
Finantarea planului
Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare in vederea elaborarii planului
Organizarea activitatilor de monitorizare, evaluare si actualizare a planului
"Un Plan al Scolii bun se bazeaza pe o examinare amanuntita a nevoilor intregii scoli si ale comunitatii sale" . Planurile de actiune ale scolilor sunt eficiente daca:
Au actiuni clare, lipsite de ambiguitate
Precizeaza modalitati pentru monitorizare, evaluare si actualizare
Anexa 3 cuprinde un format optional pentru Planurile de Actiune ale Scolii. Formatul pentru planul operational (partea a 3- a) este obligatoriu .
Ideea fundamentala care sta la baza dezvoltarii si furnizarii IPT este aceea a parteneriatului. S-a estimat ca un procent de 40-50% din ceea ce invata elevii se dobandeste in scoala, restul de 50-60% fiind dobandit in familie si in comunitate. De aceea este foarte important ca scolile sa colaboreze cu comunitatea si cu factorii interesati pentru a planifica si a furniza invatamantul profesional si tehnic si serviciile de sprijin aferente.
Trasatura caracteristica a programelor de invatamant profesional este aceea ca ofera o legatura intre scoala si munca. Ele se bazeaza pe colaborarea dintre educatie si agentii economici si pe parteneriatele intre educatie si alte parti ale societatii. Sunt menite sa furnizeze activitati de invatare in cadrul scolii, activitati de invatare la locul de munca si activitati care sa coreleze cele doua tipuri anterioare de activitati. In acest fel, comunitatea este implicata in educatia si dezvoltarea tinerilor. Reteaua de colaborare pe care o reprezinta Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), promovate in cadrul programelor TVET, are legaturi cu scoala si implica parinti, agenti economici, agentii publice si private in sprijinirea tinerilor.
Intr-un mediu in care resursele sunt limitate si in care nici profitul si nici competitia nu reprezinta factorii motivanti principali, se pot obtine realizari mai mari prin colaborare si parteneriat, decat prin eforturile proprii ale fiecarei scoli in parte - asa cum s-a aratat in cursul de formare privind planul de actiune al scolii.
Planurile de Actiune ale Scolii trebuie sa cuprinda planuri privind crearea de retele pentru impartasirea resurselor etc. Ati analizat deja aceasta cerinta in cadrul cursului de formare privind Planurile de Actiune ale Scolii, "Lucrul cu intreprinderile" si Orientarea profesionala in timpul proiectului PHARE 2001.
Colaborarea eficienta in cadrul parteneriatului se bazeaza pe o serie de elemente care ii pot ajuta pe factorii interesati sa aduca schimbari in modul in care furnizeaza serviciile. Cele mai importante sunt urmatoarele:
Desi exista multe modalitati de a implica agentii economici, organizatiile comunitare, parintii si alti parteneri in imbunatatirea proceselor de predare si invatare si in sprijinirea tinerilor in procesul de pregatire pentru o cariera viitoare si pentru ocuparea unui loc de munca, eforturile mai organizate si care sunt caracterizate de elementele descrise mai sus au sanse mai mari de a asigura colaborarea eficienta intre toti factorii interesati.
Exista o serie de aspecte legate de activitatile scolilor care pot beneficia in urma stabilirii unor parteneriate si retele de colaborare. Printre acestea se numara urmatoarele:
Intelegerea mediului extern si intern in care scoala isi desfasoara activitatea, astfel incat planificarea sa fie mai eficienta si sa fie bazata pe cerere
Planificarea furnizarii in comun a anumitor servicii, cum ar fi de exemplu serviciile de informare, orientare si consiliere, servicii de promovare a IPT pentru elevii din gimnaziu
Asigurarea unor oportunitati pentru experienta in munca (abilitate cheie)
Asigurarea practicii profesionale la locul de munca
Indrumarea si sprijinirea elevilor in timpul studiilor
Fonduri pentru si achizitionarea de echipamente, mobilier si materiale pentru a sprijini procesul de invatare
Asigurarea unor resurse adecvate pentru cheltuielile pe care le implica desfasurarea activitatilor de zi cu zi ale scolii
Elaborarea si scrierea unor materiale didactice noi
Impartasirea exemplelor de buna practica in cadrul scolii si cu alte scoli si organizatii pentru a imbunatati calitatea generala a IPT si a modului de administrare a acestuia
Impartasirea resurselor intre scolile aflate in vecinatate
Sprijin reciproc pentru managerii si personalul din scolile IPT
Organizarea unor activitati/sesiuni comune de dezvoltare profesionala a personalului
Proiectarea unor instrumente si colectarea informatiilor de piata si a feedback-ului din partea utilizatorilor
In cadrul planului operational din PAS, se solicita ca pentru fiecare actiune sa fie identificati partenerii implicati. Nu uitati, colaborarea si lucrul in cadrul unei retele poate si trebuie sa aiba loc atat in cadrul scolii, cat si in afara acesteia. In special, ganditi-va in ce mod colaborarea poate ajuta toate scolile, nu doar scoala dumneavoastra, sa se imbunatateasca.
Agenti economici si asociatiile acestora
Prin intermediul invatamantului profesional, agentii economici trebuie sa isi asume un rol activ in cadrul comunitatii educationale. Avand in vedere ca agentii economici recunosc nevoia permanenta de angajati bine pregatiti din punct de vedere al cunostintelor tehnice si teoretice si din punct de vedere social, acestia sunt deseori interesati sa colaboreze cu scolile in vederea furnizarii unor programe de educatie si instruire actualizate pentru tinerii care vor fi viitori lor angajati. Invatamantul profesional trebuie sa exploateze nevoia angajatorilor de a avea lucra cu persoane calificate prin implicarea acestora in identificarea competentelor necesare in sectorul economic pe care il reprezinta - stabilind astfel repere pentru educatie si dobandirea de competente. Majoritatea parteneriatelor intre scoli si agenti economici au drept scop principal desfasurarea practicii de catre elevi in vederea dezvoltarii competentelor profesionale specifice. Este important ca angajatorii sa fie de asemenea implicati in a-i ajuta pe elevi sa isi dezvolte acele abilitati cheie generale care le vor spori sansele de angajare. Pana in prezent, se poate ca angajatorii sa fi fost implicati mai mult in organizarea practicii elevilor decat in evaluarea acestora. Cu toate acestea, odata cu elaborarea standardelor de pregatire bazate pe competente si a sistemelor de evaluare, implicarea angajatorilor in evaluarea elevilor la locul de munca va deveni un aspect important. De asemenea, agentii economici pot avea o contributie importanta la serviciile de orientare profesionala si consiliere in cariera, deoarece pot pune la dispozitie exemple actuale si concrete privind situatia sectorului de activitate pe care il reprezinta si competentele solicitate pentru a lucra in acel sector.
Planificarea regionala este o caracteristica principala a sistemelor europene. Consolidarea acestui proces si in Romania va permite stabilirea unor prioritati de dezvoltare pentru zone specifice ale tarii si specificarea unor directii in ceea ce priveste locurile de munca pe care Agentiile de Dezvoltare Regionala incearca sa le atraga in regiunile lor prin intermediul strategiilor de dezvoltare economica si sociala. Este esential ca scolile IPT sa tina cont de aceste directii si sa isi identifice rolul pe care il au in atingerea obiectivelor si tintelor stabilite prin PRAI. Acest lucru va presupune colaborarea cu alte scoli, cu alte agentii din sectorul public si privat si cu agentii economici pentru a asigura corelarea si coerenta tuturor contributiilor.
Dezvoltarea IPT la nivel local prin intermediul Comitetelor Locale de Dezvoltare si a Planurilor Locale de Actiune pentru Invatamant va juca un rol din ce in ce mai important in transpunerea prioritatilor regionale in tinte si actiuni la nivel local care sa reflecte programul specific de dezvoltare locala. Planurile de scolarizare trebuie corelate cu previziunile din PRAI si PLAI astfel incat oferta de calificari si formare sa raspunda mai indeaproape nevoilor viitoare ale pietei muncii. Acest lucru este destul de dificil, dar in urmatorii ani prognozele privind nevoile viitoare de competente se vor imbunatati ca rezultat al unor cercetari mai bune, ceea ce va ajuta scolile si CLD sa isi elaboreze oferta intr-un mod mai eficient.
Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca reprezinta parteneri potentiali foarte importanti pentru scolile IPT. Se gasesc in fiecare judet si detin informatii valoroase privind atat cererea cat si oferta de pe piata muncii. De aceea, ele pot informa scolile IPT in legatura cu deficitul sau oferta prea mare de calificari de pe piata muncii, pe termen scurt si mediu. Prin activitatile lor, agentiile ofera sprijin somerilor si celor aflati in cautarea unui loc de munca, mai ales acelora care provin din grupuri dezavantajate. Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca sunt o resursa pentru comunitate, deoarece ofera acces la informatii si la servicii de consiliere in cariera, furnizeaza analize ale nevoilor pietei muncii si fac publice locurile de munca vacante.
Agentiile comunitare, precum Camera de Comert, reprezinta de asemenea resurse valoroase pentru dezvoltarea profesionala a elevilor deoarece asigura legatura cu lideri ai comunitatii si ofera experiente de invatare in cadrul comunitatii. Anumiti agenti economici se pot oferi voluntari sa desfasoare activitati de indrumare a elevilor, sa organizeze vizite in intreprinderile lor, sa participe la lectii pentru a vorbi despre subiecte legate de afaceri si comert si la sesiuni de informare pentru parinti si sa ofere sprijin cadrelor didactice.
In plus, foarte multi agenti economici dispun de spatii si mijloace de desfasurare a cursurilor de formare, care alaturi de cele ale scolilor, pot permite organizarea unor programe mai extinse de formare a adultilor. Unele scoli au stabilit deja acorduri in acest sens.
Stabilirea retelelor de colaborare
In mod ideal, reteaua ar trebui sa contina reprezentanti din cadrul diferitelor departamente ale scolii, adica ar trebui, de exemplu sa includa personal administrativ, bibliotecari si profesori, ca si directori si, poate, membri ai consiliilor administrative ale scolii. Reprezentantii ar trebui alesi atat pe baza implicarii lor in atingerea obiectivelor parteneriatului sau retelei si a abilitatilor de a lucra cu altii, cat si pentru competentele lor profesionale.
Strategii
Impartasirea de informatii si analize privind abilitatile necesare si dezvoltarea economica dintr-o anumita zona geografica sau un anumit sector si planificarea in parteneriat pentru asigurarea unei oferte profesionale complementare intre scolile invecinate
Directorii/ directorii adjuncti ai scolilor ar putea contacta toate celelalte scoli IPT din zona lor geografica in vederea stabilirii de reuniuni periodice pentru planificarea oficiala a programelor educationale si de formare din localitate. Initial, s-ar putea analiza oferta existenta pentru a se vedea unde exista sinergii, suprapuneri, o oferta limitata sau o oferta prea mare si pentru a cadea de acord asupra modului in care scolile se pot administra si dezvolta impreuna in mod eficient. In cazul unei astfel de retele, zona geografica nu trebuie sa se limiteze la judetul in care scoala este situata, ci poate acoperi o raza care sa cuprinda si alte orase si zone rurale invecinate. Acest lucru este important in special pentru scolile aflate la granita de judet.
Apoi, reteaua se poate dezvolta intr-un sistem formalizat de acorduri intre scoli in vederea dezvoltarii viitoare, de exemplu, o scoala care doreste sa initieze o noua calificare va trebui sa primeasca acordul celorlalte scoli. De asemenea, colaborarea ar putea constitui o baza pentru dezvoltarea de catre fiecare scoala a unei piete nisa pentru adulti si pentru a oferi instruire generala pentru adulti in domenii cu mare cerere, precum informatica si limbi straine.
Abordarea de mai sus poate fi aplicata si pentru retele de scoli din acelasi domeniu. Acestea ar putea acoperi o zona geografica mai intinsa, de exemplu, toate scolile care ofera calificari in domeniul mecanicii sau serviciilor dintr-o regiune, nu doar dintr-un judet. Dupa cum am mai spus, aceste retele de colaborare ar putea include membri din regiuni invecinate, daca acestia se afla aproape de scoala, sau chiar din tari invecinate, daca scoala se afla aproape de granitele Romaniei. Evident, intr-un astfel de caz, reteaua poate avea in vedere mai mult planificarea decat impartirea resurselor, dar exista aici avantajul semnificativ de a prelua exemple de buna practica din alta tara.
Perfectionarea personalului si impartasirea informatiilor si a exemplelor de buna practica intre personalul scolilor
Astfel de actiuni pot avea loc atat la nivelul personalului din aceeasi scoala cat si intre cadrele didactice ale unor scoli diferite. Este foarte important sa fie implicati toti membrii personalului, nu doar cadrele didactice. O data ce s-a stabilit o retea de colaborare, exista posibilitatea organizarii unor cursuri comune de perfectionare a personalului pentru mai multe sau toate scolile IPT din aceeasi zona. Aceste cursuri s-ar putea concentra asupra unor teme majore precum invatarea centrata pe elev, utilizarea calculatorului in procesul de predare a disciplinelor etc. De asemenea, se pot concentra pe impartasirea exemplelor de buna practica sau pe noi abordari si dezvoltarea de noi competente. Cursurile pot avea forma unor conferinte sau a unor mici seminarii. Casele corpului didactic pot juca un rol cheie in aceste activitati.
Sub-retelele/grupurile axate pe un anumit subiect sunt de asemenea foarte productive. In UE, o practica des intalnita si o buna modalitate de diseminare a bunelor practici este stabilirea de retele de colaborare intre bibliotecari, profesorii de la anumite arii disciplinare precum comert, personalul responsabil pentru managementul informatiilor, personalul care administreaza cladirile si resursele. Acestea pot deveni un mijloc eficient de a oferi sprijin pentru implementarea noilor abordari. Cateva astfel de retele au inceput deja sa se dezvolte in Romania si au fost extinse prin activitatile PHARE, de exemplu in ceea ce priveste invatarea centrata pe elev si management. O foarte puternica retea, mai ales in Marea Britanie, este reteaua oficiala de colaborare intre directorii de scoala. In cadrul acesteia, directorii isi ofera sprijin unul altuia, desfasoara activitati de indrumare, au buletine informative si se intalnesc periodic pentru a dezbate subiecte de interes comun, dar si pentru a indeplini anumite sarcini cum ar fi planificarea.
Impartirea resurselor intre scoli si intre catedrele din scoli
Acest lucru trebuie sa aiba in vedere utilizarea comuna a personalului didactic, a echipamentelor si a materialelor de invatare pentru a fi siguri ca elevi au acces la resurse de cel mai inalt standard si ca aceste resurse sunt utilizate la capacitate maxima. Reteaua poate avea in vedere impartirea resurselor materiale si/sau a personalului. Aceasta ar presupune o modalitate comuna a scolilor de scriere a orarului pentru a permite miscarea elevilor intre scoli. Ar fi foarte util, in special pentru a raspunde la nevoile elevilor din mediul rural si pentru a fi siguri ca toti elevii au acces la resurse de invatare si echipament de cea mai buna calitate, indiferent de locul in care invata. De exemplu, in UE unii elevi urmeaza o parte din cursuri la scoala lor si cealalta parte la o alta scoala. Acest lucru ajuta scolile mici sa supravietuiasca oferind elevilor un curriculum corespunzator.
Grupuri de lucru pentru sprijinirea dezvoltarii
Acestea pot fi formate pentru a duce la indeplinire o anumita sarcina utilizand cunostintele de care dispun diferite scoli sau diferite catedre dintr-o scoala. De exemplu, un grup poate prelua sarcina de a elabora impreuna materiale didactice si de a explica noul curriculum bazat pe competente. Acest model reflecta tipul de abordare utilizat in PHARE pentru elaborarea standardelor de pregatire si a programei. Poate fi util sa implicati atat cadre didactice cat si alti membri ai personalului in aceste grupuri. In loc sa fie retele separate, aceste grupuri pot fi grupuri de lucru ale unei retele geografice sau sectoriale mai mari. Aceasta abordare poate fi aplicata si la elaborarea de politici comune pentru, de exemplu, sanse egale, protectia muncii, perfectionarea personalului si resurse umane, pentru a asigura consecventa intr-o zona. Cand sarcina este indeplinita grupul este dizolvat. Acest lucru este important, deoarece acestea au tendinta de a continua si dupa ce nu mai este nevoie si astfel ocupa timpul pretios al personalului.
Management comun
Exista un numar de strategii care ar putea fi adoptate in aceasta privinta. De exemplu, in UE exista "modele federale de management al scolilor", in care o singura echipa de management supervizeaza mai multe unitati scolare. Totusi, acest lucru ar necesita, probabil, o schimbare in legislatia privind invatamantul, deci este posibil ca aceasta strategie sa nu fie viabila pe termen scurt. Totusi, in UE exista exemple de scoli care au un parteneriat oficial pentru gestionarea comuna a invatamantului post-obligatoriu din scolile respective. In cadrul acestui model, scolile creeaza un Consiliu de conducere pentru invatamantul celor peste 16 ani dintr-o anumita zona geografica, cu termeni de referinta etc., in mod similar modelului prin care scolile incheie protocoale si contracte cu angajatori locali pentru oferirea de locuri de practica. Astfel, scolile lucreaza pe baza unui orar comun, au un singur for de decizie privind planificarea de noi cursuri, impartirea de echipamente si resurse, recrutarea si gestionarea impartirii elevilor intre scoli si chiar, in unele cazuri, au un singur sistem de management al informatiilor pentru inregistrarea datelor despre elevi. In unele cazuri, scolile pot face schimb si de cadre de specialitate. Este posibil ca un astfel de model sa fie realizabil si in Romania fara schimbari legislative.
Comparatia cu alte scoli ("benchmarking") este un instrument foarte util in managementul performantei, in special in ceea ce priveste asigurarea calitatii si managementul resurselor, intrucat ofera posibilitatea unei perspective comparative. Membrii retelei ar putea elabora si utiliza in comun indicatori de performanta pentru aspecte-cheie legate de management. Cateva sugestii de indicatori si seturi de date care ar putea fi folosite au fost prezentate la seminarul privind managementul informatiilor din prezentul proiect PHARE.
In ceea ce priveste asigurarea calitatii, reteaua poate reprezenta o sursa de "prieteni critici" care sa compare judecatile din timpul autoevaluarilor cu dovezile oferite. Aceasta perspectiva a unei terte parti poate fi foarte utila pentru a se asigura ca baza de dovezi este suficient de solida si ca judecatile sunt consecvente cu cele facute in situatii similare in alte scoli.
Marketing si promovare
O abordare comuna in ceea ce priveste marketingul si promovarea, care sa implice toate scolile dintr-o zona geografica sau toate scolile care ofera anumite tipuri de calificari poate fi foarte benefica. Poate parea imposibil, dar, in realitate, o astfel de abordare tinde sa sporeasca dimensiunea pietei si nu competitia dintre scoli. Exista de asemenea si avantajul ca elevii pot face o alegere mai buna daca au toata gama de informatii necesare. Intr-o anumita masura, aceste lucruri se intampla deja prin targurile educationale, dar pot fi duse mai departe prin elaborarea unor materiale promotionale comune pentru grupuri specifice de clienti, de exemplu unele pentru adulti, altele pentru tineri sau pentru angajatori. Apoi, este mai usor si mai rentabil sa se distribuie unui public larg o singura brosura care sa contina intreaga oferta- poate in toate casele dintr-un oras, de exemplu.
Stabilirea unei modalitati comune de a aborda angajatorii va facilita implicarea acestora in sectorul invatamantului profesional. O firma noua care isi deschide o afacere in zona ar putea merge intr-un un singur loc de contact pentru a primi informatii despre serviciile oferite de toti partenerii.
Practica la locul de munca si practica in atelier
Scolile ar putea considera utila planificarea unor activitati de practica impreuna. Acest lucru ar evita supraaglomerarea angajatorilor cu cereri de practica si, in acelasi timp, posibilitatile de practica in fiecare companie ar fi utilizate la capacitate maxima. De exemplu, o scoala poate folosi o fabrica drept loc de practica pentru industria alimentara, iar o alta scoala o poate folosi pentru practica in domeniul comertului. Pastrarea unei baze de date centrale cu firmele din localitate si cu locurile de practica de care acestea dispun ar face ca acest sistem sa functioneze mai eficient. Evident, trebuie sa existe o intelegere in privinta "furtului" de locuri de practica. In mod similar, aceasta baza de date comuna poate fi utilizata pentru a inregistra companiile si indivizii care ar dori sa sustina prezentari etc.
Mai multe indrumari despre dezvoltarea de retele pentru practica in atelier sau practica la locul de munca se gasesc la punctul 7. 3 de mai jos si in manualul de practica la locul de munca elaborat in cadrul programului PHARE.
Retelele de orientare profesionala pot fi retele independente sau pot face parte dintr-o retea de parteneriate intre scoli.
O retea de orientare profesionala are responsabilitatea de a oferi un program de asistenta pentru a-i ajuta pe elevi sa ia decizii realiste, in cunostinta de cauza in ceea ce priveste cariera. Pentru a face acest lucru, retelele trebuie sa coopereze pentru a oferi informatii, consiliere si orientare, care sa includa:
Directorul (pentru a da autoritate retelei)
Consilierul scolar
Reprezentantul profesorilor
Maistrul
Psihologul scolii
Psihologul regional
Angajatori locali atat din sectorul IMM-urilor cat si din randul marilor companii (daca exista)
Reprezentantul Camerei de Comert
Ministerul Muncii (Directori locali in ocuparea fortei de munca)
Primaria
Parinti/ tutori
Serviciile de asistenta sociala
Echipele de orientare profesionala din scolile IPT ar trebui sa fie formate dintr-un grup de persoane responsabile pentru oferirea de sprijin zilnic si continuu tuturor elevilor din scoala. Pentru a fi eficienta, echipa trebuie sa se intalneasca periodic si sa discute unele dintre urmatoarele probleme (acestea sunt cateva exemple):
Prin asistenta tehnica pentru dezvoltarea retelelor de orientare profesionala in toate scolile care participa in proiectul PHARE 2001, scolile vor dobandi o oarecare experienta pentru dezvoltarea acestui tip de retele. In acest proiect, scolile au identificat o echipa de orientare profesionala in cadrul scolii, echipa care a acceptat responsabilitatea de a dezvolta o retea eficienta de orientare profesionala. Aceste retele au facut cunoscuta importanta orientarii profesionale in propriile scoli si au initiat relatii cu parteneri externi. Scopul este sa se lucreze impreuna la elaborarea de materiale pentru introducerea unui program eficient de orientare profesionala, in vederea sprijinirii elevilor in tranzitia de la scoala la locul de munca.
Care este scopul?
Pentru dezvoltarea unor relatii durabile cu angajatorii si asociatiile patronale, scolile si partenerii acestora trebuie sa se implice si sa cunoasca foarte bine avantajele pe care le pot obtine prin parteneriat. Apartenenta la sau infiintarea unei retele de colaborare reprezinta o modalitate eficienta si utila de dezvoltare a parteneriatelor. Scolile si angajatorii care lucreaza impreuna in cadrul unei retele de colaborare obtin multe avantaje, cum ar fi:
Exista trei categorii principale de retele de colaborare cu angajatorii pe care scolile le-ar putea in vedere:
1. Retele de dezvoltare: scolile ar putea avea initiativa de a infiinta un parteneriat local educatie - agent economic. Acest parteneriat ar putea implica societati cheie si una sau mai multe scoli din zona. S-ar putea elabora un plan de actiune prin care sa se organizeze activitati care sa aduca beneficii elevilor, profesorilor si intreprinderilor. Membrii retelei vor colabora la realizarea acestui plan de actiune.
2. Retele de participare: Scolile ar trebui sa fie membrii oricarei asociatii patronale sau camere de comert din regiunea in care functioneaza, putand dispune astfel de informatii la zi despre intreprinderile locale si regionale, informatii care ar putea fi utile scolii.
3. Retele informale: Directorii scolilor s-ar putea asigura ca sunt invitati sau au reprezentanti la toate evenimentele sociale locale la care participa comunitatea de afaceri.
Cine trebuie inclus?
Retele de dezvoltare:
Director(i)
Reprezentantul (reprezentantii) profesorilor
Maistru(ii)
Angajatori locali atat din sectorul IMM-urilor cat si din randul marilor companii (daca exista) si care reprezinta principalele sectoare economice din regiune
Reprezentantii Camerei de Comert sau ai altor organizatii comerciale
Ministerul Muncii (Directori locali din Ministerul Muncii)
Primaria
Reprezentantii Agentiei de Dezvoltare Regionala
Parinti/ tutori (care ar putea, de asemenea, sa lucreze in companii locale)
Retele informale sau de participare:
Directori si directori adjuncti ai scolilor sau reprezentantii acestora.
Strategii care pot fi adoptate.
Retele informale sau de participare
Analizati toate organizatiile de afaceri din regiunea dvs. si, consultandu-va cu directorii adjuncti, hotarati care ar aduce mai multe avantaje scolii. Pe langa participarea la actiunile acestora, invitati periodic membrii si reprezentantii lor la actiunile organizate de scoala.
Retele de dezvoltare:
Contactati alte scoli din regiune pentru a vedea daca una dintre acestea a stabilit deja un parteneriat educatie-agent economic. Daca exista, negociati implicarea scolii dvs. in acest parteneriat, in loc sa initiati un nou parteneriat. Companiile locale nu doresc sa participe la multe reuniuni care au subiecte similare pe ordinea de zi. Nu considerati initierea unui parteneriat ca pe o competitie; incercati sa colaborati cu alte scoli oriunde este posibil.
Asigurati-va ca toate actiunile intreprinse in parteneriat au avantaje clare pentru angajatori. Va veti da seama repede daca acestea nu exista - pur si simplu angajatorii nu vor mai participa la intalniri.
Cand cautati intreprinderi carora sa le propuneti un parteneriat, puneti urmatoarele intrebari in timpul discutiilor preliminare cu acestea:
Compania este de acord cu conceptul de retea de colaborare?
Compania este "sanatoasa" din punct de vedere financiar?
Compania este dispusa sa acorde suficient timp unui director de scoala si are destule resurse pentru a putea participa intr-o retea de colaborare?
Compania este dispusa sa se implice pe termen lung?
Isi formeaza si perfectioneaza forta de munca?
Au mai existat legaturi reusite cu scoli locale?
Compania si reprezentantii acesteia vor aduce un plus de valoare retelei?
Utilizati urmatoarele criterii cand alegeti persoanele care sa reprezinte intreprinderile in cadrul retelei de colaborare.
Persoana respectiva trebuie sa:
Pentru mai multe informatii despre tipul de activitati, avantajele si principiile parteneriatului intre scoli si intreprinderi consultati manualul separat pentru Lucrul cu Intreprinderile, Practica la locul de munca si Consiliere si Orientare Profesionala.
Scolile au inceput deja sa colaboreze in vederea atingerii prioritatilor, obiectivelor si tintelor stabilite in planurile locale si regionale de actiune, dar pentru ca aceste planificari sa fie solide, relatiile dintre ele trebuie intarite. De asemenea, trebuie sa se tina seama de organizatiile si planurile din tarile vecine (de exemplu Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Moldova, Serbia), ca si de cele din regiunile vecine, in special in cazul acelor judete care se afla la granita cu alte tari.
Care este scopul?
Retelele de colaborare pentru o planificare comuna asigura intr-o mai mare masura urmatoarele:
sunt acoperite toate segmentele de piata si toate nevoile de dezvoltare a competentelor in zona sau sectorul respectiv;
toate organizatiile dintr-o zona sau un sector contribuie la atingerea unor obiective comune;
actiunile intreprinse de diferite organizatii sunt corelate pentru o abordare cat mai completa si coerenta;
actiunile pot fi duse la indeplinire de cea mai competenta si potrivita organizatie;
resursele limitate sunt utilizate in mod eficient;
mai multe posibilitati de intocmire a unor proiecte comune in vederea finantarii;
impartasirea exemplelor de buna practica atat intre organizatii cat si la nivelul regiunii.
Cine trebuie inclus?
La nivel regional, majoritatea agentiilor mai sus mentionate sunt reprezentate prin Consortiile Regionale. Totusi, scolile nu sunt membre ale Consortiului, ceea ce presupune aplicarea unor alte strategii pentru a asigura contributia scolilor la planurile regionale de invatamant si intelegerea prioritatilor si actiunilor din cadrul lor.
Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social sunt alcatuite din multi dintre acesti reprezentanti, iar numarul membrilor se extinde pentru a acoperi ordinea de zi in discutie. De exemplu, directorii de scoala ar putea fi invitati pentru discutii despre planul de scolarizare.
Pana in prezent, exista putine exemple de retele create intre judete diferite sau tari invecinate.
Strategii care pot fi adoptate
Stabilirea de intalniri anuale la nivel regional cu participarea unor reprezentanti din tari invecinate, acolo unde este posibil, si la nivel de judet, cu participarea unor reprezentanti din judete invecinate. Aceste intalniri s-ar putea concentra pe identificarea problemelor comune si gasirea de metode de a le rezolva.
Elaborarea unei strategii comune privind invatamantul in judet. Planurile Locale de Actiune pentru Invatamant sunt produsul discutiilor si deciziilor asupra strategiei. Strategia presupune si acordul asupra continutului Planului de Scolarizare. Cu toate ca, in prezent, Planurile Locale de Actiune pentru Invatamant se refera doar la IPT initial, aria lor de acoperire trebuie extinsa pentru a include IPT continuu si invatamantul general.
O abordare formala a planificarii in comun a curriculum-ului si a calificarilor la nivelul unui grup de scoli sau la nivelul intregului judet sau regiune (mai ales in cazul ofertei educationale foarte specializate). Dupa cum s-a mentionat in 6.1 de mai sus, intalnirile periodice ale unei retele de colaborare care sa cuprinda toate scolile dintr-un judet reprezinta un instrument important pentru asigurarea unei planificari coerente a curriculum-ului si a resurselor din zona. De asemenea, o intalnire anuala a tuturor scolii din regiune poate aduce si ea beneficii. Aceasta ar putea fi organizata in functie de aria curriculara de specialitate.
Intampinarea nevoilor elevilor din comunitati dezavantajate si/sau ale celor cu nevoi speciale. Initiativele comune care sa implice un numar de agentii din judet au mai multe sanse de reusita. Aceste initiative pot avea diferite forme, de exemplu dezvoltarea unei oferte educationale specifice, oferirea de burse si premii constand in bani, identificarea de solutii pentru transport si finantarea elevilor cu nevoi speciale pentru achizitionarea de materiale sau echipamente speciale.
Pentru elaborarea strategiilor locale si a celor la nivel de scoala, grupurile trebuie sa tina cont de continutul Planurilor Regionale de Actiune pentru Invatamant si de actiunile cuprinse in acestea care trebuie realizate la nivelul fiecarei localitati.
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda mai multe elemente.
Aceasta este misiunea scolii, care trebuie sa fie concisa (sa aiba una sau doua propozitii) si sa explice cu claritate motivul pentru care exista scoala respectiva. Mai jos este prezentata misiunea unei scoli IPT din UE:
"Sa oferim locuitorilor din provincia xxxx (si nu numai) oportunitati de educatie (si instruire) accesibila, de inalta calitate, sprijinind in acelasi timp dezvoltarea carierei, sporirea calitatii vietii si prosperitatea economica".
Nota: aceasta este o scoala IPT de mari proportii, care deserveste tineri si adulti deopotriva, oferind in acelasi timp cursuri de formare particularizate pentru companiile din regiune.
Misiunea dumneavoastra va fi, probabil, mai specifica decat cea din exemplul de mai sus, deoarece scoala dumneavoastra se concentreaza pe anumite domenii, in vreme ce cea de mai sus ofera toate domeniile de pregatire. Misiunea trebuie sa ofere atat personalului dumneavoastra, cat si organizatiilor externe, o viziune pregnanta, astfel incat acestia sa constientizeze la un nivel superior ceea ce doreste scoala dumneavoastra sa realizeze.
Lista de cuvinte de mai jos va poate fi utila atunci cand elaborati un text succint al misiunii dumneavoastra:
Adaugati aici o scurta prezentare a scolii. Unde este situata, care sunt pietele pe care le deserveste din punct de vedere geografic, in ce domenii opereaza. Exprimati-va pe scurt. Este vorba despre o descriere sumara care prezinta contextul. Analiza calitatii acestei descrieri va face parte din autoevaluare.
Exemplu
Scoala X este situata in Oltenia si deserveste o zona cu o suprafata de aproximativ 30 de kilometri patrati. Ea ofera instruire in domeniile electrotehnic si mecanic. Avand in vedere ca este singura scoala care asigura o instruire de specialitate de nivelul 4 in domeniile electronica si automatizari, ea recruteaza elevi din intreaga regiune - multi dintre acesti elevi locuiesc in internatul cu o capacitate de cincizeci de locuri, care deserveste inca doua scoli invecinate, cu profil de Comert si respectiv Turism si servicii. Scoala cuprinde o Scoala de arte si meserii, un liceu profesional si un ciclu de calificare postliceala. In anul 2002-2003, in aceasta scoala au fost inscrisi 1.200 de elevi la cursurile de zi, cu varste cuprinse intre 14 si 19 ani. De asemenea, scoala ofera cursuri de zi si fara frecventa pentru adulti (200 de cursanti inscrisi in anul 2003-2004 pana la ora actuala). In ultimii ani a fost introdusa cu succes instruirea individualizata pentru companiile din regiune, iar anul acesta au fost oferite 300 de zile de curs unui numar de 15 companii.
Scoala are un personal
didactic format din 60 de persoane si un personal administrativ de 20 de
persoane. In anul
Aici aveti ocazia de a scoate in evidenta cateva dintre realizarile scolii, cum ar fi: succesele remarcabile ale elevilor, introducerea de noi calificari si module de formare pentru a satisface cererea de pe piata muncii (asigurati-va ca aceste noi calificari au fost introduse ca raspuns la aceasta cerere de pe piata), construirea de noi corpuri de cladire, achizitionarea unor echipamente noi care vor duce la imbunatatirea facilitatilor de predare si invatare. Daca folositi enumerari, veti descoperi ca ele sunt solutia optima pentru a obtine o sectiune succinta si usor de citit.
Exemplu
Realizarile anului 2003-2004 sunt:
Dotarea sectiei de electronica in vederea crearii unui mediu de invatare actualizat
Achizitia de noi echipamente si materiale de invatare care permit predarea noului curriculum de nivel 1 in electronica si o serie de noi calificari in domeniul semiconductorilor
12 elevi au obtinut punctajul de 100% la examenele finale de nivel 2, domeniul electric
Infiintarea unui cabinet nou si complet echipat de consiliere, informare, consultanta si indrumare
Toti elevii din anul 8 au participat la interviuri individuale de orientare profesionala, menite sa ii ajute sa isi aleaga instruirea in mod adecvat
S-a creat un parteneriat nou si inovator intre AJOFM, o organizatie non-guvernamentala din localitate, un furnizor de echipamente, scoala si 12 intreprinderi mici si mijlocii pentru a oferi cursuri de recalificare pentru adulti in domeniul tehnologiei montate pe platforma
Introducerea unei perspective noi asupra experientei in munca, bazate pe competente
Puteti adauga de asemenea anumite subiecte aflate inca in lucru, insa acestea isi pot gasi mai degraba locul in cadrul analizei SWOT si al analizei interne.
Prezentati aceasta sectiune pe scurt, mentionand domeniile principale pe care se axeaza agenda reformei IPT, dupa cum se mentioneaza in documentul numit "Prioritati pe termen scurt si mediu pentru invatamantul preuniversitar." In anexa 4 exista un rezumat al acestor informatii (este vorba despre materialul pe care l-am alcatuit cu ocazia sesiunii de formare).
Acestea pot fi extrase din Planurile Regionale de Actiune pentru Invatamant (PRAI) si din Planurile Locale de Actiune pentru Invatamant (PLAI).
Formulati o fraza in care sa specificati in ce regiune este situata scoala dumneavoastra si precizati daca agendele de lucru ale altor regiuni sunt sau nu relevante in cazul dumneavoastra.
Adaugati o fraza asemanatoare pentru a prezenta judetul in care va aflati. Punctele 1 si 2 pot face parte din acelasi paragraf. Daca scoala dumneavoastra se afla intr-o zona aflata in proces de restructurare, mentionati acest lucru si descrieti caracteristicile principale ale zonei in curs de restructurare. Nu intrati in prea multe detalii - acest subiect va fi la randul lui tratat in cadrul analizei externe.
Alcatuiti o lista de prioritati si obiective din PRAI si PLAI. Puteti utiliza formatul de tabel de mai jos:
|
Exemplu - Prioritati si obiective regionale ale Regiunii Centru (2003-2010) |
|
PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei IPT din regiune cu nevoile de calificare |
|
Obiectiv 1.1: Implementarea unui sistem de prognoze specifice regiunii Centru pentru identificarea si acoperirea nevoilor de calificare. |
|
Obiectiv 1.2: Rationalizarea ofertei de formare profesionala prin reteaua IPT. |
|
PRIORITATEA 2: Dezvoltarea capacitatii de informare si consiliere profesionala. |
|
Obiectiv 2.1: Extinderea si diversificarea activitatilor de informare si consiliere profesionala |
Tabelul de mai sus reprezinta un fragment. Prioritatile si obiectivele sunt mai numeroase. Utilizati informatiile din PRAI si PLAI. Pentru PLAI alcatuiti un tabel separat. Ideal ar trebui incluse si tintele. Prioritatile regionale pentru Regiunea Centru sunt prezentate in Anexa 4, ca exemplu.
Se poate foarte usor intampla ca aceasta analiza sa fie una foarte lunga si complicata. Secretul succesului este de a va concentra atentia asupra acelor aspecte care un impact potential asupra planificarii in cadrul IPT. Aceasta presupune ca vor trebui luate in considerare informatiile politice, economice, cele privind educatia si cele demografice, dar acestea nu trebuie analizate in intregime ci trebuie avute in vedere doar anumite elemente din fiecare categorie. De exemplu, elementele cu adevarat importante din cadrul datelor demografice sunt urmatoarele:
Numarul actual si previzionat al tinerilor cu varste intre 14 si 19, pentru perioada dintre momentul actual si anul 2010 si situarea geografica a acestora in raport cu scoala dumneavoastra
Proportia de persoane de gen masculin si feminin (daca acest lucru este semnificativ pentru domeniile dumneavoastra)
Migratia populatiei si procentele populatiei in mediul rural si in mediul urban
Date privind numarul de persoane cu cerinte educationale speciale
Daca planificati cursuri de formare pentru adulti, veti putea avea, de asemenea nevoie de numarul previzionat al persoanelor din grupul tinta, de exemplu persoanele peste 45 ani. In aceasta etapa nu sunt cu adevarat necesare alte date demografice.
Atunci cand analizati situatia economica aveti nevoie de informatii referitoare la:
Tipurile si marimea agentilor economici (din sectorul public si privat) din cadrul ariei dumneavoastra de cuprindere, pentru a putea estima daca angajatilor li se va cere sa aiba deprinderi multiple
Noi investitii posibile si noi companii/activitati care vor aparea in zona dumneavoastra, pentru a putea vedea daca va exista o cerere pentru noi domenii de pregatire
Toate sectoarele aflate in crestere sau in declin, pentru a putea estima nevoile de competente si schimbarile care apar in ceea ce priveste aceste nevoi
Nivelul ocuparii fortei de munca/ al somajului si daca acesta s-a modificat in ultimii ani si / sau se prevede ca se va modifica in urmatorii ani. Aceste informatii va pot spune daca pregatirea si calificarile oferite sunt adecvate nevoilor pietei
Sectoarele specificate ca fiind prioritare in cadrul PRAI si PLAI in perspectiva anului 20101. Aceste sectoare pot beneficia de sprijin financiar suplimentar pentru a fi atrase in zona respectiva, drept urmare o forta de munca calificata ar constitui un avantaj.
Prin analizarea mediului extern dumneavoastra incercati sa identificati:
Deoarece planul trebuie sa se bazeze pe o perspectiva pe termen mai lung, trebuie sa analizati prognoze si previziuni, pe langa datele istorice. Veti descoperi ca au fost colectate foarte multe date in timpul elaborarii PRAI si PLAI - unele dintre aceste date ar putea fi utile deoarece au fost colectate la nivel de judet.
Nu uitati - intentia nu este de a colecta o cantitate mare de informatii, ci mai degraba de a citi si analiza informatiile disponibile si de a strange la un loc concluziile privind IPT. Astfel, aceasta activitate va fi mult mai scurta. Nu uitati, ca acolo unde este cazul sa impartiti concluziile pe care le-ati formulat in urmatoarele categorii: puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari (vezi Sectiunea 8 pentru indrumari privind scrierea paragrafelor din cadrul acestei sectiuni si pentru exemple)
Surse de informatii pentru evaluarea externa
Planuri si documente publicate (PRAI, PLAI, documente MEdC). Acestea vor fi utile pentru intocmirea contextului de politici dupa cum este specificat la punctul 5.1 de mai sus.
Studii la nivel regional, local, la nivelul orasului/comunitatii sau la nivelul scolii. Se poate ca astfel de studii sa fi fost efectuate de organizatii la nivel regional, local sau national sau s-ar putea sa fie nevoie sa efectuati dumneavoastra unele studii de dimensiuni reduse. De exemplu, ati putea realiza un studiu de interviuri cu toti directorii de resurse umane din firmele mari din cadrul sectoarelor cu care lucrati sau ati face o cercetare privind intreprinderile mici si mijlocii. Acestea pot fi costisitoare si pot consuma mult timp si de aceea este bine sa le realizati in parteneriat/colaborare cu alte scoli sau alte agentii, cum ar fi de exemplu Consiliul Local sau Orasenesc, ONG-uri locale sau AJOFM. Rezultatele studiilor va vor ajuta sa formulati concluziile necesare pentru punctele 3, 5, 6, 9. Puteti consulta rezultatele studiului privind agentii economici din judetul Brasov, studiu care a fost realizat ca parte a procesului de elaborare a PRAI. Unele dintre activitatile desfasurate de elaboratorii de curriculum in vederea sprijinirii noului sistem de calificari profesionale nationale si a validarii acestor calificari va pot fi de asemenea de folos.
Interviuri si discutii - acestea reprezinta o buna modalitate de a afla opiniile persoanelor dintr-o serie variata de agentii. Puteti realiza interviuri cu angajatorii actuali, Camerele de Comert, AJOFM, parinti, inspectori, alti directori, centrele de resurse. Ca punct de plecare, trebuie sa verificati ce fel de discutii si interviuri se desfasoara in cadrul activitatilor zilnice ale scolii. De exemplu, profesorii au discutii cu anumiti angajatori in timpul procesului de organizare a practicii la locul de munca, directorii pot avea in mod normal intalniri cu consiliile locale si judetene si cu reprezentanti AJOFM, un membru al Camerei de Comert poate face parte din cadrul Consiliului de Administratie al Scolii, membrii anumitor ONG-uri poate deja lucreaza cu scoala pentru desfasurarea unor activitati comune. Toate aceste surse de informatii va vor furniza informatii utile pentru punctele 2, 3, 5, 6, 8, 9, 10.
Statistici - Pagina de internet a Statisticilor
Nationale (www.insse.ro), autoritatile locale si
agentiile regionale pentru statistica, precum si AJOFM reprezinta
surse potentiale de date si prognoze pentru 2, 4, si 7. Inspectoratele sunt, de asemenea,
surse bune de informatii, desi datele obtinute de la acestea se
pot aplica mai degraba in cazul analizei interne decat in cazul celei
externe. Cu toate acestea, inspectoratele pot detine date comparative
referitoare
De asemenea, ati putea folosi urmatoarele surse de informatii suplimentare care au fost identificate in cadrul discutiilor de la sesiunile de formare. Nu uitati discutia noastra in care spuneam ca trebuie sa lucram impreuna ca un grup pentru colectarea si analizarea datelor - intrebati-va ce anume puteti impartasi cu colegii dumneavoastra pentru a evita efectuarea acelorasi actiuni. Un rezumat al acestor surse suplimentare este oferit mai jos:
www.opiniamea.ro www.insse.ro |
Deseori, este util ca toate aceste informatii sa fie asamblate de o singura persoana, dar este important ca un numar cat mai mare de membri ai personalului din cadrul scolii sa fi fost implicat in furnizarea de informatii care sa ajute la realizarea analizei. Acestia au deseori acces la informatii foarte actuale. Cu toate acestea, asigurati-va ca analiza dumneavoastra se bazeaza pe date doveditoare si nu pe o opinie singulara. Verificati informatiile prin consultarea mai multor surse. Puneti-va urmatoarele intrebari:
Informatiile sunt solide? Sunt -
Valide: sprijina in mod direct problema abordata?
Cuantificabile: pot fi masurate?
Suficiente: folosesc un esantion destul de larg?
Actuale: sunt destul de recente pentru a oferi o imagine exacta?
Precise: pot fi verificate?
Fidele: daca ar fi colectate din nou, ar fi aceleasi?
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda principalele rezultate si concluzii cu privire la aspectele pe care le-ati studiat. Pentru a va sustine punctul de vedere, este nevoie sa rezumati rezultatele in forma concisa. Importanta este concluzia la care ati ajuns dumneavoastra in privinta dezvoltarii IPT in scoala dumneavoastra. Nu reluati foarte multe informatii din PRAI si PLAI, ci faceti trimiteri la acestea.
Puteti organiza materialul prezentat sub ce forma doriti, astfel incat concluziile dumneavoastra sa fie cat mai clare. Puteti scrie unul sau mai multe paragrafe despre fiecare dintre principalele subiecte de studiu :
Dimensiunea actuala si dimensiunea estimata a pietei muncii
Nevoile de competente estimate pe piata muncii
Numarul actual si estimat de tineri din zona
Factori implicati si asteptarile lor
Activitatile celorlalte scoli si ale furnizorilor privati de instruire din zona
Performanta scolii comparativ cu reperele regionale si locale
Evolutiile planificate si/sau estimate ale zonei
Partenerii actuali si potentiali
Dimensiunea potentiala a finantarii si sursele acesteia
Ca alternativa, puteti utiliza o perspectiva care sa cuprinda urmatoarele 4 coordonate principale:
Economica - care sa cuprinda rezultatele si concluziile subiectelor de studiu prezentate la capitolele 2, 3, 5 si 9 din prezentul document.
Demografica - care sa cuprinda rezultatele si concluziile subiectului de cercetare prezentat la capitolul 4.
Educatie si formare - care sa cuprinda rezultatele si concluziile subiectelor de cercetare prezentate la capitolele 3 (pentru ca este legat de oferta de instruire pentru aceste domenii de competenta), 5 (pentru ca este legat de furnizorii de formare si de personalul didactic), 6, 7, 8, 9.
Finantare - care sa cuprinda rezultatele analizei de la capitolul 10.
Incercati sa prezentati aceasta sectiune in maximum 3 pagini. Altfel, nimeni nu va dori sa o citeasca. Concentrati-va pe concluziile si implicatiile referitoare la IPT.
In unele PRAI a fost adaugat un rezumat la sfarsitul fiecarei sectiuni, pentru a cuprinde concluziile. Este o perspectiva pe care o puteti adopta. Ca alternativa, puteti pur si simplu sa formulati concluzii la sfarsitul fiecarei sectiuni. Indiferent cum procedati, asigurati-va ca aceste concluzii sunt scoase in evidenta.
Exemplu (un judet imaginar)
In perioada 2000-2003, numarul persoanelor incadrate in munca din judet a scazut cu 10%. Majoritatea concedierilor s-au facut in domeniul productiei si al industriei chimice si energetice. Majoritatea noilor locuri de munca ce au fost create in judet sunt in administratia publica (500 de noi locuri de munca in 2002-2003), in sanatate (200 de noi locuri de munca in 2002-2003) si in turism (1.000 de noi locuri de munca). S-a inregistrat o crestere a numarului de oferte de munca pentru tineri; in perioada aprilie 2002 - martie 2003, numarul tinerilor incadrati in munca a crescut cu 300 comparativ cu anul precedent. Somajul a continuat sa creasca. In prezent, acesta se situeaza la un nivel de 10% la nivelul judetului (cifrele dateaza din
decembrie 2003). Numarul tinerilor someri a scazut cu 1% in ultimul an (2002-2003), in vreme ce numarul somerilor in varsta de peste 45 de ani a crescut cu 8%. Somajul in randul tinerilor a atins cele mai inalte niveluri in randul persoanelor care au parasit scoala inainte de varsta de 16 ani si cele mai mici nivele in randul absolventilor de licee teoretice. La 6 luni de la incheierea cursurilor, 20% dintre tinerii din scolile IPT nu aveau inca un loc de munca. In urma analizei cauzelor somajului in randul persoanelor cu varste de peste 45 de ani (studiu realizat de AJOFM) s-a ajuns la concluzia ca principala cauza o reprezenta lipsa aptitudinilor corespunzatoare.
In ultimul an s-a inregistrat o
cerere crescanda de aptitudini de nivel superior. Dintre ofertele de
munca aduse
In domeniul productiei exista o cerere tot mai mare de aptitudini tehnologice si de utilizare a tehnologiei in proiectare si prelucrare. Aptitudinile multiple, precum si capacitatea de a lucra in productie in mai multe sectoare industriale si nu doar intr-un singur domeniu restrans reprezinta calitati tot mai apreciate, care pot contribui la
asigurarea unui loc de munca in viitor. Cresterea continua a sectorului turismului in zona xxxx duce la o crestere crescanda a cererii de bucatari, ospatari, menajere, barmani si receptioneri cu calificare, precum si a cererii de personal cu aptitudini in mai multe domenii ale acestei meserii. De asemenea, persoanelor care doresc sa isi infiinteze propria afacere in domeniul agroturismului li se cer aptitudini legate de inceperea unei afaceri.
Cererea de module distincte de instruire care sa permita angajatilor sa isi actualizeze aptitudinile si sa utilizeze noile echipamente reprezinta o caracteristica in formare. In unele cazuri s-a considerat necesara prezenta unei calificari, in vreme ce in altele, instruirea insesi a fost considerata drept cel mai important element.
Estimarile facute la nivel national cu privire la populatia judetului xxx arata o descrestere estimata de 30% a populatiei tinere cu varste cuprinse intre 14 si 19 ani. Aceasta scadere se reflecta in diferite grade si in alte judete din regiune. Tot mai multe persoane tinere din judet vor locui in zonele urbane.
NOTA: aici este vorba despre un judet imaginar si este doar un fragment dintr-un model de analiza a nevoilor.
Auto-evaluarea este procesul prin care se analizeaza propriul nivel de performanta sau cel al organizatiei. Principiile fundamentale sunt urmatoarele:
Presupune o modalitate sistematica de evaluare si imbunatatire a performantei
Formuleaza judecati privind calitatea ofertei unei scoli
Promoveaza o cultura a imbunatatirii continue
Abordeaza toate aspectele referitoare la activitatile scolii, in mod special calitatea experientelor elevilor si standardele pe care acestia le ating.
Ghidul de asigurare a calitatii referitor la autoevaluare ofera indrumari detaliate despre modul in care trebuie sa se desfasoare o autoevaluare in scoala.
Procesul de auto-evaluare implica:
Pregatire: modalitate standarde si personal
Cunoasterea practicii: strangerea informatiilor; colectarea si analizarea datelor
Formularea judecatilor: evaluarea informatiilor; sublinierea a ceea ce ne spun aceste informatii; stabilirea nevoii prioritare
Stabilirea actiunilor pe baza constatarilor: formularea tintelor privind imbunatatirea si stabilirea prioritatilor in ceea ce priveste aceste tinte
Monitorizare si evaluare: evaluare critica a planurilor de dezvoltare si a proceselor de auto-evaluare
Auto-evaluarea trebuie sa cuprinda toate activitatile si elementele scolii:
Predarea si invatarea
Materiale si resurse didactice
Rezultatele elevilor
Consilierea si orientarea profesionala oferita elevilor
Calificari si curriculum
Resursele fizice si umane
Parteneriate si colaborare
Informatiile pot fi colectate dintr-o serie variata de surse, de exemplu prin intrebari, observatii ale proceselor de predare si invatare si a altor activitati, informatii referitoare la orele de curs, chestionare cu opiniile elevilor.
Aceleasi cerinte privind validitatea informatiilor se aplica si in cazul auto-evaluarii si anume informatiile trebuie sa fie:
Solide: exista date suficiente din surse diferite?
Consecvente: altcineva ar obtine acelasi rezultat?
Credibile: au valoare informatiile colectate?
Valide: sprijina in mod direct problema abordata?
Cuantificabile: pot fi masurate?
Suficiente: utilizeaza un esantion destul de vast?
Actuale: sunt suficient de recente pentru a oferi o imagine exacta?
Precise: pot fi verificate?
Auto-evaluarea este efectuata, de obicei, de catre echipele implicate in activitatile supuse examinarii. De exemplu:
Fiecare Catedra va efectua o analiza a performantelor elevilor de la cursurile lor si a predarii calificarilor. Membrii catedrelor trebuie sa stabileasca punctele tari si punctele slabe pe baza dovezilor, si nu a unor opinii care pot fi foarte subiective. In multe scoli din UE are loc o revizuire si o evaluare anuala a cursurilor, proces care se efectueaza in timpul verii.
Echipele de curs pot dori, de asemenea, sa analizeze eficacitatea modalitatilor de recrutare a elevilor in cadrul programelor lor - ce informatii li se ofera, cand anume sunt oferite aceste informatii, daca aceste informatii vorbesc despre posibilitatea gasirii unui loc de munca etc si pot formula judecati de valoare privind acest element. In mod similar, pot analiza eficacitatea formarii teoretice si practice. Principiile calitatii din manualul de auto-evaluare pot fi de ajutor in acest caz. In mod alternativ, cu aceasta prima ocazie, scolile pot incepe cu un set simplu de criterii de evaluare, stabilit de comun acord de personalul scolii.
In ghidul de asigurare a calitatii referitor la autoevaluare gasiti exemple de instrumente de autoevaluare.
Cand se stabilesc echipele pentru autoevaluare este important sa se ia in considerare contributiile tuturor celor implicati si a tuturor factorilor interesati - nu trebuie sa fie o activitate efectuata doar de catre profesori. Implicati personalul de sprijin. Gasiti o metoda de a afla opiniile elevilor si ale parintilor lor in legatura cu anumite aspecte, cautati sa obtineti dovezi obiective de la angajatori si de la alte agentii externe.
Pe termen lung veti avea nevoie de o serie de date statistice pentru a va sustine judecatile formulate. In momentul de fata s-ar putea sa nu aveti acces la multe dintre aceste date, cum ar fi de exemplu date pentru a efectua o comparatie intre performanta obtinuta de scoala intr-o anumita calificare si performanta privind aceeasi calificare a altor scoli de pe plan local, regional si national. Folositi datele de care dispuneti. Activitatile de dezvoltare a unui sistem de informatii din cadrul programelor PHARE vor imbunatati, in timp, calitatea acestor informatii. Cu toate acestea, analizati ce fel de date statistice exista in scoala si utilizati aceste date (in mod ideal acestea trebuie sa arate tendintele, adica sa se refere la o perioada de minim 3 ani). De exemplu, ati putea utiliza cifrele de inscriere, informatiile centralizate privind mediile generale ale elevilor, raportul personal didactic-elevi, raportul elevi-calculatoare etc. Cateva exemple de dovezi sunt oferite in cadrul exemplelor din sectiunea 9.2.
Managerii si personalul vor dori, de asemenea, sa efectueze o evaluare comuna a "activitatilor generale" ale scolii de exemplu:-
calitatea generala a predarii si invatarii
masura in care sunt implementate metodele de invatare individualizata sau de invatare centrata pe elev
masura in care modalitatile de promovare pe piata (marketing) sunt adecvate
eficienta cu care sunt alocate si utilizate resursele (umane si fizice)
tipul, domeniul si calitatea parteneriatelor si a retelelor
gradul de adecvare a calificarilor si formarii oferite
Un grup de discutie care sa dezbata acest subiect poate fi o modalitate de lucru adecvata in acest caz.
Calificarile oferite si modul in care acestea sunt predate pot fi uneori stabilite intr-o maniera ad hoc si pot depinde in mare masura de anumite aspecte cum ar fi personalul si resursele disponibile.
Ca parte a procesului de analizare a pozitiei strategice a scolii si a pozitiei pe piata (asa cum s-a discutat in sectiunea 3), este important sa se efectueze o evaluare a viabilitatii acestor calificari si activitati. Exista mai multe instrumente in acest sens, iar unul dintre acestea care se poate dovedi folositor este "Matricea Grupului Consultativ din Boston ". Pe baza acesteia, produsele sunt incadrate in categorii in functie de pozitia lor curenta pe piata. Este destinata analizei efectuate pentru produse strategice, dar poate fi aplicata si in cazul calificarilor sau domeniilor de calificare si chiar in cazuri specifice, cum ar fi cel al segmentelor de piata relativ inguste. Sunt folosite patru categorii:
O stea ("star") - un produs de elita care acopera un segment mare de piata dintr-un sector de activitate aflat in crestere. In domeniul scolar, un exemplu de acest gen ar fi un domeniu sau un set de activitati pentru care cererea este foarte mare. Poate fi vorba de piete noi, precum cea a tehnologiei informatiei sau a relatiilor cu clientii. Pe masura ce cresterea unui astfel de sector de activitate se incetineste, steaua devine vaca de muls ("cash cow") (vezi mai jos). Scopul scolii ar fi sa investeasca astfel incat sa isi largeasca segmentul de piata pe care il deserveste.
O vaca de muls ("cash cow") - este un produs strategic de elita (care acopera un segment mare de piata) intr-un sector de activitate care a ajuns la maturitate sau care se afla in declin (crestere mica), cum ar fi de exemplu, anumite parti din industria producatoare. Inscrierile sunt stabile, fara o activitate de promovare intensa sau un cost mare al resurselor si dezvoltarii. Surplusurile generate din aceasta activitate pot sustine cresterea sau oferta altor produse. De exemplu activitatile generatoare de venit, cum ar fi cursurile de formare privind igiena si securitatea muncii organizate pentru companii pot sustine dimensiunile reduse ale clasei in chimia industriala.
Un copil problema ("problem child") sau un semn de intrebare este un produs strategic care a avut un impact mic pe piata (acopera un segment de piata redus) intr-un sector de activitate aflat in crestere (crestere mare). De exemplu, o scoala si-a extins domeniul, oferind calificari in domeniul Relatiilor cu Clientii, dar inscrierile pentru aceste calificari a fost relativ mic. Exista un sprijin mic din partea clientului pentru acest produs. Avantajele scolii fata de alte scoli sau avantajele acestui produs fata de alte produse nu sunt clare. Un copil problema are nevoie de investitii substantiale de comercializare pentru a-si mentine sau largi segmentul de piata fata de ceilalti competitori. Scoala si finantatorii ei trebuie sa decida daca sunt pregatiti pentru o astfel de investitie (printr-o mai buna promovare, prin dezvoltarea produsului, prin achizitia de resurse etc) sau daca abandoneaza acest sector de piata. Motivul poate fi doar existenta unui numar prea mare de competitori pe piata, care ofera acelasi produs, in regiunea respectiva.
Un caine ("dog") - un produs strategic cu vanzari/inscrieri limitate (care acopera un segment mic de piata) intr-un sector de activitate matur sau in declin (crestere mica). In ciuda faptului ca activeaza de destul de mult timp pe piata, un caine nu poate sa atraga un numar suficient de clienti si se afla in urma competitiei in ceea ce priveste imaginea, calitatea, rentabilitatea etc. Un caine implica, de obicei dezavantaje legate de cost - in cazul scolilor, s-ar putea sa fie vorba de costuri legate de asigurarea resurselor pentru activitati care implica cheltuieli mari de investitie. O scoala care are un astfel de produs poate incerca sa se adreseze unei piete specializate sau sa se retraga de pe piata. Multe scoli au ales aceasta optiune pentru domenii aflate in declin, cum ar fi chimia industriala sau poligrafia traditionala. Acest lucru s-a intamplat cand au existat multi furnizori de astfel de calificari, in final, ramanand o singura scoala care a devenit singurul furnizor la nivel local sau regional al specializarii respective.
Rezultatele posibile ale acestui tip de analiza pot fi rezumate in diagrama de mai jos:
Segmentul de piata[9]
Mare Mic
|
Copil problema ("Problem child") |
||
|
Mic |
Vaca de muls ("Cash Cow") |
Caine ("Dog") Strategie de marketing: Reduceti eforturile sau scapati de acest produs |
Intr-un context educational unde nu exista o adevarata economie de piata, analiza portofoliului de produse in concordanta cu aceasta matrice ridica anumite probleme, deoarece principalul scop este acela de a asigura tuturor elevilor o serie adecvata de oportunitati, competitia nefiind factorul motivant principal. Aceasta inseamna ca unele produse care se incadreaza in categoria copiilor problema sau chiar in cea a cainilor trebuie sustinute de unele scoli pentru a asigura mentinerea acestora. Totusi, exista concurenta intre furnizorii privati si publici de educatie si formare si din ce in ce mai mult, elevii vor avea mai multe optiuni. Astfel, impactul pietei va creste. Chiar si intr-un mediu bazat pe colaborare si parteneriat, asigurarea unui segment adecvat de piata este importanta. De aceea, analizarea produselor din oferta, in conformitate cu criteriile de mai sus poate furniza informatii utile. In final, este nevoie de intelegerea si analizarea costurilor si veniturilor obtinut din fiecare activitate a scolii, Aceasta ajuta la luarea unor decizii in cunostinta de cauza in privinta utilizarii si alocarii resurselor.
Dupa efectuarea autoevaluarii in colaborare cu membrii personalului si cu factorii interesati, trebuie sa aveti o lista a punctelor tari si a punctelor slabe. De asemenea, este posibil sa fi identificat anumite oportunitati si amenintari (desi acestea se refera mai mult la mediul extern).
Toate judecatile formulate trebuie sustinute de dovezi (vezi exemplul din 9.2). Intrebati-va daca punctele tari identificate sunt intr-adevar puncte tari sau numai exemple de activitati pe care le efectuati la un standard acceptat. Un punct tare inseamna ca performanta scolii este mai buna decat performanta altor scoli (reprezinta un punct de reper). De obicei, scolile intampina mai multe dificultati in identificarea cu exactitate a punctelor slabe. Din nou, comparati-va performanta cu cea a altor scoli si cu performanta anterioara a scolii. Nu uitati ca o tendinta de imbunatatire trebuie sa fie considerata drept norma. Asadar, un punct slab il reprezinta progresul care este mai mic decat norma obisnuita, in timp ce un punct tare il reprezinta progresul care este in mod evident mai mare.
Aceasta analiza este menita a fi un simplu rezumat al principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari care reies in urma analizarii pozitiei scolii dumneavoastra in cadrul IPT. Cititi transparentele folosite de Marius in prezentarea sa si materialul aferent.
Incercati sa va asigurati ca ati cuantificat punctele slabe sau amenintarile ori de cate ori a fost posibil si, daca se poate, faceti referire la sursele din care ati obtinut informatiile care va sustin afirmatiile.
Exemplu
Un nivel foarte scazut de abandon scolar (91% au continuat la sfarsitul instruirii in 2002 - sursa: statisticile scolare 2002-2003)
Un parteneriat strans cu angajatorii din regiune, cu agentia locala AJOFM, cu serviciul de asistenta psiho-pedagogica si cu alte scoli IPT din Brasov, in vederea oferirii de orientare profesionala (toti elevii din clasa a 10-a au participat la interviuri individuale de orientare profesionala - sursa: dosarele serviciului de asistenta psiho-pedagogica 2002-2003)
Anumite parteneriate benefice cu marii angajatori din regiune in vederea oferirii de instruire practica in electrotehnica (Sursa: Reactiile elevilor si angajatorilor, protocoalele cu angajatorii)
A inceput crearea unui program de cursuri la seral pentru adultii care doresc sa isi actualizeze aptitudinile profesionale (Sursa: Planul scolar 2003-2004)
Proiectarea si predarea unor cursuri succinte de tehnologia informatiei pentru angajatii Consiliului Local (Sursa: Programele si contractele cursurilor)
90% dintre elevii care isi incheie ciclul de calificare fie obtin un loc de munca in termen de 6 luni, fie se inscriu la invatamantul superior (Sursa: Dosarele scolii cu privire la evolutia absolventilor 2002-2003)
Clasele de elevi pentru calificarea de nivel 3 in domeniul .. sunt mici (exista un raport de 7 elevi la un membru al personalului didactic - Sursa: dosarele ISJ 2002-2003)
30% dintre elevii care sustin examenul pentru calificarea de nivel 2 in ... nu au fost admisi la proba finala (Sursa: rezultatele examenelor)
Doar 10% dintre membrii personalului didactic inclusi in sondaj se considera competenti in a preda unitatile fundamentale de aptitudini (Sursa: sondajul personalului 2003)
Unui numar de 20% dintre elevii Scolii de arte si meserii nu li s-a putut oferi o experienta profesionala generala datorita faptului ca nu au existat angajatori din regiune dispusi sa ofere locuri pentru instruire (Sursa: statistica scolara)
Scoala nu are carti sau alte materiale didactice adaptate in mod specific programei pentru nivelul 1 in electrotehnica (Sursa: din observatii)
Acoperisul laboratorului principal de electrotehnica se afla intr-o stare grava si are nevoie urgenta de reparatii (Sursa: Raportul structural din partea Ministerului Educatiei)
Lipsa de continuitate a personalului didactic repartizat scolii (in 2003-2004, 25% dintre membrii personalului au fost altii decat cei din anul precedent - Sursa: dosarele personalului 2003-2004)
"Campionul" promotor al invatarii axate pe elev intampina dificultati in a-i incuraja pe ceilalti membri ai personalului didactic sa experimenteze noi perspective asupra predarii si invatarii.
Oportunitati
In ultimii doi ani, cererea de calificari de nivel
Cererea de cursuri adresate adultilor a crescut constant in ultimii 4 ani
Noii proprietari ai celor doua mari companii care s-au privatizat si-au manifestat interesul in a largi cadrul parteneriatului dintre aceste companii si scoala (Sursa: Minutele intalnirilor cu Managerii de resurse umane din cele doua companii).
Amenintari
Se estimeaza ca numarul tinerilor cu varste cuprinse intre 14 si 19 ani va scadea cu 30% in urmatorii 10 ani (www.insse.ro)
Intr-un oras din regiune s-a deschis un centru de instruire pentru adulti, care ofera instruire pentru cateva dintre calificarile oferite in prezent si de catre scoala.
Doi specialisti, membri ai personalului didactic, se apropie de varsta pensionarii si va fi dificil de gasit inlocuitori pentru acestia.
Costul pe care il presupune cazarea in caminul scolii se afla in crestere, iar gradul de ocupare a acestuia este in scadere. Viabilitatea financiara in acest caz este in pericol.
NOTA: Aceasta este o analiza SWOT a unei scoli imaginare - este evident ca nu toate detaliile din exemplu se aplica unui context romanesc.
Dupa ce ati efectuat analiza situatiei actuale si a celei viitoare, veti fi identificat anumite aspecte problematice, precum si anumite oportunitati. Acestea sunt prezentate sub forma de rezumat in analiza SWOT. Plecand de aici va trebui sa stabiliti un set de obiective. Unele dintre acestea vor fi extrase direct din PRAI si PLAI. La acestea, adaugati alte cateva, pentru a reflecta programul de reforma a IPT, prezentand mai ales schimbarile in ceea ce priveste procesul de predare si invatare. Ar putea fi utila modalitatea prezentata mai jos:
Utilizati lista de prioritati si obiective din PLAI si PRAI si stabiliti daca acestea reprezinta probleme in scoala dumneavoastra sau daca deja atingeti obiectivele si tintele stabilite in PRAI, pentru unele dintre aceste aspecte. Fiti sinceri.
Acum, ganditi-va la celelalte sesiuni de formare de care ati beneficiat pana in prezent in cadrul programului PHARE, cum ar fi de exemplu, cursurile de elaborare a curriculum-ului, invatarea centrata pe elev, lucrul cu intreprinderile. Adaugati pe lista acele aspecte cu privire la care considerati ca scoala dumneavoastra va trebui sa actioneze. Va trebui sa le formulati ca obiective pe masura ce va alcatuiti planul. In mod asemanator, din urma autoevaluarii scolii dumneavoastra, vor rezulta anumite aspecte care necesita dezvoltare.
Pentru fiecare obiectiv pe care l-ati identificat trebuie sa stabiliti o tinta pe termen lung (pana in anul 2010), care va va ajuta sa stabiliti daca obiectivul respectiv a fost atins.
Nu uitati: obiectivele si tintele trebuie sa fie SMART.
.Specifice - precizeaza ce anume trebuie realizat, in colaborare cu cine si pana cand.
.Masurabile - cuprind o tinta masurabila, in mod ideal una cantitativa sau care se poate masura in mod cantitativ.
.Posibil de atins - dificile, dar realiste
.Relevante - trebuie sa contribuie la indeplinirea misiunii. Se adreseaza problemelor identificate in cadrul analizei SWOT
.Incadrate in timp - trebuie realizate intr-o anumita perioada de timp
Ori de cate ori este posibil, stabiliti tinte cuantificabile. Ganditi-va la sursele informatiilor care vor fi utilizate pentru a masura tinta. Este inutil sa stabiliti o tinta pe care nu o puteti masura.
Exemplu
Colaborarea cu alti factori interesati, pentru a implementa in mod eficient predarea si evaluarea noilor calificari pentru abilitati cheie, pentru toate clasele.
Tinta
100% dintre elevi studiaza abilitatile cheie si sunt evaluati. Rata de promovare ajunge la 90% pana in 2010.
In ceea ce priveste obiectivele si tintele:
Stabiliti legatura cu misiunea scolii, obiectivele regionale si locale si constatarile rezultate in urma evaluarii mediului intern si extern
Asigurati-va ca acestea vizeaza o perspectiva pe termen lung/o perioada lunga de timp (2004-2010)
Formulati-le in mod clar si comunicati-le cat mai multor factori interesati
Concentrati-va pe interventii cheie - este mai bine sa realizati putine, decat sa aveti multe pe care nu le realizati
Stabiliti obiective si tinte SMART
Aceasta sectiune prezinta operationalizarea planului. Ea se axeaza pe anul 2004-2005 si va trebui reactualizata in fiecare an. Este foarte important ca aceasta sectiune a planului sa fie elaborata impreuna cu membrii personalului scolii si cu persoanele cheie implicate.
Utilizati modelul care va este pus la dispozitie - astfel va veti asigura ca ati inclus toate elementele necesare. Daca acest material urmeaza sa fie facut public, puteti lasa libera ultima coloana, urmand sa o completati doar pentru uz intern. Aceasta sectiune va cuprinde un rezumat al actiunilor care vor trebui intreprinse de catre personalul scolii (adesea in colaborare cu alte persoane) pentru a atinge obiectivele si tintele stabilite in partea a 2-a.
In acest capitol veti prezenta pe scurt elementele generale care v-au condus la stabilirea obiectivului. De ce aspectul respectiv reprezinta o directie in care trebuie sa actionati? Care sunt cauzele care stau la baza dificultatilor / problemelor? Pentru a vedea un exemplu despre cum s-a facut acest lucru la nivel regional, consultati PRAI.
Actiunile sunt pasi practici, pe termen scurt care vor contribui la indeplinirea obiectivelor si tintelor. P
ersonalul si alti factori interesati trebuie implicati in stabilirea acestor pasi.
Trebuie sa va asigurati ca cei care au primit responsabilitatea punerii in aplicare a actiunii cunosc si sunt de acord cu actiunea (actiunile) stabilita(e).
Atunci cand stabiliti actiunile care trebuie intreprinse, luati in considerare cauzele problemei care au dus la stabilirea acelui obiectiv. Care sunt actiunile care pot fi intreprinse pentru rezolvarea problemei sau pentru atenuarea ei?
Cine sunt factorii implicati in ceea ce priveste acest obiectiv?
Care sunt schimbarile pe care doriti sa le intrevedeti la nivel scolar si care vor contribui la atingerea acestui obiectiv?
Daca obiectivul este de asemenea unul regional si / sau local, in ce moduri ati putea contribui la actiunile stabilite in PRAI/PLAI?
Cine sunt persoanele cele mai in masura de a pune in aplicare aceste actiuni?
In cazul fiecarei actiuni trebuie sa aveti in vedere rezultatul asteptat. Acesta poate fi acelasi cu tinta pe termen lung sau poate fi unul diferit. In multe dintre cazuri, rezultatul asteptat poate fi atins pur si simplu prin indeplinirea actiunii.
Nu uitati ca o serie de actiuni care trebuie intreprinse va fi legata de calificarile care vor fi oferite in urmatoarele 12 luni. Aceste actiuni trebuie specificate in cadrul tabelului pentru "planul de scolarizare" al carui format este prezentat in anexa. Se presupune ca aceste calificari vor fi revizuite in lumina evaluarii pietei muncii. Trebuie sa oferiti o justificare puternica si bazata pe dovezi in ceea ce priveste calificarile propuse. Asigurati-va ca propunerile pe care le faceti se incadreaza in contextul celorlalte "oferte" din aria dumneavoastra geografica.
Atunci cand alocati responsabilitati, asigurati-va ca persoanele identificate in acest sens sunt de acord - ar fi ideal daca aceste persoane s-ar identifica drept persoanele cele mai potrivite pentru realizarea actiunii respective.
Luati in calcul eventuale modalitati de a obtine resurse pentru actiunile pe care doriti sa le intreprindeti. Fiti realisti - probabil ca o finantare suplimentara substantiala nu va va fi pusa la dispozitie, astfel incat ganditi-va cum puteti utiliza resursele existente pentru a obtine rezultatele scontate.
Exemplu - plan operational
|
Obiectiv: Colaborarea cu alti factori interesati, pentru a implementa in mod eficient predarea si evaluarea noilor calificari pentru abilitati cheie, pentru toate clasele |
||||
|
Tinta: 100% dintre elevi studiaza abilitatile cheie si sunt evaluati. Rata de promovare ajunge la 90% pana in 2010 |
||||
|
Context: |
||||
Actiuni |
Rezultat |
Data |
Responsabil |
Parteneri |
|
Cursuri de formare pentru intreg personalul, avand ca tema noile unitati de competenta pentru abilitati cheie, pana in iulie 2004 Organizarea unei sesiuni de informare despre abilitatile cheie, pentru agentii economici locali Colaborarea cu alte scoli din judet pentru pregatirea unor materiale didactice comune pentru a sprijini procesul de predare a abilitatilor cheie Formarea a 20 de evaluatori si a 5 verificatori interni in domeniul abilitatilor cheie pentru anul academic 2004-2005 |
Tot personalul beneficiaza de formare Sesiunea este organizata Materialele pentru comunicare si experienta de munca realizate de scoala X. Altele obtinute de la scolile a, b, c. 25 de cadre didactice detin atestate de evaluator si verificator national |
31 iulie 2004 31 octombrie 2004 Finalizate cel tarziu la 30 iunie 2005 30 iunie 2005 |
Director adjunct Seful catedrei de mecanica Campionul in invatarea centrata pe elev Responsabil dezvoltare profesionala a personalului |
Toate cadrele didactice, reprezentanti ai echipei de autori de unitati de competenta pentru abilitati cheie elaborate in cadrul programului PHARE, Camera de Comert, AJOFM, agenti economici locali, ISJ, Asociatia Intreprinderilor Mici si Mijlocii Toate scolile din judet Personalul, Casa Corpului Didactic, ISJ (Inspectorul pentru IPT) |
In aceasta sectiune trebuie sa includeti, de asemenea, actiunile legate de:
v Lucrul cu intreprinderile (acordul de parteneriat)
v Contributia la reteaua de orientare profesionala
v Activitatile privind dezvoltarea stabilite in urma autoevaluarii
v Detalii privind dezvoltarea profesionala a personalului
v Planul de scolarizare al scolii - calificari, numar de clase etc.
Poate este util sa rezumati nevoile privind dezvoltarea profesionala a personalului intr-un tabel separat, ca sa poate fi prezentat Inspectoratului Judetean si Casei Corpului Didactic si pentru a contribui la planificarea sesiunilor de dezvoltare profesionala a personalului din regiune.
Aceasta sectiune poate avea dimensiuni relativ reduse. Daca doriti, o puteti prezenta sub forma de tabel. Va fi nevoie sa scrieti trei paragrafe.
Primul paragraf va trebui sa fie un rezumat al procesului de consultare pe care l-ati parcurs in etapa de elaborare a planului. Cu cine v-ati consultat, cand si cum ati facut acest lucru?
Al doilea paragraf va trebui sa se refere la monitorizarea si evaluarea la nivel de echipa / la nivel operational. Personalul scolii va trebui sa:
Sa monitorizeze implementarea actiunilor
Sa evalueze daca aceste actiuni au avut efectul dorit/asteptat
Sa revizuiasca actiunile in lumina progresului realizat
Sa raporteze in mod regulat progresul inregistrat managerilor, personalului si altor factori interesati
Sa sarbatoreasca succesul si sa invete din greseli
In cadrul acestui paragraf trebuie sa precizati cine va fi persoana responsabila, cine va fi implicat, termenele de realizare si modul in care vor fi inregistrate rezultatele.
Ultimul paragraf va trebui sa se refere la activitatea de monitorizare realizata de catre management. Aceasta activitate va presupune atat participarea managerilor cat si a Consiliul de Administratie al scolii.
Nu uitati ca etapele finale ale monitorizarii si revizuirii presupun folosirea constatarilor si concluziilor in vederea reactualizarii continue a planului si intocmirea planului operational pentru anul urmator (2005-2006).
In timpul intocmirii PAS, trebuie utilizata urmatoarea lista de verificare alaturi de indrumarile specifice pentru a exista siguranta ca fiecare element este bine intocmit.
|
|||
|
|||
|
|||
|
|||
|
|||
|
|||
|
Planul contine o auto-evaluare a mediului intern si a punctelor tari si slabe ale ofertei actuale pentru fiecare dintre titlurile specificate in cadrul ghidului de elaborare a PAS
TREBUIE PRECIZAT faptul ca in aceasta etapa doar centrele de resurse au inceput implementarea in faza pilot a unei sectiuni din noile standarde de asigurare a calitatii, dar tuturor celorlalte scoli li s-a cerut sa desfasoare anumite forme de evaluare pe baza acestor aspecte noi. Au fost formulate concluzii clare si nu doar un set de afirmatii? | |||
|
Exista un rezumat (ideal maxim doua pagini) al punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor care vizeaza in principal urmatoarele aspecte:
| |||
|
Planul identifica un set de prioritati care: se bazeaza pe analiza nevoilor sunt corelate cu prioritatile din PRAI si PLAI sunt adaptate profilului scolii si misiunii acesteia? sunt corelate cu programul de reforma a IPT dupa cum a fost identificat prin sesiunile de formare din cadrul actualului proiect PHARE se concentreaza pe interventiile cheie (este mai bine sa existe mai putine decat mai multe care nu pot fi atinse) TREBUIE PRECIZAT ca planurile nu trebuie sa contina nici o prioritate la atingerea careia scoala nu poate contribui, ex: infiintarea unui observator regional sau local | |||
|
Planul contine un set clar de obiective si tinte care sunt corelate cu prioritatile? Acestea:
| |||
|
Exista obiective si tinte SMART?
| |||
|
Fiecare obiectiv este insotit de un set de actiuni adecvate?
| |||
|
Actiunile au o legatura directa cu atingerea obiectivelor specificate? | |||
|
Sunt bazate aceste actiuni pe principiul colaborarii si al parteneriatului: Intre membrii personalului din cadrul scolii Cu alte scoli din aria geografica Cu alte scoli care ofera calificari in acelasi domeniu sau in domenii similare Cu serviciile psiho-pedagogice Cu agentiile de ocupare a fortei de munca Cu angajatorii si asociatiile patronale | |||
|
Actiunile demonstreaza hotararea de a spori si imbunatati retelele de scoli si lucrul in parteneriat?
| |||
|
Actiuni:
| |||
|
Exista dovezi care demonstreaza faptul ca elaborarea PAS s-a realizat printr-un proces de colaborare si consultare (acest aspect ar trebui sa fie cuprins in partea a 4-a a planului). Exista dovezi ca in elaborarea planului au fost consultati:
| |||
|
Planul contine mecanisme adecvate pentru efectuarea monitorizarii si analizei de catre?
| |||
|
Au fost identificate nevoile de dezvoltare profesionala a membrilor personalului? | |||
|
Planul de scolarizare se coreleaza in mod logic cu PAS: Sprijina prioritatile, obiectivele, tintele si obiectivele Tine cont de oferta altor scoli din localitate si de alti factori precum numarul viitor al tinerilor din zona si cererea viitoare pentru respectivele calificari? | |||
Surse de informatii
Pagina de internet a Ministerului Educatiei si Cercetarii www.edu.ro
Pagina de internet a Ministerului Integrarii Europene website www.mie.ro
Pagina de internet a Institutului National de Statistica www.insse.ro
(pentru elaborarea planului de dezvoltare a scolii)
|
Ce activitati trebuie desfasurate? |
Cine va coordona aceste activitati? |
Cine va fi implicat? |
Cand trebuie finalizate? |
|
Exemple de activitati:-
|
Directorul adjunct Directorul Directorul adjunct Directorul Directorul Directorul de asigurare a calitatii Sefii de catedre Directorii vor fi coordonatorii Director de la Camera de Comert Directorul Directorul adjunct Sefii de catedre, consilieri Directorul adjunct Directorul |
Managerii Managerii si Consiliul de Administratie Tot personalul Inspectorii Tot personalul Echipele de curriculum Angajatori locali AJOFM Camera de comert ONG-uri Politia si alti angajatori din administratia publica Angajatori locali (mici si mari, sectorul public si privat) Echipa de management si consiliul de administratie Toate cadrele didactice, dirigintii si consilierii Inspectorii si consilieri de specialitate Toti managerii Consiliul de administratie al scolii, inspectorii, tot personalul |
Pana la 14 decembrie Pana la 14 decembrie Pana la inceputul lui ianuarie Pana la 14 decembrie Pana la 14 ianuarie Pana la sfarsitul lui decembrie Pana la 30 ianuarie Pana la 30 ianuarie Pana la 20 ianuarie 3 februarie 14 februarie 14 februarie Prima versiune finalizata pana la sfarsitul lui februarie Inceputul lunii martie |
(pentru elaborarea planului de dezvoltare a scolii)
|
Ce anume trebuie facut? |
Cine va coordona activitatea? |
Cine va fi implicat? |
Cand trebuie finalizata? |
Model de realizarea a analizei SWOT
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
|
Oportunitati |
Amenintari |
|
Domeniu / arie curriculara |
|||||||
|
Calificare |
Nivel |
actual |
proiectie |
||||
|
Ore |
Elevi |
Ore |
Elevi |
Ore |
Elevi |
||
|
PRIORITATEA : |
||||||
|
Obiectiv: |
||||||
|
Tinta: |
||||||
|
Context: (Scurta descriere a problemei si a motivelor pentru care reprezinta un aspect care necesita imbunatatire) |
||||||
|
Actiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce anume trebuie sa se intample?) |
Rezultate asteptate (masurabile) |
Data pana la care vor fi finalizate |
Persoana/persoanele responsabile |
Parteneri: |
Cost: |
Sursa de finantare |
|
Plan de actiune al scolii Xxxxxx Plan operational 2004-2005 |
|
Partea 1 - Context |
|
Formularea misiunii |
|
Profilul scolii |
|
Analiza rezultatelor si evolutiilor din anul 2003-2004 |
|
Prioritati la nivel national |
|
Prioritati si obiective regionale si locale |
|
Partea a 2- a - Analiza nevoilor |
|
Analiza mediului extern |
|
Incercati ca aceasta sectiune sa nu depaseasca 3 pagini. Altfel, nimeni nu va dori sa o citeasca. Concentrati-va asupra concluziilor si implicatiilor pentru IPT |
|
Analiza nevoilor - auto-evaluarea interna |
|
Puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari (SWOT) |
|
Rezumat al aspectelor principale care necesita dezvoltare - rezumat al prioritatilor scolii. Aceasta sectiune trebuie sa includa prioritatile din cadrul PRAI si apoi prioritatile suplimentare ale scolii care au rezultat in urma auto-evaluarii. |
|
PRIORITATEA : |
|||||||
|
Obiectiv: |
|||||||
|
Tinta: |
|||||||
|
Context: (Scurta descriere a problemei si a motivelor pentru care reprezinta un aspect care necesita imbunatatire |
|||||||
|
Actiuni pentru atingerea obiectivului: (e anume trebuie sa se intample?) |
Rezultate asteptate (masurabile) |
Data pana la care vor fi finalizate |
Persoana/persoane responsabile |
Parteneri: |
Cost: |
Sursa de finantare |
|
|
|||||||
|
|||||||
|
|||||||
|
|||||||
|
|||||||
|
|||||||
|
|||||||
|
|||||||
Partea a 4-a - Consultare, monitorizare si evaluare(Introduceti un rezumat al activitatilor pe care intentionati sa le desfasurati in vederea monitorizarii si evaluarii planului). |
Obiective Nationale
Obiectivul general - dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive
Obiective specifice:
. Dezvoltarea educatiei initiale si continue prin promovarea de reforme si furnizarea unor oferte educationale de calitate si relevante pentru piata muncii, care sa asigure oportunitati egale de invatare pe tot parcursul vietii si imbunatatirea sanselor de angajare
. Dezvoltarea resurselor umane din educatie prin dezvoltarea de noi profesii si diversificarea ofertelor de educatie initiala si continua
. Dezvoltarea unor rute flexibile si personalizate de invatare si cariera prin furnizarea de servicii integrate de informare, orientare si consiliere
. Facilitarea insertiei tinerilor pe piata muncii prin promovarea parteneriatului in educatie si ocupare si dezvoltarea programelor de tranzitie de la scoala la locul de munca
. Cresterea nivelului de educatie si formare profesionala a capitalului uman prin oferirea de programe de formare profesionala continua specifice care sa furnizeze competentele si abilitatile cerute pe piata muncii (in mod special pentru tineri, femei, someri de lunga durata, lucratori cu nivel redus de calificare, persoane in varsta aflate in cautarea unui loc de munca, persoane din grupurile vulnerabile)
. Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa permita cresterea sanselor de ocupare/integrare durabila pe piata muncii
. Promovarea spiritului si culturii antreprenoriale
. Imbunatatirea furnizarii serviciilor publice in scopul dezvoltarii socio-economice durabile, diminuarii disparitatilor si asigurarii unei bune guvernari
Sub-prioritati
1. Dezvoltarea capitalului uman
Promovarea formarii profesionale pe tot parcursul vietii
Asigurarea calitatii si managementul calitatii in educatie si formare initiala
Dezvoltarea in cadrul sistemului national de educatie si formare a serviciilor integrate de informare, orientare si consiliere privind dezvoltarea personala
Dezvoltarea resurselor umane din educatie
Dezvoltarea si modernizarea ofertelor de educatie initiala si continua
2.Promovarea ocuparii depline
Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor
Promovarea initiativelor pentru partenerii sociali
Imbunatatirea tranzitiei de la scoala la locul de munca si promovarea culturii antreprenoriale in educatie si formare
3. Promovarea incluziunii sociale
Imbunatatirea accesului si participarii la educatie initiala si continua pentru grupurile vulnerabile
Initiative transnationale in educatia inclusiva si pe piata muncii
4. Dezvoltarea capacitatii administrative si a bunei guvernari
(PRAI NE
-pag.30 si anexa
Obiectiv 1- Adaptarea ofertei TVET la cerintele pietei muncii si nevoilor elevilor
Obiectiv 2- Modernizarea si reconfigurarea retelei scolare TVET
Obiectiv 3-Implicarea activa a agentilor economici in formarea profesionala prin participarea la asigurarea conditiilor optime de instruire a elevilor si prin urmarirea integrarii absolventilor
Obiectiv 4- Implementarea sistemului national de asigurare a calitatii in unitatile TVET din Regiunea Nord-Est
Obiectiv 5- Asigurarea conditiilor de informare, orientare si consiliere privind cariera
Obiectiv 6- Infiintarea "Observatorului TVET Regiunea N-E"
(PRAI NV -pag4)
Obiectiv 1- Modernizarea sistemului TVET pentru cresterea gradului de ocupare, printr-o mai buna corelare intre oferta si cerere pe piata muncii. Integrarea adultilor in TVET
Obiectiv 2- Dezvoltarea parteneriatului social pentru a raspunde schimbarilor de pe piata fortei de munca
Obiectiv 3- Promovarea formarii continue pentru adulti (invatarea pe tot parcursul vietii), cu preponderenta in cadrul sistemului TVET, pentru cresterea ratei de ocupare si accelerarea dezvoltarii economice
Obiectiv 4- Pregatirea fortei de munca pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere si promovarea instruirii antreprenoriale (prin investitii in invatamantul universitar)
Obiectiv 5- Promovarea accesului egal si a incluziunii sociale in educatie formare profesionala si pe piata muncii
Obiectiv 6- Dezvoltarea capacitatii de monitorizare si management a resurselor umane la nivel regional
Obiectiv 7- Sustinerea si dezvoltarea infrastructurii sociale, si imbunatatirea accesului la serviciile medicale in zonele slab populate si rurale
(PRAI Sud
muntenia -pag.41 si anexa
Obiectiv 1- Corelarea ofertei scolare cu cererea existenta pe piata muncii prin includerea in scolile din sistemul TVET a calificarilor de nivel 2 si 3 din domeniile prioritare la nivel local si regional
Obiectiv 2 - Cresterea numarului elevilor din mediul rural, a elevilor cu dificultati de invatare si a celor cu handicap cuprinsi in sistemul TVET, integrati socio-profesional
Obiectiv 3 - Reabilitarea si dotarea minimala cu echipamente didactice a scolilor TVET din regiune
Obiectiv 4 - Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesionala pe baza de acorduri pentru toate scolile TVET pana in 2010
Obiectiv 5 - Asigurarea accesului cadrelor didactice din invatamantul TVET la programe de formare continua specifice noilor competente profesionale si atragerea de noi specialisti in domeniu
Obiectiv 6 - Dezvoltarea cabinetelor de specialitate si a practicilor de consiliere profesionala si de cariera in fiecare unitate scolara TVET
(PRAI SV Oltenia -pag.34)
Obiectiv 1- Adaptarea competentelor absolventilor la cerintele angajatorilor
Obiectiv 2- Dezvoltarea capacitatii de orientare scolara si profesionala
Obiectiv 4- Corelarea ofertei educationale cu tendintele de dezvolatre economica a regiunii
(PRAI V -pag46)
Tinta 1- Crearea unui sistem de implementare al PRAI la nivel regional
Tinta 2- Asigurarea accesului la informatii relevante pentru fundamentarea deciziilor la nivel regional, judetean si local privind sistemul TVET, pentru 4 judete, 97 unitati scolare, elevi ai regiunii si parintii acestora
Tinta 3- Cuprinderea in sistemul de formare continua a resureselor umane din TVET
Tinta 4- Dezvoltarea bazei materiale pentru formare profesionala, astfel incat unitatile scolare sa fie echipate la nivelul standardelor europene
Tinta 5- Cel putin 50% din elevii cuprinsi in sistemul TVET vor beneficia de servicii de consiliere si orintare pentru cariera
Tinta 6- Cresterea gradului de adecvare a ofertei de calificare profesionala la cererea pietei
Obiectiv 7- Crearea de locuri in internatele US, pentru a facilita accesul tinerilor din mediul rural si cu probleme sociale la obtinerea unei calificari
DESCRIEREA ACTIVITATILOR INCLUSE IN CURS
Activitatea 1
Obiective
Document privind prioritatile stabilite la nivel national si regional
PRAI elaborat pentru regiunea dvs.
PLAI elaborat pentru judetul dvs.
Grupuri mai mici
Organizatorul seminarului va va distribui unui grup. Grupurile au fost create pentru a va oferi, acolo unde este posibil, prilejul de a lucra cu alti participanti la acest curs din judetul dvs.
Mai intai cititi Documentul referitor la prioritatile stabilite in acest domeniu, la nivel national si regional.
Aveti intrebari referitor la acesta? Cunoasteti toata tematica inscrisa si faptul ca scolile trebuie sa dezvolte aceste arii? Nu este inca necesar sa discutam implicatiile acestor prioritati, vom face acest lucru in cadrul Sarcinii 3. Scopul acestei sarcini este acela de a fi siguri de faptul ca toti participantii cunosc directiile urmate in elaborarea politicilor nationale si regionale.
Acum examinati PLAI elaborat pentru judetul dvs. Analizati
mai ales PRIORITATILE si
OBIECTIVELE ce au fost identificate in acesta. Elaborati un foaie de lucru
privind contextul, incluzand prioritatile stabilite la nivel national,
regional si judetean. In momentul acesta ar trebui sa aveti
un rezumat complet al politicilor specifice contextului in care veti lucra.
Aceasta poate fi utilizat pentru a oferi angajatilor un rezumat privind
contextul activitatii lor, sau in alte modalitati pe care
le puteti identifica dvs. De asemenea, puteti sa il
includeti
Discutati implicatiile acestor prioritati elaborate la nivel national, regional si local pentru scoala dvs. si pentru alte scoli din judet, din zona si sectorul geografic(a) invecinat(a).
a. elaborati o lista cu principalele 4 implicatii asupra modului in care dvs va trebui sa abordati dezvoltarea scolii dvs, incepand cu anul 2004.
b. identificati modalitatile prin care acest proces difera de ceea ce ati facut anterior
c. discutati cu celelalte grupuri constatarile dvs.
Activitatea 2
Lucrul in grup, discutarea elementelor specifice unor planuri de actiune bune sau eficiente in scoli.
Jumatate din grupa ar trebui sa ia in consideratie Continutul planurilor, in timp ce cealalta jumatate ar trebui sa analizeze Procesul elaborarii acestora.
Ambele grupuri ar trebui, apoi, sa se gandeasca la "ce impiedica scolile sa isi poata elabora si/sau sa implementeze planuri de actiune eficiente?"
Discutati constatarile dvs cu restul grupului implicat in seminar si prezentati pe un flipchart concluziile colective ale grupului. Folositi cate o pagina pentru fiecare din urmatoarele aspecte:
Va rugam sa prezentati aceste aspecte relativ pe scurt - doar punctele principale.
Identificati pe cineva care ar putea sa va ofere un feedback in sesiunea plenara, ce are loc dupa masa de pranz.
Activitatea 3
Obiective
Analizarea modalitatilor in care scolile si alte organizatii pot sa colaboreze in vederea strangerii datelor necesare
Analizati foaia de lucru numita "Strangerea si analizarea dovezilor". Pentru fiecare titlu, discutati si inregistrati sursele de informatii pe care le cunoasteti. Verificati daca sursele de informatii au legatura cu tematica pe care dvs. trebuie sa o includeti in planul dvs si ca aceste surse sunt actuale (sau contin proiectii de perspectiva). O parte din informatii vor fi fost deja stranse in timpul pregatirii PRAI si a PLAI. Sarcina dvs aici consta in a identifica nevoile fiecarei scoali in vederea elaborarii propriului plan.
Inregistrati propriile sugestii pe un flipchart.
In grupuri organizate pe judete, discutati modalitatile in care ati putea colabora pentru a strange informatiile necesare. Cum puteti sa va ajutati petru a reduce volumul de munca implicat si/sau presiunea exercitata asupra organizatiilor locale care pot fi rugate sa furnizeze aceleasi informatii, de catre fiecare dintre dvs?
Elaborati o lista cu sugestii privind modalitatile in care puteti strange informatii de interes comun.
Discutati constatarile dvs cu tot grupul. Apoi stabiliti daca sunt abordari similare ce ar putea fi adoptate pentru a obtine informatii pe sector sau informatii importante pentru anumite domenii din intreaga regiune.
Activitatea 3- Fisa informativa
Strangerea si analizarea dovezilor
Documentatia publicata
Rezultatele cercetarilor, care includ rezultatele sondajului
Statistici
Interviuri, intrebari si discutii
Observatii facute in urma procesului de predare, a intalnirilor, etc
Dosare de curs
Activitatea 4
Studiu de caz - Grupul scolar "Gheorghe Enescu"
Obiective:
Grupul scolar Gheorghe Enescu
este o scoala fictiva din Romania. Deserveste o zona
de aproximativ
Scoala dispune de un
personal de 80 de cadre didactice, dintre care 60 profesori si 20
suplinitori. In
Membrii din comitetul de conducere si personalul scolii au realizat o evaluare de mediu si de curand au finalizat o analiza a elementelor politice, economice, sociale, tehnologice si cele legate de resursele care tin de mediul extern. Au realizat aceasta evaluare in colaborare cu alte scoli din zona. De asemenea, scoala a realizat o auto-evaluare interna completa conform criteriilor sugerate in procesul de instruire privind asigurarea calitatii asa cum a fost furnizat de catre PHARE TVET. Pentru a indeplini acesta actiune, au avut loc un numar de seminarii cu personalul scolii si comitetul de profesori si administrative. De asemenea, s-a realizat un sondaj printre elevi si au avut loc trei sesiuni de comunicare, fiecare axandu-se pe cate un grup (una pentru parinti, una pentru angajatorii cu care lucreaza si una pentru autoritatile locale si partenerii din sectorul public). De asemenea, a avut loc si o intalnire cu grupul de angajatori din domeniul electro-tehnic in colaborare cu alte scoli TVET din regiune.
Procesul de evaluare a avut drept rezultat o cantitate considerabila de informatii de care se dispune in prezent. Directorul si directorul adjunct, impreuna cu alte trei cadre care s-au oferit ca voluntari, au petrecut timp organizand aceste informatii intr-un set de afirmatii cu titluri diferite. Acestea sunt cpontinute in foile atasate. Acum sunt gata sa realizeze o analiza SWOT completa a scoli.
Retineti : analiza SWOT este o evaluare a pozitiei scolii in contextul actual, adica aceea de scoala profesionala, insa poate indica si necesitatea unor schimbari privind pozitia sa strategica si/sau produse sau pietele vizate. Nu reprezinta doar o lista cu puncte tari si puncte slabe sau o regiune ori o localitate.
Cititi afirmatiile de pe foaia atasata
Grupul 1 ar trebui sa le aleaga pe cele pe care le considera ca fiind puncte tari,
Grupul 2 ar trebui sa le aleaga pe cele pe care le considera ca fiind puncte slabe
Grupul 3 trebuie sa aiba in vedere aspectul legat de oportunitati
Grupul 4 trebuie sa aiba in vedere aspectul legat de riscuri
Unele afirmatii pot fi irelevante pentru munca dvs. Asa cum sunt scrise in prezent, s-ar putea ca acestea sa nu se incadreze in nici una dintre cele patru categorii, dar se poate deduce in urma acestei informatii un punct tare sau un punct slab, etc. Trebuie sa le re-aranjati astfel incat sa fie relevante pentru TVET si activitatea desfasurata in aceasta scoala.
Acum, impartasiti rezultatele dvs cu restul grupului. Imparteasesc unele dintre grupuri aceeasi ide, insa sub titluri diferite? Sunt valide toate punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile?
Ca activitate de grup, elaborati si conveniti asupra unui set de puncte tari, puncte slabe, oportunitati si riscuri aplicabile acestei scoli..
Care sunt punctele importante pe care le-ati invatat in urma acestui exercitiu?
Ratele continuitatii si rezultatele scolare
Obiectiv:
Imprejurari
Fiecare grup din atelier a identificat o lista de slabiciuni ale Scolii studiu de caz - Grupul Scolar "George Enescu"
In grupuri de judete, priviti lista de slabiciuni identificate si alegeti una sau doua din ele.
a. In grupul vostru de lucru discutati cum ati putea trata slabiciunile. "Traduceti" slabiciunile in prioritati, stabiliti obiective SMART si tinte pentru fiecare prioritate.
b. Folosind modelul oferit, identificati si faceti o lista a actiunilor care trebuie facute, pentru a trata fiecare din slabiciunile selectate si a realiza obiectivele. Tineti minte ca acest lucru trebuie sa includa actiuni despre servicii, si de asemenea actiuni despre dezvoltarea personalului, retelele de sustinere ti parteneriate. Specificati masurile care ar putea fi folosite pentru a se asigura ca fiecare actiune a fost realizata; adica, cum veti stii ca a fost realizata. Observati care ar fi partenerii care s-ar putea implica in fiecare actiune si potentiala sursa de finantare.
Retineti ca obiectivele trebuie sa fie SMART!
S-Specifice
M-Masurabile
A-Realizabile
R-Relevante
T-Inscrise in timp
|
PRIORITATEA : |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Obiectiv: |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
TINTA: |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Contextul: (O scurta descriere a problemei si de ce este o arie de dezvoltare) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Actiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce trebuie sa se intample?) |
Rezultatul preconizat (masurabil) |
Data urmeaza a se completa |
Persoana/persoanele responsabile |
Parteneri: |
Cost: |
Source of finance |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
B Prezentari (prezente in anexe) a) Introducere b) Abordarea planificarii c) Dezvoltarea planului de actiune al scolii C Chestionar Chestionar de evaluare
Va rugam bifati in spatiul relevant pentru a va inregistra punctul de vedere referitor la fiecare din urmatoarele aspecte ale seminarului:
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Comenteaza documentul:Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comentaCreaza cont nou Termeni si conditii de utilizare | Contact
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
